Original subtitles

FATA DIN VIS Episodul 5

Mişcați-vă !

Poftim, ia-i !

- Bine ai venit, Gürdal ! - Bine te-am găsit, Eşref !

Nu ți-am zis să nu faci nimic, să stai potolit ?

N-am putut să mă abțin. N-am putut.

N-ai putut să te abții...

Ba o să te abții, Gürdal. M-ai auzit ?

O să te abții. O să mă asculți, Gürdal !

Te simți bine ? Vino să facem câțiva paşi !

La piscină.

Mulțumesc.

- Bună ziua ! - Spuneți !

Am venit la dl Eşref.

- Sunteți dna Nisan ? - Da.

Dna Irmak vă aşteaptă.

- Mergeți pe alee şi o veți vedea. - Mulțumesc.

Unde s-a mai pomenit vreodată

să tragi într-un bărbat care e însoțit de un copil sau de o femeie ?

Un bărbat adevărat îşi înfruntă duşmanul direct.

Îi pune pistolul la tâmplă şi apoi apasă pe trăgaci.

Nu te urmăreşte ca un laş şi nu te atrage mişeleşte în cursă.

Să ziceți mersi că n-a pățit fata aia nimic !

Altfel, vă stârpeam tot neamul.

Cine v-a plătit, ticăloşilor ?

Nu ne-a plătit nimeni. Am acționat singuri.

Spune, fetițo !

Bună ziua ! Am venit la dl Eşref. Sunt Nisan.

Ştie că vii ?

Ar trebui să ştie. Am anunțat-o pe dna Irmak.

Nu se simte prea bine.

Da, ştiu. Eram împreună când a avut loc incidentul.

Aşa ? Dare-ar Domnul să rămână fără mâini ! Intră, draga mea !

Intră şi stai jos acolo ! Îl anunț imediat, da ?

- Bine, mulțumesc. - Cu plăcere.

- Nu te întreb a doua oară. - Izzet ! Dl Izzet.

Gata, v-am zis, lăsați-mă să plec !

Eşref îi admirase mereu pe oamenii mărinimoşi.

În astfel de momente, când se îndepărta de Rüya,

simțea că se scufundă într-o mlaştină.

Cu cât se zbătea mai tare să scape, cu atât se afunda mai mult.

Ce avea să-i spună el fetei când aveau să se întâlnească din nou ?

Ce avea să facă Rüya când afla că el e un criminal cu sânge-rece ?

Bine ai venit, regina mea ! Ce-i cu tine ? S-a întâmplat ceva ?

Eşref, ai oaspeți.

- Cine e ? - O fată, Nisan.

I-auzi ! Să mă aştepte puțin !

Bun. Dac-am terminat cu ăştia, e rândul lui Izzet. Nu-i aşa, Eşref ?

De ce te uiți aşa la mine ? E vina mea, Eşref ?

Ce era să fac ? Să-i las liberi, să se plimbe liniştiți ?

Nu-mi întoarce spatele, Eşref ! Ce Dumnezeu !

Lasă-l în pace, Gürdal ! Şi-aşa e obosit.

Cum să fie obosit, Müslüm ? Acum e vina mea ? Asta-i bună !

- Trebuia să-l fi ascultat. - Eşref, nu-mi face asta !

Gürdal, ce-ar fi să încetezi ?

Luați-i de aici !

- Bună ziua ! - Bine ai venit !

Bine v-am găsit ! Vă simțiți mai bine ?

Da, mi-e bine. Sunt obişnuit. Nu e prima oară când pățesc asta.

Ia loc, te rog !

Mulțumesc.

- Vrei să bei ceva ? - Nu, mulțumesc.

Ar fi trebuit să vin eu la tine în vizită.

- De ce ? - Mi-ai salvat viața.

Dar ați fost împuşcat din cauza mea. Din cauza mea s-a întâmplat totul.

Desigur, dacă e vorba despre aceiaşi bărbați, nu ştiu...

- Dacă e important, răspunde. - Nu.

- I-ați găsit pe oamenii ăia ? - Da.

Şi ce s-a întâmplat ?

N-ar trebui să pui întrebări

al căror răspuns ştii că n-o să-ți placă.

