Original subtitles

FATA DIN VIS Seria 2, episodul 21

50 000 !

Uită-te la comentarii ! Sunt deja peste o sută de comentarii !

- Tuturor le place la nebunie ! - Ceren !

Sunt aşa de stresată !

Dacă nu le place ? Dacă nu se uită ?

Termină cu prostiile ! O să se uite, normal.

- Tuturor le-a plăcut. - Aşa zici ?

Da, ai încredere în mine !

- Unde te duci ? - Ies puțin să iau o gură de aer.

Nu pot sta aşa în casă. Sunt prea emoționată.

Ia ascultă ! Unde n-ai voie să te duci ?

La Eşref.

Şi te ții de cuvânt ?

Bine, Ceren, gata !

Parcă s-a aliat toată lumea să ne despartă.

Ați pus şi un om la uşă ! Lua-l-ar naiba !

- Nisan ! - Dle Ihsan, ce mai faci ?

A apărut videoclipul ! L-am văzut. Ne-a plăcut foarte mult.

- Chiar v-a plăcut ? - Melodia a fost foarte frumoasă.

Videoclipul a ieşit şi mai frumos.

Nu o să ne uiți, acum că eşti celebră, nu-i aşa ?

- Cum aşa ? Cum să vă uit ? - Atunci, drum bun şi mult noroc !

- Amin ! Numai bine ! - Mulțumesc.

Asta-i bună ! De ce nu răspunde ?

Cine ?

- Cine ? - Gonca. O sun, dar nu răspunde.

- Băiete, doar v-ați despărțit. - Cum ?

V-ați despărțit !

Da, bine, ne-am despărțit,

dar asta nu înseamnă că nu trebuie să răspundă.

- Nu-i aşa ? - Ce ?

- Da, aşa e. - Păi, da.

Până la urmă, ca să ne împăcăm, trebuie să răspundă.

- Altfel, cum să ne împăcăm ? - Poate că nu vrea să vă împăcați.

Ce nu vrea ?

Poate că fata nu vrea să vă împăcați.

Bine, profesore, dar poate că eu vreau.

Mâine, din nou, în acelaşi loc.

Bine.

Alo !

Dle Faruk, am aflat locul. E un han vechi.

Acolo e cel căruia-i spun Măcelarul.

- Pe lângă Marele Bazar ? - Da.

- La tata Yakup. - Asta nu ştiu.

Bine, în fine.

Apropo, m-am enervat mai devreme, dar nu-mi purta pică !

Eşti tânăr. Stai departe de lucrurile astea !

Ai numărul meu de telefon.

Când ai nevoie de ceva, când vrei să afli ceva, sună-mă !

Încă nu e prea târziu, da ? Aşa !

Ce s-a întâmplat ?

Kadir a transformat hanul tatei Yakup în baza lui.

- Ce zici ? - Aşa am înțeles.

Ce s-a întâmplat ?

Nisan !

Nu-mi vine să cred că ai renunțat la mine aşa de uşor.

Dacă ar fi fost să renunțăm, nici n-am fi ajuns să ne iubim.

Nici nu m-ai sunat, nici nu mi-ai trimis vreun mesaj,

nici nu mi-ai spus că ți-e dor de mine...

Ce s-ar schimba dacă ai şti că mi-e dor de tine ?

- Măcar aş şti că ți-e dor de mine. - Asta ştii deja.

Şi mie mi-a fost foarte dor de tine.

Ştiu.

Nu cred că mai pot rezista.

Nu te gândi la mine !

Gândeşte-te la cariera ta ! La visurile tale.

Nu am vrut să devin faimoasă şi să fiu singură.

- Sunt mereu lângă tine. - Ba nu eşti, Eşref.

Sunt aici, lângă tine, şi voi fi mereu aici.

Am atâta nevoie să te îmbrățişez !

Mă pui într-o situație foarte dificilă.

Se spune că, dacă ochii văd, inima rezistă.

Dar eu nu te pot vedea.

Urăsc răbdarea asta a ta !

- E încercarea noastră. - Vreau s-o pic, Eşref.

Îndrăgostiții sunt puşi la încercare. Asta e regula iubirii.

Regulă ? La naiba cu regulile ! De ce apar mereu ?

- Nisan... - Da.

Te iubesc.

E aşa de dureros să aud asta !

- Eu am spus-o ca să fii fericită. - Sunt.

Sunt foarte fericită.

Ce fel de om eşti tu, Eşref ?

Îmi vine să mă arunc în mare.

