Original subtitles

FATA DIN VIS Episodul 1

Eşref, ia urcă !

Porneşte motorul !

Apasă pe accelerație !

Încă o dată !

Calcă accelerația !

Gata, opreşte motorul !

Ieşi din maşină !

Când a văzut-o pe Rüya prima dată,

Eşref nu mai simțise fiorul care îi pornea din stomac

şi îi urca încet spre inimă.

Nu ştia ce era sentimentul acela de admirație

care îi învăluia sufletul pentru prima dată

şi, chiar mai rău, nu se gândise că o va iubi până la moarte.

De ani de zile mocneşte dragostea ta în sufletul meu.

Dragostea ta şi-a găsit lăcaş în inima mea arzând...

Chiar dacă m-ai părăsit,

Nu pot să mă abțin să te aştept.

Doi, trei, şi !

"Omul iubeşte o singură dată", spunea Eşref.

Aşa era el.

Uneori, aşa cum se furişează copiii de la şcoală,

pleca şi el pe nesimțite şi se ducea în acelaşi loc,

ascultând mereu aceeaşi melodie, cântată de Melahat.

La nesfârşit. Uneori, până dimineața.

Îi dăduse un nume pe care el singur îl alesese: Rüya.

Trecuseră 20 de ani, poate chiar mai mult.

Nu o uitase nicio clipă.

Chiar şi după atâția ani,

îşi amintea fiecare detaliu al chipului

pe care nu reuşise să şi-l şteargă din memorie.

Îşi amintea armonia dintre ochii, buzele şi nasul ei

şi, uneori, dându-şi seama

că toată frumusețea ei venea din culoarea pielii,

se trezea din nou cu gândul la Rüya.

Unii se supărau.

Alții nu credeau că aşa ceva poate fi real.

"Poate oare cineva"

"să se îndrăgostească aşa de profund şi la o vârstă atât de fragedă"

"de o persoană pe care a văzut-o doar de la distanță"

"şi al cărei nume nu l-a aflat ?", spuneau ei.

Eşref reuşise.

O căuta în fiecare chip pe care îl vedea,

din uşă în uşă, stradă după stradă.

Şi, într-o zi, s-au întâlnit.

Dar nu a fost deloc aşa cum îşi imaginase el.

Aceşti trei bărbați, Gürdal, Müslüm şi Faruk,

erau cei care îl țineau pe Eşref în viață.

Mai ales, Gürdal.

Cel mai bun prieten al lui Eşref, confidentul său.

Nu ! Nu o arunca !

- Nu sunt eu iubita ta ? - Să te pedepsească Dumnezeu !

- Cine e Bülent ? - De ce arunci cu astea, fato ?

- Să te pedepsească Dumnezeu ! - Cine naiba e Bülent ăsta ?

Cine ?!

E prietenul meu, un om la care țin foarte mult.

Şi Bülent îți trimite mesaje spunând că îi e dor de tine ?

Fetițo, aia e armă !

Gürdal...

Îi mai spuneam şi "Gürdal Nebunul", pentru că era nebun de legat.

Era cel mai apropiat prieten al lui Eşref.

Îi era ca un frate.

Se îmbrăca bine, mânuia bine arma... Era preferatul femeilor.

Scrie "Bülent". De ce mai deschizi telefonul ?

Tot timpul avea mai multe femei şi le iubea pe toate din toată inima.

Alo ! Derya, ce mai faci, iubito ?

Sunt foarte supărată.

Ce s-a întâmplat, scumpa mea ? Ce a pățit iubita mea ?

- Ce problemă ai ? - Mi-a întârziat.

Cred că sunt însărcinată.

Gürdal nu avea un singur defect. Avea mai multe.

Dar cel mai rău era

că nu ştiai niciodată când urma să izbucnească.

Uneori era cel mai simpatic om din lume,

dar, când îi sărea țandăra, devenea cel mai periculos psihopat.

El e Müslüm. Îi spuneam "Müslüm Kurdul".

Fost mujahedin. Luptase cândva în Cecenia.

Nu era loc prin care să nu fi trecut.

Pe Eşref îl cunoscuse în închisoare. Primise 12 ani.

Se pare că fusese trădat de cel mai bun prieten al lui.

Se supărase pe toți şi pe toate.