- Atunci, vă întreb altceva. - Sigur.

Cine-i Rüya ?

Rüya ?

Da, i-ați murmurat numele în maşină, când ați leşinat.

Nu ştiam ce spun.

De fapt, eu venisem să vă spun ceva despre mine.

- Trebuie să vă spun ceva. - Te ascult.

Nu ştiu cum să vă spun...

Nu ştiu cum veți reacționa, ce veți face...

M-ai făcut foarte curios.

Am o soră mai mică, Afra. E singura mea rudă în viață.

N-o mai am decât pe ea. Şi...

RĂSPUNDE URGENT LA TELEFON !

Cred că e ceva urgent. Pot să răspund ?

- Sigur. - Pot să mă duc afară să vorbesc ?

- Ce e ? Ce vrei ? - Mă crezi proastă ?

- Ce spui acolo ? - Stai să vezi cui îi dau telefonul !

- Nisan, m-au prins ! - Fir-ar să fie !

Ai auzit ? Ştiu că te-ai dus la Eşref. Dacă-i spui ceva,

o să-ți mai vezi sora doar la vorbitor, în puşcărie.

Ce zici ?

Oamenii ăştia sunt nişte criminali.

Ştiam. Acum ştii şi tu. Vezi ce decizie iei ! Pentru sora ta.

Îți trimit adresa.

Trebuie să plec urgent. Vă rog să mă scuzați.

Ce e ? S-a întâmplat ceva ?

Sora mea, Afra, e bolnavă şi acum i s-a făcut şi mai rău.

Te pot ajuta băieții mei, dacă ai nevoie de ceva.

Mulțumesc mult, dar trebuie să plec urgent. Vorbim altă dată.

Dacă ai nevoie de ceva, poți să mă suni oricând.

Mulțumesc.

Unde e Afra ?

- Ce faci ? Lasă-mă ! - Să nu încerci să mă mai păcăleşti !

Unde e Afra ?

Dacă te prind că mai încerci ceva, o să regretați şi tu, şi sora ta.

Ai înțeles ?

O să vin diseară la tine să facem un plan de acțiune.

- Te simți bine ? Te-ai speriat ? - Mi-e bine, dar planul a eşuat.

Nu-i nimic. Scăpăm noi cumva...

Doamnă comisar, mai avem o problemă.

E despre cazul lui Cevahir, cel ucis de Afra.

Ce s-a întâmplat ?

Cei de la Omoruri au luat dosarul şi anchetează cazul.

- Dacă vom avea probleme ? - Nu se va întâmpla nimic.

Şi, chiar dacă s-ar întâmpla, n-o să pățeşti tu nimic, ci eu.

Nu faceți asta, doamnă comisar ! Să nu credeți că nu-mi dau seama !

Ce anume ți-ai dat seama ?

Le-ați băgat pe fete în gura lupului, ca să-l prindeți pe Eşref.

Ştiu tot ce-ați făcut.

- Doamnă comisar ! - Te omor ! Ce naiba ştii tu ?

Şi ce dacă am făcut aşa ? Să nu scoți o vorbă !

Mai ales lui Serdar ăla nu cumva să-i spui, că o să regreți.

Bine. Gata !

Hai că avem treabă !

Ia uite-l pe nebunul ăsta ! S-a şi îmbrăcat. Unde pleci ?

Trebuie să trec pe la tata Yakup.

Copile, aseară abia ai scăpat din ghearele morții.

Asta a fost ieri. Azi e altă zi.

Nu te duce singur ! Unde sunt băieții noştri ?

N-au ei treabă acolo. Mă duc singur.

- Ți-am făcut supă. - Iau o lingură.

Să-ți fie de bine !

Intră, Atif !

Ia loc !

Mulțumesc.

Mi-ai spus că o bag pe Nisan la înaintare,

ca să mă răzbun pe Eşref.

Doamnă, iar o să vă supărați pe mine,

dar pe dv., pe mine, pe Nisan, pe sora ei, pe toți...

Vă arunc pe toți în foc, nu ?

- Ştii cine e fata aia, Atif ? - Cine e ?

E o fată foarte importantă. E Rüya.