Ştii unde sunt ?

Ştiu. Eşti în parcul nostru.

Pentru o clipă, am crezut că eşti aici.

Sunt mereu aici, Nisan, lângă tine.

Mă sună Faruk, trebuie să răspund. Ar putea fi ceva important.

Aşteaptă un minut !

Da, Faruk !

Alo, Eşref !

Kadir a transformat hanul tatei Yakup într-o bază pentru droguri.

Ce naiba spui acolo ?

Astea sunt informațiile pe care le-am primit.

- Vorbeşti serios, băiete ? - Foarte serios, Eşref.

Se poate glumi cu aşa ceva ?

Bine, vin acum. Ne vedem la depozitul nostru !

Bine, ne vedem acolo !

Ne întoarcem la depozit. Vine şi Eşref acolo.

- Bine. - Băiete, şi-a revenit una...

Acum şi-au revenit amândouă, e mai bine.

- Eşref m-a chemat la depozit. - Da, am auzit.

Mergem la depozit, la Eşref. Bine.

Nisan, ne vedem mai târziu !

Iar cu treabă ?

- Trebuie să încep un război. - Nu vreau să aud asta, Eşref.

Tot ce vreau să aud e cât de mult mă iubeşti

şi că nu poți respira fără mine, atâta tot.

Respir fără tine. Ba şi expir.

Dacă vei trage adânc aer în piept, o să simți şi tu.

În curând, o să-ți intru în sânge. Şi mi-e foarte dor de tine.

Eşref cel romantic, preferatul meu.

- Totuşi, să rămână între noi ! - Ne-am înțeles.

Scuzați-ne, sunteți Nisan Akyol, nu-i aşa ?

- Doamne... - Dv. cine sunteți ?

Ne-a plăcut foarte mult melodia dv.

De fapt, tocmai îi arătam prietenei mele videoclipul dv.

Serios ?

- Putem face o poză ? - Da.

Desigur. Vă rog !

- Vă mulțumim foarte mult. - Cu plăcere.

- O seară bună ! - Mulțumim mult.

Eşref !

Fir-ai tu să fii, Kadir ! Chiar n-ai pic de loialitate ?

N-ai pic de ruşine, de decență ?

Ce s-a întâmplat, campionule ? Ce-i cu furia asta, cu violența asta ?

Ai dat hanul tatei Yakup pe mâna traficanților ?

Stătea gol. Am zis să-l folosească.

Ce-i cu asta ?

Spune-le să elibereze locul ăla imediat !

Altfel, nu las niciun geam întreg, niciun om viu acolo.

- M-ai auzit ? - Vino, vino !

O să-ți pregătim o primire pe cinste. Vino, te aştept !

Stai aşa... Aşteaptă-mă acolo, că vin.

Se pare că vine Eşref. A auzit că ți-am dat hanul.

S-a enervat un pic.

Ce facem ?

Cum adică ? Îl împuşcăm în clipa în care ajunge !

Tu du-te, Tată ! Lasă-l pe Eşref în seama mea !

Nu, nu. La mine vine.

Are dreptate Măcelarul. Hai să plecăm !

E furios acum. Nu se ştie ce va face.

Nu se poate.

Pleacă, tată Kadir ! Orfanii au nevoie de tine.

Mă ocup eu de Eşref.

Adună-i pe toți ! Nimeni nu va ieşi viu de aici.

Am înțeles.

Suat !

- Cheamă-i pe toți ! - Am înțeles.

Sacit, pentru tine !

- Gata ? - Da, gata.

Să luăm locul ăla cu asalt şi să facem ce trebuie făcut !

Toată lumea să fie atentă la mine !

În seara asta recuperăm ce ne-a fost încredințat !

Dacă va fi nevoie, nu va ieşi nimeni viu de acolo.

Dar nu le vom da moştenirea tatei Yakup ticăloşilor ălora !

În seara asta, ori murim, ori învingem !

Dacă e cineva care se teme de moarte sau de dezonoare, să plece acum !

- Nu ne trebuie laşi ! - Suntem alături de tine, frate !

Ne dăm viața pe drumul ăsta ! Ce-i aia frică ?

Atunci, să mergem !

Haideți, băieți ! Adunați-vă !

Să nu rămână nimic în urmă !

Haideți, strângeți-vă lucrurile !

Ascultați-mă !

Toată lumea va aştepta

până când adversarul va cădea în capcana noastră.

Nu trage nimeni până nu dau eu semnalul !