Spunea că nu are curaj să dea ochii cu Cel de Sus.

Dar, din când în când, se ducea

şi privea în linişte credincioşii dintr-un colț.

În urma lui, rămăseseră atâția morți, că nici nu le mai ştia numărul.

"Trebuie să mă las", spunea. "Trebuie să mă căiesc."

Dar cum ? Nici el nu ştia.

Iar el este profesorul Faruk.

Singurul din echipă care făcuse facultatea.

Când şi-a prins soția,

pe care o iubea ca pe ochii din cap, cu altul,

neputând să-i facă rău ei,

i-a tras bărbatului un singur glonț în cap.

A ajuns la închisoare, unde l-a cunoscut pe Eşref.

Avea o sensibilitate față de limba turcă,

de-a dreptul enervantă pentru ceilalți.

- Lipsesc 37 655 de dolari. - Cum adică ?

Banii pe care i-ai furat de la dl Eşref.

Ce tot spui ? Ce bani furați ? Şi încă de la Eşref...

E posibil aşa ceva ?

Ăsta-i adevărul, domnule.

Plățile sunt aici, marfa adusă la hotel e aici.

Dle Faruk, e o greşeală în "dochiumentele" alea.

Nu "dochiumente". "Document", cu "c", nu cu "chi".

Atunci, e o greşeală în documente.

Acum trebuie să te împuşc în numele dlui Eşref, domnule.

Ți-aş fi recunoscător dacă nu ai țipa prea mult.

Nu face asta ! Glumeşti ?

Piciorul meu !

Cum spui tu, frățioare...

Dl Eşref a spus trei zile, dar...

Fi-mi-ar generozitatea de râs !

Vreau banii în zece zile.

Şi nu vom mai face afaceri împreună. Nu uitați !

Sigur. Cum zici tu.

Să aveți o zi bună !

Era enervant din toate punctele de vedere.

Tot mai credea că, într-o zi, se va împăca cu soția lui.

Un pic impulsiv, un pic romantic, un pic țăcănit.

Un tip cu totul aparte.

Nu dau de Eşref. Nu răspunde.

Iar s-o fi dus acolo ?

O să-mi provoace cancer.

Pe cuvântul meu, o să fac cancer din cauza lui !

Ce-i naiba e cu el ? Ce obsesie mai e şi asta ?

O să-i facă pe toți să ajungă la balamuc !

Gürdal, te enervezi degeaba. Mereu e la fel. Nu va renunța.

Ba o să treacă ! O să renunțe !

CRINUL ALB CAZINOU

Ce naiba faci, băiete ?

Ce tot faci, Eşref ? Nu ți-a ajuns ?

Nu s-a terminat ? Nu te-ai săturat ?

Ți-ai pierdut tu mințile

şi vrei să ne faci şi pe noi s-o luăm razna ?

Vrei să ne faci de râs în fața tuturor ?

Şi-aşa trăim cu arma la tâmplă. Moartea e pe urmele noastre.

Duşmanii ne suflă în ceafă. Poliția, la fel.

Toți nemernicii, toți ticăloşii, toate scursurile ne urmăresc !

Şi şeful meu unde e ? Şeful meu e la club, ascultă balade.

Gata, Gürdal ! Las-o mai moale !

Müslüm, să mor eu dacă nu-ți zic vreo două !

Jur pe ce am mai sfânt !

Încercam să vorbesc despre ceva. Lasă-mă şi pe mine două minute !

Mâine-poimâine, moare tata Yakup, Doamne fereşte...

Cine va avea grijă de atâția oameni, Eşref ?

Cine va ține totul laolaltă ? Pe cine mai avem în afară de tine ?

Zi tu !

Dacă nu te gândeşti la noi, gândeşte-te la tine !

Lasă-ne pe noi... Nu te gândeşti la orfani ?

Ce se va alege de ei, Eşref ?

Eşref, cu tine vorbesc ! Zi !

Eşref !

Eşref...

Uită-te la mine ! Ce e ? Ai găsit-o pe Rüya ?

Ai găsit-o ?

N-ai găsit-o, nu-i aşa ? N-ai găsit-o.

Mă scoți din minți, Eşref ! Jur că o iau razna !

A trecut atâta timp ! Câți ani au trecut ?