De ani de zile o caută Eşref pe fata asta.

E îndrăgostit de ea din copilărie. A ucis pentru ea.

Eşref şi-a distrus viața pentru fata aia.

Eşref ar fi recunoscut-o, dacă ar fi fost ea.

- Nu, n-are cum. - De ce ?

Are un singur indiciu, o aluniță de pe gâtul fetei.

Dar ea şi-a îndepărtat-o acum patru ani.

Deci nu mai poate s-o recunoască. Însă eu am recunoscut-o.

Sunteți de temut, doamnă comisar.

Aşa şi trebuie, să te temi !

Dar ne vom distra. Pe cinste !

Nu ştiu ce va face Eşref când va afla

că fata pe care o caută de ani de zile e informatoarea poliției.

Poate o să-şi tragă un glonț în cap sau o să-i zboare ei creierii.

Abia aştept să aflu.

Ce faci aici ? Mi-au zis băieții că eşti aici.

Sunt supărat. Stau şi eu aici.

- Ce s-a întâmplat ? - Eşref mi-a întors spatele.

- Dar ai meritat-o. Recunoaşte ! - De ce am meritat-o ? Asta-i bună !

Că n-am putut să mă abțin ? Nu pot, nu înțelegeți ?

Sunt nebun, fato, nu mă pot stăpâni.

- Tocmai de-aia te iubim. - Mă iubeşti, nu-i aşa ?

Normal. Eşti insuportabil, dar te iubesc, n-am încotro.

Bravo ție !

Ar trebui să te iubească toate femeile din lume.

- Irmak ! - Da.

Zi-mi ceva, dă-mi un sfat ! Ce mă fac ?

Eşref n-o să mai vorbească o lună cu mine.

Lasă, nu rezistă nici el atât. De parcă nu-l ştii...

Sunteți ca nişte copii uneori.

Ce copii ? Ştie vreunul dintre noi ce înseamnă să fii copil ?

Nu.

Trebuie să plec. I-am promis Deryei că o duc la un restaurant italian.

- O să plec şi eu în curând. - Bine. Să ai grijă de tine !

- Bună seara ! - Bună seara !

Tată !

- Însănătoşire grabnică ! - Mulțumesc, Tată.

Să ne aşezăm la masă !

- Eşref, multă sănătate ! - Mulțumesc.

Sănătate !

- Însănătoşire grabnică ! - Mulțumesc.

Doamne-ajută !

Da. Ia să vedem ce spuneți ! Avem o ofertă de pace.

Omul ne oferă un milion de dolari de om, prețul sângelui.

Eu o să tac, ca să nu vă influențez. Aveți cuvântul !

Sângele nu are preț. Se plăteşte. La noi, sângele nu se vinde.

Îi dăm pedeapsa. Şi, dacă va fi război, să fie !

Dau tot ce am, avere, viață, sânge, pentru ai noştri.

Războiul se va extinde şi ne va afecta pe toți.

Dacă au înțeles că au greşit, eu zic să încheiem aici.

Şi eu zic să alegem calea păcii.

Mai târziu, o să avem noi grijă să-l pedepsim cum se cuvine.

Situația mea e un pic diferită. Eu fac afaceri cu ei, Tată.

Dar Eşref e fratele meu.

Mai degrabă l-aş omorî pe ticălosul ăla.

Dacă Eşref zice că nu poate s-o facă, mă ofer eu.

Avem egalitate.

În acest caz, facem cum spui tu, Eşref.

De acord ? A fost sângele tău, aşa că tu decizi.

Nu se poate, Tată. Facem cum spui tu.

Nici vorbă ! Tu decizi, iar noi te urmăm.

Aşa e tradiția noastră.

Zic să nu ia amploare. Dar nu vreau nici banii lui.

Nici eu nu-i vreau.

Atunci, aşa rămâne ! Poftiți !

- Çigdem ! - Da, şefule.

Vii puțin ?

Deja v-ați apucat de treabă.

Da, muncesc cam mult, dar nu mă pot abține. Ia loc !

Încă o dată felicitări !

Am auzit nişte bârfe.

Eşref, din Organizația Orfanii, a fost împuşcat. E adevărat ?