- S-a înțeles ? - Da !

Haideți, continuați !

- Alo ! - Kadir, ce se întâmplă ?

Ce se întâmplă ?

Ai scos pe piață marfă de doi bani. M-au sunat o mulțime de oameni.

Scumpo, Dinçer nu mai e.

Nu-mi vorbi de parcă mi-ai cere socoteală !

Dinçer nu mai e, dar Bătrânul e încă în viață.

Bătrânul... S-au dus vremurile alea !

Acum începe vremea tânărului şi chipeşului Kadir !

Aşa să-i transmiți Bătrânului !

- Frate, a venit Eşref. - Să vină ! Ia să-l vedem !

Kadir ! Unde naiba eşti ? Vino încoace !

Suntem aici !

Care-i treaba ?

Vă dau o singură ocazie să părăsiți locul ăsta !

Aici e moştenirea pe care tata Yakup le-a lăsat-o Orfanilor !

Cine trădează moştenirea plăteşte cu viața !

Ori îmi predați locul ăsta acum şi plecați,

ori vă anin pe toți aici !

Nu avem nimic să-ți predăm. Lichidați-l !

La pământ ! Nu mişca !

V-am dat o şansă.

Unde naiba e Măcelarul ăla ?

A fugit ! Îndură-te, nu face asta !

Taci naibii ! Credeți că e posibil ?

La noi nu găseşte nimeni iertare, dacă are de-a face cu drogurile.

Eu fac ce spun.

Luați hamsiile astea de aici !

Ridică-te, ridică-te !

Sus ! Ridicați-vă !

Numărul creşte văzând cu ochii. S-a rezolvat !

Câte vizionări ?

400 000 !

Ceren, două fete au făcut poze cu mine afară !

Glumeşti ! Glumeşti, Nisan !

Ce tare !

Apropo, am găsit o fostă asistentă a dlui Dinçer.

L-am sunat şi pe dl Dinçer, dar nu a răspuns.

Apoi am vorbit cu Seda.

Cică a plecat la Londra, pentru o întâlnire.

Normal, e un om ocupat.

- Bine, tu ce ai găsit ? - O fostă asistentă.

Am făcut nişte cercetări. Erai curioasă în privința lui.

- Am zis că, poate, ştie ea ceva. - Foarte bine.

Să-ți arăt ! Uite, contul ei.

Aruncă o privire, trimite-i un mesaj !

Spune-i că vrei să te întâlneşti cu ea.

Să vedem ce va spune !

Alo !

Tată, ăia au şters pe jos cu noi. Abia am scăpat cu viață.

La naiba cu voi !

- Ce s-a întâmplat ? - Ce să se întâmple ?

Au pierdut locul ăla idioții !

Cu elanul ăsta, o să ia şi hotelul, şi casa.

Trebuia să rămânem acolo. Nu trebuia să plecăm !

Aici stătea. Aici ne asculta necazurile.

Aici se uita în ochii mei. Îşi punea mâna pe spatele meu...

El era tatăl meu, iar eu eram fiul lui.

Uneori, sever, alteori, blând.

Eşref, de acum îți revine misiunea

de a avea grijă de moştenirea răposatului tată Yakup, da ?

Mi-e foarte dor de el, Gürdal.

Un tată e cu totul aparte. Chiar şi umbra lui e de ajuns.

Eu ştiu ce înseamnă un tată. La ce mi-a folosit ?

Nici nu se uită spre mine.

Eu mi-am iubit tatăl.

Era un om bun, dar eu n-am reuşit să fiu la fel.

Trebuie să facem curățenie aici. Locul ăsta e al nostru acum.

Lua-i-ar naiba !

Ce naiba se întâmplă ?

Ce naiba, visez ? Ce se întâmplă ?

Ce se întâmplă ? Cum am ajuns aici ? Cine naiba sunteți voi ?

- Bătrânul are un mesaj pentru tine. - Bătrânul ?

Ce ? Ce spune ? Ce ?

Bună dimineața !

Ce "bună dimineața" ?

O să-mi pierd mințile, ce naiba ?

Bătrânul ! Doamne !

Ce e ? Ce vrei ?

Fato, te tot sun... De ce nu-mi răspunzi la telefon ?

Pleacă de aici, altfel, chem poliția.

Gonca, nu mai vorbi prostii ! Deschide !

Am ceva să-ți spun.

Deschide, fato ! Vreau să-ți spun ceva !

Ce naiba e asta ?

