Original subtitles

Downloaded From www.AllSubs.org

Alia�ii au aterizat �n Italia, care e ocupat� de c�tre germani.

�n avansul spre nord, unde Mussolini �nc� de�ine controlul,

armatele americane, britanice, canadiene �i franceze

sunt oprite de solida centur� defensiv� german�, de-a lungul liniei Gustav,

din zona Monte Cassino.

Construit� pe v�rful muntelui, e m�n�stirea istoric� Sf Benedict.

Alia�ii cred c� germanii au transformat acest monument de 400 de ani vechime

�ntr-un post de observa�ie.

Peste 200 de bombardiere ale Alia�ilor

vor lansa peste 500 t de bomb asupra m�n�stirii.

�n al Doilea R�zboi Mondial, nimic nu mai e sacru.

Totul e transformat �ntr-un infern.

APOCALIPSA AL II-LEA R�ZBOI MODIAL

Partea 6 INFERN

Alia�ii pornesc atacul, dar para�uti�tii germani �i resping.

Trupele germane sunt bine fortificate �n d�r�m�turile m�n�stirii.

Nu s-a ob�inut nimic prin bombardamente.

Aceste imagini au fost filmate de regizorul american John Huston,

care a fost trimis pe acest front �n Italia.

A declarat ulterior:

A fost un masacru, pe un frig teribil.

�i totu�i, Churchill a numit Italia "punctul fraged" al Europei.

Venind dinspre sud, prin Italia,

Churchill urm�rea s� cucereasc� Berlinul �naintea ru�ilor.

Armata Ro�ie continu� s� avanseze constant dinspre est.

Kievul e eliberat.

Armata german�, Wehrmachtul, se retrage din Ucraina,

ascult�nd ordinul lui Hitler de a distruge sistematic totul.

�n Italia, dup� c�teva luni, Wehrmachtul �nc� men�ine linia Gustav �i Monte Cassino.

Generalul francez, Juin, propune s�-i surprind� pe germani,

care au l�sat versan�ii neap�ra�i, consider�ndu-i prea abrup�i.

Dar solda�ii ne�ndupleca�i ai regimentelor nord-africane �i poloneze,

au reu�it s� urce muntele, pun�ndu-i pe Alia�i �n drum spre Roma.

Pe m�sur� ce Wehrmachtul se retrage

�nc� odat� las� �n urm� numai distrugere.

Dar �mpreun� cu Mussolini �i fasci�tii r�ma�i,

germanii vor p�stra controlul asupra industriei din nordul Italiei.

Sunt �intele atacurilor partizanilor italieni,

iar ei r�spund cu o violen�� generalizat�.

�n acela�i timp, �n sudul Angliei,

ma�ina de r�zboi aliat�, str�ns� pentru debarcarea �n Normandia, se preg�te�te.

�n seara de 5 iunie, para�uti�tii se preg�tesc de plecare,

vopsi�i �i tun�i �n stil indian, pentru a prinde curaj.

Comandantul suprem al for�elor aliate, generalul Eisenhower, le spune:

Sunte�i pe cale s� porni�i �n cea mai mare cruciad�.

Planul e de a debarca pe cinci plaje,

pe o �ntindere de 100 km de-a lungul coastei Normandiei,

de la Sena la peninsula Cotentin,

unde Zidul Atlantic de ap�rare al germanilor e cel mai vulnerabil.

La miezul nop�ii pe 5 iunie, planoare britanice �i avioane Dakota,

pline cu para�uti�ti britanici, americani �i canadieni,

alunec� silen�ios pe cerul Normandiei.

Para�uti�tii sunt primii care p�esc �n Fran�a ocupat�.

Misiunea lor e s� securizeze flancurile zonei de aterizare.

Flota aliat� e pe drum. E cea mai mare adunat� vreodat�.

Aproape 5.000 de nave de debarcare �i de asalt.

Totu�i nu este detectat� de c�tre germani,

care nu pot efectua zboruri de recunoa�tere din cauza furtunii.

Bombardamente �i proiectile de pe navele de lupt� lovesc coasta,

dar rateaz� total �intele de pe plaja codificat� "Omaha".

Bunc�rele germane r�m�n intacte.

Primul val de asalt al trupelor americane se preg�te�te s� atace defensiva german�

de pe plaja Omaha.

Printre ei se afl� scriitorul american Ernest Hemingway, corespondent de r�zboi.

Acesta scrie:

�n timp de ne apropiam de ��rm �n negura dimine�ii,

b�rcile de o�el �n form� de sicrie luau straturi verzi, solide de ap�,

care c�deau pe c�tile solda�ilor �nghesui�i um�r la um�r,

�ntr-o companie rece, ciudat�, solitar�, a b�rba�ilor care mergeau la lupt�.

Un alt corespondent de r�zboi, fotograful Robert Kapa, e prins �i el �n acest iad.

El spune:

A fost cea mai ur�t� plaj� din lume.

Epuiza�i din cauza apei �i a fricii

st�team �ntin�i pe o mic� f�ie de nisip ud.

Peste 2.000 de solda�i americani �i vor pierde via�a aici.