Pentru numele lui Dumnezeu !

Poate că e şi măritată ! Ce, nu se poate ?

Poate e măritată, are copii. Poate e fericită.

O trăi în străinătate. Ce, nu se poate ?

Ba poate că a murit ! Poate e în mormânt !

Inima iubeşte o singură dată, Gürdal.

Bine, frate. Bine.

Bravo ! Bravo !

Vă mulțumesc foarte mult pentru aplauze !

O seară plăcută tuturor ! Mulțumim.

Mulțumim, prieteni.

- Iar e localul plin ochi. - Păi...

Bună seara ! Cine e responsabil aici ?

- Eu. - Închidem barul.

De ce ?

Nu mai pot plăti datoriile.

Înseamnă că nici noi nu ne vom primi banii în seara asta.

Îmi pare rău, Nisan.

Vă rog să ne iertați, prieteni. Închidem conturile de la mese !

Într-o zi, o să se întâmple. O să trecem peste zilele grele.

Va veni şi vremea noastră.

De-aş putea să dau de Metin Özülkü ! Mai e puțin. Dacă ne-ar asculta...

Da, bine, dar eu vreau să fiu celebru acum,

nu după ce o să mor.

Okan, visul nostru n-a fost niciodată să devenim celebri.

Importante erau idealurile noastre. Îți mai aminteşti ?

Aşa-i loveşte realitatea pe visători...

Ceren !

Îi disciplinează.

Urmează stația Şişhane.

Next station, Şişhane.

Aici cobor. Fără gânduri negre, da ?

Bine.

- Ne-am înțeles ? - Bine.

Ne mai vedem !

Şişhane.

Ținem legătura !

- Ai grijă ! - La revedere !

- Ce faci, unchiule Hizir ? - Merge prost treaba, Nisan.

Le-am promis nepoților că le cumpăr o bicicletă.

Stai, stai... Nu-ți face griji !

- Ne descurcăm noi, rezolvăm. - Mulțumesc.

Ştii cântecul ăla pe care-l cântăm noi mereu ?

Ia cântă-l, unchiule Hizir ! Hai să vedem !

Nu vă atingeți de strigătul meu,

Nu vă atingeți de plânsul meu.

Dacă asta înseamnă dragoste,

Eu renunț, nu mă iubiți !

Haideți, toți împreună !

Haide, inimă, prinde curaj ! Rezistă, mai ai puțină răbdare !

Nu lăsa capul jos, ține-l sus ! Gândeşte-te că a fost doar un vis !

Haide, inimă, prinde curaj ! Rezistă, mai ai puțină răbdare !

Nu lăsa capul jos, ține-l sus ! Gândeşte-te că a fost doar un vis !

Haide, inimă, dă-i bătaie !

Bravo !

Vă mulțumesc mult !

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă mulțumim !

- Poftim, asta e partea ta ! - Se poate aşa ceva ? E ruşinos.

Sunt pentru nepoții dumitale.

Mulțumesc foarte mult. Să fii sănătoasă !

- Salută-i pe nepoți din partea mea ! - Sigur.

Noapte bună !

- Mulțumesc mult. Noapte bună ! - Du-te acasă ! Să nu răceşti !

Bine, mulțumesc.

FACTURA DE APĂ

MESAJ PRIMIT CEVAHIR

Nu se poate să sforăi în halul ăsta.

Ajunge !

N-am putut să închid un ochi până dimineața.

Gürdal !

Gürdal !

- Gürdal ! - Ce naiba ! Cine ?

Razie ? Ce ?

Ce ? Ce s-a întâmplat ?

Gata, frate ! Da, razie. Sforăi tu.

Şi nu e un sforăit uşor.

Ce-mi pasă mie ce faceți voi ? Am crezut că s-a întâmplat ceva.

Cum să-i faci aşa ceva unui om care doarme ?

Nu-i nimic, şefule.

N-am închis un ochi până dimineață din cauza ta.

Pe cuvânt, dacă n-ar fi fost jurământul pe care l-am făcut,

n-am mai fi petrecut nici măcar un minut cu tine.

Hai să le spunem să-l mute în altă celulă !

Nu mai vorbi prostii !

Haideți, domnilor ! Astăzi e Ziua Orfanilor.