Descuie să vorbim înăuntru ! Aşa se vorbeşte ?

Nu, spune aici ce ai de zis.

- Să-ți spun aici ? - Da.

- Doamne, apără şi păzeşte ! - Ce faci, animalule ?

Ce urât ! Cum să faci aşa ceva ?

Aşa vorbeşti cu omul pe care-l iubeşti ?

Mi-e dor de tine, fato, nu pricepi ? Mi-e dor !

S-a zis cu zilele alea, Gürdal. Nu mai înghit gogoşile tale.

Mi-ai rănit mândria. Te-ai jucat cu demnitatea mea.

Ai dreptate.

- N-o să se termine bine. - Fetițo...

- Stai, ce faci ? - Fato !

Îmi pui la încercare răbdarea, să ştii !

Pe cuvânt, greşeşti. Jur că mă ridic şi plec, Gonca.

- Pleacă de aici ! - Nu, te rog !

- Pleacă ! - Gonca, te rog, iubito !

Nu face aşa ! Mi-a fost dor de tine.

Mi-a fost foarte dor de tine, pe cuvânt !

- Gürdal, du-te naibii ! - Doamne, de ce îmi spui aşa ?

Fir-ai tu să fii ! Ustură, ustură !

Ți-am spus să pleci !

Ți-am spus că o să iasă rău ! Pleacă odată !

Idioato ! Sunt gândac ? Cum să-mi dai cu spray cu piper ?

Am zis nu, băiete ! Ce înseamnă "nu" ?

Înseamnă "pleacă" ! Înseamnă să te cari naibii de aici !

- Nu o să mă mai atingi niciodată ! - Nu mai văd nimic.

După ce că eram surd, acum am mai şi orbit !

Am fost blestemat, ce naiba ?

- Chiar aşa de rău te doare ? - Da, mă ustură !

Nu mai exagera atât ! Vino şi stai jos aici !

Lasă-mă ! Pleacă ! Nu vreau !

Nu stau jos ! Ai înțeles ? Nu mai vorbesc cu tine.

Plec.

Arată-mi pe unde să ies !

Bine, uite, exact pe acolo ! Du-te dracului !

- Pe unde ? - Drept înainte, continuă !

Înainte, drept înainte. Haide, du-te !

Stânga, stânga !

Unde naiba e omul ăsta ? Nu l-a văzut nimeni ?

Nu l-ai văzut, băiete ? Doar n-a zburat ca o pasăre !

L-ai văzut pe Kadir ? Spune ceva !

Şefule ! Kadir ! Unde ai fost ? Te căutăm de aseară.

Am ieşit să iau aer. Cică face bine la sănătate.

Îți bați joc de mine ?

Nu aveți altceva de făcut ? Dispăreți !

Şi-aşa nu sunteți buni de nimic ! Stați şi vă uitați ca proştii.

Vin unii şi mă scot din pat, mă duc în celălalt capăt al oraşului,

iar voi nici nu vă dați seama !

Cine a venit ? Cine te-a dus ? Am întrebat, nimeni n-a văzut.

La naiba ! La ce sunteți buni ?

Eşref vine, dă buzna în casa mea şi mi-o ia.

Nenorocitul ăla zis Bătrânul mă ia cu tot cu pat.

Voi ce naiba faceți ?

Kadir, nu-ți pierde cumpătul ! Ce faci ?

Ridică-te !

Voi m-ați înnebunit, voi ! M-ați făcut de râs, lua-v-ar naiba !

M-ați făcut de râs !

Kenan, eşti teafăr, nu-i aşa ?

Kenan, scuză-mă, frate,

dar ori îmi trăgeam un glonț în cap, ori trebuia să mă descarc puțin.

Ridică-te ! Ridică-te, la naiba !

- Te simți bine, nu-i aşa ? - Da...

- Ia să văd ! - N-am nimic...

- Eşti teafăr, nu-i aşa ? - Da, ai dreptate.

Mi-a făcut bine.

Kenan, băiete, ce s-a întâmplat rămâne între noi, da ?

Altfel, ajungem de râsul curcilor.

Ce mama naibii se întâmplă ? Ce se întâmplă ?

În ce încurcătură am intrat, Kadir ? Ne-a lovit de unde nu ne aşteptam.

Fir-ai tu să fii, Çido !

Ce frumos ! Ai grijă să nu cadă !

Şi să nu stea strâmb, da ? Ia să văd !

Şi din partea asta, un pic... Bravo, felicitări !

Frumos !