Da, şefule, e adevărat.

Ce s-a întâmplat ? Ai detalii ?

Nu ştim mare lucru. Au muşamalizat incidentul.

Voi de unde ați aflat ?

Cineva trecea pe acolo, a văzut şi a sunat la poliție.

Eşref are un model vechi de maşină şi s-a potrivit şi culoarea.

Dar pe camerele de supraveghere nu e nimic înregistrat.

- Cine a făcut-o ? - Nu ştim, şefule.

Chemați-l aici pe Eşref ăsta ! Să vină în fața mea.

Să înțeleagă odată că nu mai poate să facă ce-l taie capul, ca înainte.

Cum adică ? Nu înțeleg de ce să-l chemăm.

Pentru că Eşref n-o să vorbească.

Chiar dacă ştie cine a făcut-o, tot n-o să ne spună.

Acum sunt eu aici. Să vină să ne cunoaştem !

Sigur. Mă scuzați.

Kadir !

- Unde eşti, dle Izzet ? - Sunt acasă.

- Trebuie să vorbim. - Bine, vino să vorbim ! Te aştept.

- Vin acum. - Vino !

- Eşti singură ? - Da. Sora mea e la vecini.

Pantofii...

M-am angajat acolo, aşa cum ai vrut. Acum ce fac ?

- O să-mi aduni informații. - Despre ce ?

- Despre tot. - Cum adică ?

Tot. De exemplu, Eşref are o casă secretă de pariuri.

Poți să începi cu asta.

Şi cum să fac ?

Nu ştiu cum să faci, Nisan. Te las pe tine să te gândeşti.

Eu doar cânt acolo. Nu sunt aşa de apropiată de ei.

Cum îl văd pe omul ăla, mă agit. Sigur o să se prindă.

N-o să se prindă. Nu trebuie. Nu ne jucăm aici.

Dacă se prinde, n-o să-ți găsesc nici cadavrul. Înțelege şi tu odată !

Ce mă mai încurajezi ! Mersi !

În fine... Unde v-ați dus ?

Nu ne-am dus nicăieri. Ne-am întâlnit pe drum.

M-a întrebat unde mă duc.

Ca să nu mă ducă acasă, i-am zis că merg spre Zekeriyaköy.

- Şi era chiar în drumul lui. - Interesant !

- Ce e interesant ? - Eşref n-ar face aşa ceva.

De fapt, ştii ce e interesant ? Că îl ştii aşa de bine pe omul ăsta.

- Cine e Rüya ? O cunoşti ? - Ce ?

După ce şi-a pierdut cunoştința, tot bolborosea numele ăsta.

Nu l-am auzit niciodată.

Să nu mai vii aici, da ? E un cartier micuț.

Ce mă fac dacă se prinde lumea că eşti polițistă ?

Bine, nu mai vin.

La nevoie, îți fac cunoştință cu un prieten, doi.

Bine, mai vedem !

- Eşref e aici. - Ce ?

Aici, aici !

Dle Eşref ! Ce-i cu dv. aici ?

- Sper că nu te deranjez. - Nu, Doamne fereşte !

- Ce-i asta ? - Deschide-o !

Un şal. Pot să vă întreb de ce mi-ați cumpărat un şal ?

Pentru că al tău a fost pătat cu sângele meu.

- E un gest de mulțumire. - Pentru ce-mi mulțumiți ?

Pentru că mi-ai salvat viața. Dacă nu erai tu, muream.

N-aveți pentru ce. Nici nu se pune problema...

Nu trebuia să vă deranjați. Ați mai venit şi până aici.

Nu e niciun deranj.

V-am ținut în picioare. Vrei să intrați ?

- Vă descălțați, vă rog ? - Sigur că da.

Mă scuzați că v-am primit îmbrăcată în haine de casă.

Poftiți, pe aici !

Luați loc, vă rog !

Când ai venit azi, voiai să-mi zici ceva.

Părea important. M-ai făcut curios.

Sunt cam strâmtorată... Şi venisem să vă urez sănătate.

Voiam să vă întreb dacă mă puteți ajuta,

dar nu era momentul potrivit şi am renunțat.