- Bună dimineața, mătuşă Hafize ! - Bună dimineața !

Abia v-ați trezit.

- Bună dimineața, mătuşă Hafize ! - Bună dimineața !

- 'Neața ! - Care-i treaba ? Ce vrei ?

Dar tu ce vrei ?

Băiete, aşa doarme un bărbat adevărat ?

Până la prânz ?

Un bărbat adevărat ?! E opt dimineața.

E o singură persoană printre noi care poate dormi, mătuşă Hafize.

Aceea este dl Gürdal.

Hai, fugi de-aici ! Asta-i bună...

N-am avut niciodată probleme cu somnul...

Ia mâna de-acolo ! Treci la locul tău ! Hai !

Nici dimineața nu poți să fii cumsecade, scumpete !

Uşurel...

Faruk ! Ține, ține, ține !

Ardei.

Dă-mi paharul !

Ceai.

Eşref, de unde l-ai găsit pe nebunul ăsta

de l-ai adus pe capul nostru ?

- Cin' se-aseamănă se-adună. - Ai dreptate.

Asta-i bună !

Am umblat până dimineața prin localuri după musiu Eşref.

Să-mi fie cu iertare ! De asta m-am trezit târziu.

Vă cer scuze.

Bineînțeles că-l cauți. Ce altă treabă ai ?

Nu care cumva să zică cineva ceva rău despre Eşref !

- Nu permite aşa ceva. - Nu te supăra !

- Ce ai făcut cu treaba aia ? - Am rezolvat.

- Cum ? - I-am tras un glonț.

I-am lăsat zece zile să aducă banii.

Zece zile ? Trebuia să ceri dobândă !

Fugi de-aici ! E păcat să cerem dobândă.

- Ce, suntem cămătari ? - Dar ce, suntem fundație ?

Dobânda e păcat, dar să împuşti oameni e permis.

Ei, na ! Una-i una, alta-i alta.

Hai să mâncăm şi carne de porc ! Doamne, iartă-mă !

Mă aduci în stare să vorbesc aşa la masă...

Ia ascultați ! Vă spune eu câteva despre discuțiile voastre.

Mâncați acolo, să nu se răcească !

N-o supărați pe mătuşa Hafize !

Să-ți dea Dumnezeu sănătate, mătuşă Hafize !

Poftă bună !

Bună dimineața, unchiule Muharrem !

- Afară din casa mea ! - Poftim ?

Destul ! Nu mai pot !

Chiria n-o plătiți. Nicio mărire, nimic...

Fetițo, să ne mai gândim şi la noi !

Eu sunt bolnav, nevasta mi-e bolnavă.

Singurul nostru venit e casa asta.

Şi-aşa stați aproape gratis. Măcar banii ăia puțini dă-i la timp !

Ai dreptate, unchiule Muharrem. Aşa e, cum spui.

Ai fost foarte generos cu mine.

Chiar voiam să plătesc chiria,

dar, după ce am dat taxa pentru şcoala Afrei,

n-am mai rămas cu niciun ban.

Uite, fetițo, nu suntem oameni lacomi.

Ştiu.

Te înțeleg, dar şi tu trebuie să ne înțelegi pe noi.

Ori plăteşti chiria, ori pleci din casă.

Nu veni cu poliția peste mine. Altceva nu-ți mai spun.

Îți mai dau o lună. La revedere !

O zi bună !

Surioară ! Ce se întâmplă aşa de dimineață ?

Nimic.

- Era proprietarul ? - Da.

Uite ce-ți propun !

Ce-ar fi să lăsăm baltă treaba asta cu şcoala ?

Ce-ar fi să mă angajez undeva ?

Te-am văzut eu cum lucrezi. O să renunți imediat la şcoală.

Dar nu putem plăti.

Nu-ți bate tu capul ! Mă ocup eu.

Trebuie doar să mai strângem puțin din dinți.

Alo ! Ce ?

Bine, închide ! Te sun eu.

Ce s-a întâmplat ?

Cineva a încărcat o filmare cu mine.

Ia să văd !

Fata care cânta pe stradă a uimit pe toată lumea

Ştii ce înseamnă 250 000 în trei ore ?

Stai să mă uit la comentarii !

Au scris numai lucruri frumoase.

Sună telefonul. Da !