Vino, Eşref ! Ia vino ! Cum a ieşit ?

Foarte frumos. Mulțumesc !

Mulțumim. Băieții fac curat şi în celelalte camere.

În curând, vor termina.

Adu-l încoace ! Aşa !

Mulțumesc.

Eşref, ce s-a întâmplat ? Te-ai adâncit în gânduri.

În hanul ăsta, stăteam la masă cu orfanii.

Oricâți oameni aveam, oricâți bani aveam,

ne aşezam jos şi mâncam supă din castroane.

Toate au rămas în trecut...

E la fel ca înainte. Totul e la locul lui.

Astăzi vin adevărații stăpâni ai locului ăstuia.

Cum aşa ? Cine sunt adevărații stăpâni ?

Copiii. Orfanii...

Să nu lipsească nimic !

Nu ne-am mai putut ocupa de ei de atâta timp.

Bine, nu-ți face griji ! Mă ocup eu de asta.

Le pregătesc copiilor un festin. O să mănânce, o să povestească...

Nicio grijă !

Dar cum vor veni copiii ? Trebuie să-i luăm.

- Se ocupă profesorul de asta. - Bine. Atunci, încep pregătirile.

Fato, ajută-mă !

Ți-a lipsit ?

Nu-ți lipseşte casa părintească, Müslüm ?

Încă am mirosul în nări...

Eu ştiu cel mai bine, Eşref. Durerea asta nu trece.

Nimeni nu înțelege cum te simți când nu e el lângă tine.

Măcar tatăl tău e încă în viață.

Eu am avut un tată pe nume Yakup, dar şi el s-a dus.

Am rămas complet orfan.

La sfârşitul acestui război, fie Eşref îl va împuşca pe Kadir,

fie Kadir îl va împuşca pe Eşref.

Poate că vor muri amândoi.

Aşa e legea războiului.

Dar unul dintre cei care vor muri ar putea fi copilul tău, Hidir.

Nu-mi tulbura mintea, Necla !

Dimpotrivă, îți limpezesc gândurile !

- Dă-mi voie ! - Am spus că nu se poate. Nu !

De ce ? Nu tu îți cauți copilul peste tot, de ani de zile ?

Acum ți se iveşte o ocazie. Ce-i cu încăpățânarea asta ?

Nu e încăpățânare. Inima mea nu e de acord !

Nu te-ai simțit apropiat de Eşref din prima zi ?

Nu te-ai regăsit în el ?

Te-ai aruncat şi în fața gloanțelor pentru el.

Lasă-mă să aflu ! De ce ți-e frică ?

Dacă se dovedeşte a fi Kadir ?

Ce mă fac dacă se dovedeşte a fi Kadir ? Ce ?

Dacă se dovedeşte a fi Eşref... e uşor. Îl strâng la piept.

E un băiat demn, un băiat curajos.

Dacă se dovedeşte a fi Kadir, ce fac ?

Prefer să nu ştiu. Ca să nu mă bulverseze.

Nu cerceta nimic ! Nu sunt de acord.

Am o probă ADN. Trebuie să vii să o iei.

Dar nimeni altcineva nu va şti, da ?

- Ceren, ar putea fi fata asta ? - Da, ea e.

Stai, mă duc eu.

Bună !

- Sper că nu am întârziat prea mult. - Nu, vă aşteptam. Poftiți !

Bine. Nu am înțeles exact la telefon. Pentru cine era interviul ?

E chiar aici. Să vă fac cunoştință !

Bine, îmi iau un scaun.

Cu mine voiați să discutați.

Tu ? Ce cauți tu aici ?

Ne cunoaştem ?

Tu nu mă cunoşti.

Dar eu te cunosc foarte bine, Nisan Akyol.

Probabil că ați văzut clipul.

Ce vreți de la mine ?

Eşti fosta asistentă a dlui Dinçer, nu-i aşa ?

Voiam să te întreb câteva lucruri despre el.

Despre Dinçer ?

Da, îmi poți spune câteva lucruri despre el ?

Sunt aici. Trebuie să plec !

Ce se întâmplă ? Ceren, vino !

Stai, stai ! Te rog, spune ceva !

Stai departe de Dinçer !

Ți-a spus ceva despre mine ? Ce vrea omul ăsta ?

Lasă-mă în pace ! Vă rog să nu mă mai deranjați !

Ce s-a întâmplat ? Nu am înțeles nimic.

Nici eu nu am înțeles.

Dar fata asta sigur ştie ceva despre Dinçer.