- Te ajutăm cu orice ai nevoie. - Mulțumesc.

- Vreți ceva de băut ? - Antibioticul.

- Poftim ? - E timpul să-mi iau pastila.

- Îmi dai nişte apă, te rog ? - Sigur, vă aduc imediat.

Poftiți apa ! V-am adus şi papuci.

- Ce e ? S-a întâmplat ceva ? - Nu, nimic.

- Mulțumesc. - Să vă fie de bine !

Da, casa e cam veche.

Eu zic că e foarte bună.

Proprietarul vrea să ne dea afară, dar mai vedem...

Da ?

A venit Afra. Vin imediat !

Unchiule Muharrem, chiar despre dumneata vorbeam.

Am vândut casa, dragă. Am venit să te anunț.

Cum ?

Nu mai am timp să-mi bat capul cu chiriaşi.

Am vândut tot, gata.

A cumpărat-o un dezvoltator. O să demoleze totul.

De acum, chiria nu mai e grija mea, ci doar a ta. O seară bună !

O seară bună !

Aşa ne ducem noi viața, dle Eşref.

"Eşref". E de ajuns doar "Eşref".

- Dar sunteți şeful meu... - Am fost, până mi-ai salvat viața.

- Te rog să mă scuzi acum. - Sigur.

Şi nu-ți mai face griji pentru bani ! Se rezolvă.

Vă mulțumesc mult.

- Mulțumesc ! - Cu plăcere.

Cum se mai simte sora ta ?

Ziceai că-i bolnavă.

Mai bine. Făcuse un atac de panică. Dar se simte bine acum.

- Multă sănătate ! - Mulțumim mult.

- Dacă ai nevoie de ceva, sunt aici. - Mulțumesc.

- Bună seara ! - Bună seara !

Bravo ! Te-ai descurcat de minune.

La un moment dat, am crezut că o să leşin.

- Cred că omul ăsta te place. - Ce ?

Eu aşa cred. Să-i zici pe nume, şalul...

Nu, Doamne fereşte ! Omul ăsta nu e ce pare. E psihopat.

Dar cine e aşa cum pare, Nisan ? Însă asta ne poate fi de folos.

Nu ştiu... Foloseşte-ți mintea, foloseşte-ți frumusețea

şi înnebuneşte-l pe Eşref !

N-am înțeles. Îți bați joc de mine ?

Nu. Vorbesc foarte serios. Nu mă întrebai tu cum să faci ?

Asta-i calea cea mai scurtă, e misiunea ta.

Să-l faci pe Eşref să se îndrăgostească de tine.

Scopul vieții lui Eşref fusese s-o găsească pe Rüya.

Uneori i se părea că seamănă cu o femeie zărită pe stradă,

alteori, cu vreo actriță de cinema.

Se consola cu gândul că, pe zi ce trecea,

era tot mai aproape de ea.

Opreşte !

Când venea vorba despre Rüya, putea râde de el o lume întreagă,

prietenii puteau să-l judece, dar lui Eşref nu-i păsa.

Pentru Eşref, dacă cineva nu ajunsese încă de râsul lumii

însemna că nu fusese îndrăgostit cu adevărat.

Bine ai venit ! Sper că ai adus veşti bune.

Pofteşte !

- Ce-i aici ? Ce se întâmplă ? - Sunt băieții noştri, de la țară.

Au venit aici, în caz de nevoie.

- Dacă ți-e foame, mănâncă ! - Nu, nu stau mult.

- Ai noştri ți-au acceptat oferta. - Ce bine !

Să dispari o vreme din peisaj !

Poate te intersectezi cu Eşref, şi nu vreau să apară neplăceri.

Cum aşa ? Ce neplăceri ?

Eu mă gândeam să-i fac o vizită, să-i urez sănătate.

Nu mai spune ! Nu e mai bine să te instalezi şi la el în hotel ?

Asta e o idee şi mai bună !

Ți-ai pierdut mințile, Izzet ?

Gestul ăsta l-ar distruge pe Eşref, s-ar simți umilit în fața tuturor.

N-ar mai putea ieşi în lume.

- Aşa zici ? - Ar fi prea de tot.

Uite, mi-e ca un frate. Orice ar fi, e tot fratele meu.