Dră Nisan, sunt Ebru. Vă sun de la şcoala Afrei.

Da, vă rog.

Se pare că taxa şcolară a Afrei pentru acest semestru

nu a fost plătită. De aceea v-am deranjat.

Cum adică nu a fost plătită ? Am trimis-o prin Afra.

- Ar trebui să fie plătită. - Din păcate, nu a fost plătită.

Bine. Bine, vă sun eu imediat.

- Afra, ce spune femeia asta ? - Ce spune ?

Cică nu e plătită taxa şcoală. Ți-am dat banii să plăteşti.

- Păi, nu am putut s-o plătesc. - Cum adică ?

Ce ai făcut, Afra ? Cum adică n-ai putut s-o plăteşti ?

- Am cheltuit banii ăia. - Ce ? Unde ? Cum ?

Fato, era taxa pentru şcoală. Ce ai făcut ?

N-am plătit chiria ca să pot plăti taxa şcoală.

Proprietarul ne dă afară din casă.

Zi unde ai cheltuit banii !

Fato, răspunde ! Unde ai cheltuit banii ?

Ce facem acum ? De unde facem rost de bani ?

Afra, tu nu te gândeşti deloc la noi ?

Am văzut şi ieri.

Deşi ți-am spus să nu mai vorbeşti cu el,

tot îi trimiți mesaje băiatului ăluia.

Ce încerci să faci ? Nu vezi în ce situație suntem ?

Vrei să ajung la balamuc ? Ajunge, Afra, opreşte-te !

Afra ! Unde te duci ?

Mai bine muream şi eu în cutremurul ăla !

Bine. Nu-ți face griji ! Ne descurcăm noi cu toate...

Îmi pare foarte rău.

Am ieşit împreună de sub dărâmături. Ne vor distruge lucrurile astea ?

- Îmi pare foarte rău. - Bine, gata.

Bună dimineața !

Azi mă duci tu, Oguz.

Bine.

Nu cu maşina lui, ci cu a mea.

O aduc imediat.

- Cum adică ai pierdut banii ? - Tipul a luat toți banii şi a fugit.

- Asta-i bună ! Unde a fugit ? - În străinătate.

În străinătate, zici ?

Nu trebuia să dăm lovitura ?

Nu trebuia să luăm o dobândă de 300% pe lună ?

Ați zis că e fondul e sigur.

V-am dat toți banii mei... acum vă omor pe toți.

Îți jur că nu e vina noastră ! Nici noi nu ştiam...

Nu mă interesează ! Îmi veți aduce banii.

Te implor, nu face asta !

De unde să luăm zece milioane de dolari ?

Ce mă interesează pe mine ? Luați-i de unde ştiți !

Îmi veți aduce banii !

Alo !

Bine. Dar lasă-ne puțin timp !

N-am timp de pierdut. Faceți ce ştiți,

vindeți-vă organele, dar aduceți-mi banii !

- Ați înțeles ? - Am înțeles.

Kadir, trebuie să plecăm. Ne aşteaptă tata Yakup.

Ce ne facem acum ? Azi e Ziua Orfanilor.

Eu de unde să ştiu ? Am pierdut toți banii, băiete.

Dacă află tata Yakup, nu mai apuc ziua de mâine.

Erau banii orfanilor !

Bine, deocamdată, să nu dăm nimic de bănuit,

dar va trebui să-l sunăm pe dl Izzet.

Alo ! Dle Izzet, ce mai faci ? Am o treabă urgentă pentru dumneata.

Nu, nu se poate la telefon. Față în față.

Bine, vin acum.

- Unde mergem ? - Tu condu ! Îți spun eu.

Sigur.

Vino, Oguz !

Pe cine îngropăm ?

Trădarea.

- Ce ai spus poliției, Oguz ? - Nu e nicio poliție.

- Pe cuvântul meu, pot să-ți explic. - Ce le-ai spus polițiştilor, Oguz ?

- Frate, te implor... - Pleacă de-aici !

Eşref, am un văr în Germania. Am cerut viză, dar nu mi-a ieşit.

Au aflat şi ei. Au zis că se ocupă ei.

Că ne fac rost şi de permis de muncă.

M-am lăsat dus de val.

Jur că nu le-am spus cine ştie ce. Ba chiar i-am ținut pe loc.