- Ce facem acum ? - Nu ştiu, sunt bulversată.

Treaba asta începe să mă sperie.

Stai ! Să nu tragem concluzii pripite !

- Hai să stăm jos şi să vorbim ! - Să mergem acasă !

Spre Galata !

Alo !

Dra Nisan s-a întâlnit cu asistenta.

Bine, continuați s-o urmăriți !

Să nu bănuiască nimic !

Am înțeles.

Oare de ce sapi atât ?

Nu vei face decât să-ți grăbeşti sfârşitul.

Da, ne-am întors, în sfârşit, nu ?

Ne-am întors.

Mai întâi, vom pune masa, apoi vom recuceri oraşul.

Doamne, ne-ai ajutat să apucăm aceste zile ! Slavă Ție !

O să vină şi restul, cu ajutorul lui Dumnezeu !

Încă nu am câştigat nimic. Ar putea fi un război lung.

Trebuie să fim pregătiți pentru orice.

Trebuie să ne întâlnim. Trebuie să ştii nişte lucruri.

Trebuie să plec un pic. Voi rămâne aici până vin orfanii.

Voi să fiți totuşi cu ochii în patru !

Nu-ți face griji ! Sunt aici. Nimeni nu poate intra.

Müslüm, adresa nepoatei mătuşii Hafize.

O să te ocupi tu de asta, împreună cu Irmak.

Sigur.

Unde e Faruk ? Nu-l văd.

- Ayten ? - Din păcate.

Hai să mergem !

O să mă ocup şi eu de treburile astea.

Faruk ?

Nu te-ai schimbat deloc.

În afară de înfățişare,

nu mai există nici urmă din omul pe care îl cunoşteai.

- Iar voiai să pleci ? - Îți cer scuze pentru data trecută.

De fapt, eu îți cer scuze.

Că ți-am distrus viața.

Te-ai căsătorit.

Tu ?

După tine, n-am mai lăsat pe nimeni în viața mea.

- De ce ? - Am aşteptat.

Te-am aşteptat pe tine.

Am aşteptat să te întorci plină de remuşcări.

Să mă implori să te iert.

Am aşteptat ziua în care nu te voi ierta.

Mă urăşti, nu-i aşa ?

Da.

Dacă ne-am întoarce în ziua aceea, m-ai ucide şi pe mine ?

Am pus capăt vieții mele, ca să nu ne întoarcem în ziua aceea.

De ce suntem aici ? Ce mai vrei de la mine ?

Faruk, nu ştiu cum te va face să te simți asta,

dar, după ce ai plecat tu, nu am mai prea zâmbit.

Am plătit amarnic.

Eşti nefericită ?

- Asta te face fericit ? - Nu. Asta e partea cea mai rea.

Nu pot fi fericit dacă tu eşti nefericită, Ayten.

Meriți să fii fericit, orice-ar fi. Chiar şi în ciuda mea.

- De ce m-ai chemat din nou aici ? - Mi-era dor de tine.

- Eşti căsătorită. - Ştiu.

Trebuie să răspund.

Da !

- Profesore, unde eşti ? - Am puțină treabă.

Ömer şi copiii urmează să vină încoace.

- Poți să-i însoțeşti tu ? - Sigur, mă ocup eu.

Faruk, eşti fratele meu. Nu vreau să suferi.

Nu-ți face griji ! Mă simt bine.

Dacă uiți ce ți-a făcut, vei suferi. Nu uita, profesore !

- Bine, am înțeles. - Bine.

- Pleci ? - Trebuie să plec.

Bine, să plecăm împreună !

Asta e ultima oară când mă vezi. Nu o să mai apar în fața ta. Promit !

Nu ar trebui să faci promisiuni pe care nu le poți respecta.

Lumea e mică. Sigur ne vom mai întâlni pe undeva.

Nu cred, nu voi mai fi aici.

- Te muți ? - Cam aşa ceva.

Ai spus că te-ai schimbat. Ai renunțat şi la poezie ?

E singurul lucru pe care l-am păstrat din trecut.

Aş vrea să le mai aud o dată !

Nu mai scriu poezii pentru tine.

Rămâi cu bine, Faruk !

Nu mi-a mai rămas niciun reproş pe buze,

Nici speranța că te vei întoarce.

Un foc arde nevăzut...

A rămas doar cenuşa, iar eu sunt încremenit în ea.

Redactor CRISTINA DEDIU

SFÂRŞITUL EPISODULUI 21, SERIA 2