Aşa că ia-ți gândul ! Tu ascultă-mă pe mine.

Dacă tot s-a rezolvat problema, fă-te nevăzut o vreme !

- Bine, nu-ți face griji ! - Am plecat. Te salut !

- Trebuia să fi mâncat ceva. - Altă dată.

Ce zicea mârlanul ăla ?

Dobitocul nu mai are multe zile. Până la urmă, tot îl omoară Eşref.

Aş vrea eu...

Apoi o să urmărim cu toții sfârşitul lui Eşref.

Stai aşa, că l-am întărâtat. Să vedem ce-o să facă !

Bine. Dv. plasați comanda, ca să fie aici cel târziu mâine.

În regulă.

S-a stricat şi o maşină de spălat.

Poate să vină urgent cineva să o repare ?

- Da, doamnă. - Mulțumesc.

- Müslüm, eu plec. Eşref e acasă ? - A ieşit cu băieții.

- Nici Gürdal nu e pe aici. - Ştiu eu unde e.

Ştii ? Unde e ?

- Ce-i ăsta ? - Ce se întâmplă, băieți ?

S-a mutat vreun rege la noi în hotel şi nu ştim noi ?

- Cine ? - Te întrebam ce-i ăsta !

- Un tron. E tronul dlui Izzet. - E tronul dlui Izzet ?

Luați de aici ! Ce bine e să ai atâția bani !

- Poftiți ! - Am poftit deja...

Eu sunt Izzet. Mi se mai spune şi "şeful Izzet".

Sunt oaspetele special al fratelui meu, dl Eşref.

- N-am fost informați despre aşa ceva. - Posibil.

Dar e hotel, nu ? E deschis publicului.

- Banii deschid orice uşă, nu ? - Nu. Plecați de aici !

Ei, poftim ! Nu pot să plătesc ?

Domnule, nu avem camere disponibile, din păcate.

- Alo ! - Unde eşti, Eşref ?

A venit Izzet. Insistă să se cazeze la hotel.

Vrea apartamentul regal.

Müslüm şi Faruk sunt aici. O să iasă scandal.

Să nu facă niciun scandal !

Dați-i apartamentul regal, tratați-l regeşte.

- Să nu-i lipsească nimic, da ? - Ce ? Eşref, tu auzi ce spui ?

- Irmak, fă cum îți spun ! - Bine, cum vrei.

- Vă rog să plecați. - Vai, mă rogi ?

Dar ai uitat să spui că mă rogi "frumos". Mă simt jignit.

Ce tot spui acolo ?

- Gata, gata... - Calmează-te, băiete !

Dle Izzet, ne simțim onorați să vă cazăm în hotelul nostru.

Am dat acum indicațiile necesare. Vă vor pregăti camera.

Dl Eşref a ordonat să fiți tratat regeşte.

Aşa, da !

Jur că banii fac magie ! Sunt ca o vrajă !

Uite cum a apărut din senin o cameră liberă !

Hai să bem ceva aici, până e gata camera !

Haideți, băieți !

O să vomit, pe cuvântul meu !

- Ai vorbit cu Eşref ? - Da. A zis să-l tratăm regeşte.

Presimt că omul ăsta o va păți rău de tot.

Nu înțeleg. Dar stați cu ochii pe ăştia, vă rog !

- Nu vreau să ne deranjeze clienții. - Stai liniştită !

- Ne-am înțeles ? - Da.

- Vai, vai ! Ia te uită ! - Adu-le aici !

Totul e perfect, de nota 20 ! Şi abia am început !

Totul e fantastic !

Bine ați venit !

Bună seara, doamnelor ! Bine v-am găsit !

Sunt Gürdal Bozok. Avem o rezervare pe numele meu.

- Da. Vă conduce colega mea. - Mulțumim.

- E minunat, nu-i aşa ? - Da, e foarte frumos.

Vino, iubito ! Dă-mi voie să-ți iau haina !

- Mulțumesc. - Cu plăcere.

Vă mulțumim frumos.

Traducerea şi adaptarea IOANA LALA

Redactor CRISTINA DEDIU

SFÂRŞITUL EPISODULUI 5