Sunt eu trădător ? Nu face asta !

Yalçin, de restul te ocupi tu. Fă ceva cu telefonul...

- Ştii tu. - Bine. Mă ocup eu.

La hotel ?

Ai răsfățat-o prea mult pe fata asta, Nisan.

Nu am răsfățat-o deloc. N-ai cum să înțelegi.

Nu mai avem pe nimeni altcineva în afară de noi.

Dacă o presez şi mai mult, o voi pierde definitiv.

Şi ce a făcut cu banii pentru şcoală ?

Şi-a cumpărat haine.

Bine, e tânără. Vrea să se îmbrace frumos, dar...

Dar ce-i cu iresponsabilitatea asta ?

Nu nouă trebuie să ne spui asta, ci ei.

- Să vadă şi ea că te-a supărat. - Gata ! Oricum, ce-a fost a fost.

Noi ce facem ? Hai să ne gândim la noi !

Ce voiam să vă spun...

M-au sunat de la un hotel. Diseară e o nuntă.

- În seara asta ? - În seara asta.

Nuntă ?

Aşa, şi ?

Probabil că a intervenit o problemă.

Bine, dar ce să căutăm noi la nuntă, fato ?

Taner, având în vedere că nu avem altceva de făcut,

mă duc să vorbesc cu ei.

- De parcă am avea de ales... - Du-te şi vezi !

Aveți grijă !

DIRECȚIA DE COMBATERE A CRIMINALITĂȚII ORGANIZATE

Atif, vino puțin !

Nu reuşesc să dau de Oguz.

Nu e azi Ziua Orfanilor ?

- Ba da. - Şi ?

Poate că nu e disponibil.

Verifică tu ! Vezi unde a dispărut ăsta !

Bine. O să verific semnalul telefonului.

Trebuie să fie undeva.

Apropo, avem şi noi întâlnire azi. Nu ați uitat, nu ?

- La ce oră ? - La cinci.

Noul şef, directorul, a primit dosarul Orfanii.

A cerut o prezentare. Am pregătit-o.

Asta-i bună ! Şi ce o să facă ?

De trei ani, nici nu ne-am mişcat de pe loc.

O să rezolve el problema ?

Sincer, nu ştiu, dar cică e un tip dur.

Mă rog... Am plecat. Mai e până la şedință.

Sigur, imediat. O secundă !

Ce faci, fato ?

Ți-am spus de nu ştiu câte ori !

Nu-mi mai spune aşa în fața angajaților !

Ce-are, fetițo ? Bine, nu-ți mai spun.

Mă scuzați, doamnă directoare. Vă cer scuze.

- E totul în regulă ? - Nu e nicio problemă.

O să mă ocup personal de oaspeți, dacă sunt pretențioşi.

Foarte bine.

Apropo, a venit unchiul Bahattin să ia micul-dejun.

A zis că vrea să te salute, dacă vii pe aici.

Să-l salut !

- Unchiule Bahattin ! - Eşref, ce mai faci ?

Nu eu ar trebui să te întreb pe tine ?

Lasă... Nu ne-am mai văzut de mult.

Parcă ai mai slăbit puțin. Ai întinerit.

Vino, frumoaso ! Ştii ce s-a întâmplat azi ?

Nu. Ce s-a întâmplat ?

Individul ăsta, Oguz, se pare că ne turna la poliție.

- Şi ? - Am rezolvat.

- Cum ați rezolvat ? - În stilul lui Müslüm.

- Să fii sănătos, Müslüm ! - Mulțumesc. Deşi era foarte tânăr.

Ce să-i faci ?

Poftiți !

Bună ziua !

Aveam o întâlnire cu dna Irmak. Dumneaei ştie.

La etajul al treilea. Puteți să urcați cu liftul.

Treceți prin bucătărie şi o veți vedea acolo.

- Mulțumesc. - Cu plăcere.

- Ne mai vedem, Eşref ! - Pe curând !

Cred că urcăm la acelaşi etaj.

Eu am întârziat puțin la un interviu.

- Pentru ce ? - E o nuntă. Ca să cântăm.

Avem o trupă. Facem muzică.

Eşref a simțit, pentru prima dată după mulți ani,

un fior în stomac când s-a uitat la o femeie,

la fel cum simțise când o văzuse prima dată pe Rüya.

S-a uitat la gâtul fetei. Semnul pe care-l căuta nu era acolo.

Nu era Rüya.

Mai mult, faptul că simțea asta îi stârnea o profundă remuşcare,

care-l făcea să simtă că o trăda pe Rüya.

Lui Eşref nu-i plăceau emoțiile pe care nu le putea defini.

Nu avea să permită

ca devotamentul său nesfârşit față de Rüya

să fie zdruncinat de cineva

pe care îl întâlnise pentru prima dată, după atâția ani,

într-un lift.

Dându-şi seama că aceste gânduri

îi trecuseră prin minte chiar şi câteva secunde,

ajunse pentru prima dată în viață să fie scârbit de el însuşi.

Intră !

Bine. Sigur că o să-i transmit. O zi bună şi dv. !

Bună ziua !

Bună ziua ! Sunteți dra Nisan, nu-i aşa ?

Da. Am venit să discutăm despre nuntă.

- Am vorbit la telefon. - Da.

- Vă rog, luați loc ! - Mulțumesc.

A fost cam din scurt. Vă cer scuze.

Nu. Nici vorbă ! Care este conceptul, mai exact ?

- O nuntă obişnuită. - Da, dar ce fel de eveniment va fi ?

Asta mă interesează.

Mirele e dintr-un clan numit Zerfani.

Clanul pe care îl ştim cu toții.

Bine, nicio problemă.

Noaptea va cânta Ebru Gündeş. Dv. veți cânta în deschiderea ei.

Ebru Gündeş ? Serios ?!

Vom urca pe scenă în deschiderea lui Ebru Gündeş ?

Da. Ea va urca pe scenă puțin mai târziu.

Minunat ! Bine.

Tot ce vă cer este puțin pop turcesc, puțin dans popular, mai multe genuri.

- Puțină distracție. - Exact.

- Dnă Irmak, eu am şi cântecele mele. - Le-am ascultat. Sunt foarte bune.

Dacă ar fi nunta mea, v-aş ruga să le cântați.

Atunci, să nu le cântăm.

Nu e nevoie de atâtea opțiuni.

De fapt, ce-ar fi să cânt unul ?

Bine. Cum facem plata ? Cu factură...

Lucrăm cu numerar.

Bine, e în regulă.

Să fiți aici pe la ora cinci ! Doar pentru probe.

Atunci, eu plec.

- Dră Nisan ! - Da, spuneți !

Mi-au plăcut foarte mult cântecele dv.

Dacă doriți să continuați aici după aceea, avem un loc.

- Chiar căutam pe cineva. - Sigur, de ce nu ?

- Spor la treabă ! - Bine ai venit !

Care-i treaba ?

Eşref, uită-te la încasările de ieri !

E binişor. Afacerile încep să meargă.

O să fie şi tata Yakup mulțumit.

Numărați-i pe toți, să nu lipsească nimic !

Pe toți ?!

Cine să numere atâția bani ? Nu terminăm nici diseară.

- Mă ocup eu de asta. - Da ? Bravo ție !

Da.

Mă găsiți jos ! Când terminați treaba, plecăm.

- Am luat şi eu ăştia. - Bine.

Pa !

Nu e ea.

Nu. Nu...

Nici asta nu e.

Nu.

Fii atent, alunița asta ar trebui să fie puțin mai sus.

Bine.

Dle Eşref, sunteți sigur că femeia pe care o căutați e în Istanbul ?

Da. Aici. Undeva, în acest oraş.

Ne-am înțeles ?

- Cum a mers interviul ? - Bine. Am obținut slujba.

Chiar dacă nu e chiar slujba pe care mi-o imaginam... tot e bine.

Şi care este slujba pe care v-ați imaginat-o ?

- De ce vă interesează ? - Nu ştiu.

Dacă există o prăpastie

între locul în care îşi doreşte cineva să ajungă

şi cel în care se află e din vina lui.

De ce ?

Fie nu munceşte suficient, fie nu are talent.

- Poate că nu aveți o voce frumoasă. - Ba e.

Ține doar de noroc.

- Eu nu cred în noroc. - Eu cred. O zi bună !

Redactor CRISTINA DEDIU

SFÂRŞITUL EPISODULUI 1