C�nd fluxul se apropie, solda�ii sunt prin�i �ntre mare

�i focul armelor din cazematele germane.

Eisenhower preg�tise un comunicat, �n caz c� debarcarea e�ua.

�ntr-o scrisoare scris� de m�n� scria:

Decizia de a ataca aici s-a bazat pe cele mai bune informa�ii avute.

Orice vin� sau gre�eal� a opera�iunii va fi doar a mea.

Dar un grup mic reu�e�te s� urce, �n b�taia focului inamic

�i neutralizeaz� tunurile germane, cu ajutorul bombardierelor britanice.

�ntre timp, trupele canadiene au debarcat pe plaja Juno.

Este �ntr-adev�r rezisten�� slab�, doar c�teva �mpu�c�turi

care nu-i �mpiedic� pe britanici s� avanseze.

Pu�inii solda�i germani care au supravie�uit bombardamentelor se predau.

Comandourile britanice �i franceze debarc� pe a cincea plaj�.

Alia�ii pl�nuiesc s� debarce 326.000 de oameni.

Doar �ntr-o s�pt�m�n�, o medie zilnic� de 10.000 de oameni,

3.200 de vehicule �i 15.000 t de provizii sunt transportate pe mare.

Pentru asta, e nevoie de un port.

Dar Alia�ii au decis s� evite marile porturi, care erau bine ap�rate

�i au debarcat pe plajele Normandiei.

�n schimb �i-au adus portul cu ei, construc�ii gigantice numite Mulberry.

146 de chesoane din beton, de 61 m lungime �i c�nt�rind 6.000 t,

au fost asamblate, cre�nd diguri �i cheiuri,

unde Navele Libert��ii, cum au fost numite, puteau desc�rca.

�antierele navale americane f�ceau o nav� ca aceasta �n fiecare zi.

�n mai pu�in de 3 ani, industria militar� a f�cut din SUA o supraputere.

�ara a mobilizat mai mult de 11 milioane de oameni.

Armatele sale se afl� �n Fran�a, Italia, nordul Africii �i Asia.

SUA e at�t de puternic�,

�nc�t la doar c�teva zile dup� debarcarea �n Normandia �n Europa,

e capabil� s� adune o a doua flot� �n cealalt� parte a globului, �n Pacific,

pentru a putea ataca insulele Mariane,

aflate sub control japonez.

Captur�nd insula Tarawa cu un an �n urm�,

americanii vor acum s� foloseasc� insula Saipan

ca baz� pentru bombardierele ce vor zbura spre Japonia.

127.500 de trupe, dou� treimi din ele pu�ca�i marini, se preg�tesc de lupt�.

15 portavioane �i 900 de avioane vor strivi for�ele aeriene japoneze,

�ntr-o b�t�lie aerian� numit� "Marea v�n�toare de curcani din Mariane".

O lovitur� fatal� prime�te �i marina imperial� japonez�.

Apoi ap�rarea japonez� din Saipan e lovit�.

Dar c�nd pu�ca�ii marini sosesc pe aceast� insul� mic�, lat� de doar 9 km,

�ncepe una dintre cele mai s�ngeroase lupte ale r�zboiului.

Peste 15.000 de americani �i cel pu�in 27.000 de japonezi vor fi uci�i sau r�ni�i.

La o lun� �i jum�tate dup� ziua Z luptele sunt �nc� puternice.

Alia�ii avanseaz�, dar Eisenhower e �ngrijorat.

Hitler e decis s�-i re�in� pe Alia�i �n Normandia,

pentru a proteja rampele de lansare pentru "arma terorii", racheta V1,

pe care o trage spre Londra din nordul Fran�ei.

Este prima rachet� de croazier� folosit� vreodat�.

V1 e o bomb� zbur�toare,

cu motor pulsoreactor �i cu o ton� de explozibil.

Acest avion rapid, f�r� pilot e greu de interceptat �i dobor�t.

Britanicii le numesc "bombe zumz�itoare",

pentru c� imit� zgomotul motocicletei, care �i anun�� pe londonezi c� vin.

C�nd rachetele V1 ajung �n ora�ul capital�,

combustibilul li se termin� �i motoarele li se opresc.

Londonezii nu �tiu niciodat� unde vor c�dea.

Aproape 20.000 de rachete au fost lansate asupra Angliei �i Europei,

omor�nd 11.000 de oameni.

Dar chiar �i �n aceste condi�ii, britanicii �i p�streaz� curajul �i calmul.

Dac� V1 nu reu�esc s�-i demoralizeze pe britanici,

scopul lor era �i cre�terea moralului germanilor.

Ani de zile, au fost nevoi�i s� stea �n ad�posturi subterane.

Bombardiere americane ziua �i cele britanice noaptea,

demoleaz� ora�ele Germaniei, sub un covor de bombe.

Avioanele americane au lansat 1,4 milioane de tone de bombe,

atacurile Alia�ilor au f�cut 600.000 de victime,

7.000.000 au r�mas pe drumuri.

Acesta este rezultatul bombardamentului strategic,

care a urm�rit distrugerea poten�ialului industrial �i uman

din spatele efortului militar german.

�n sediul F�hrerului, Vizuina Lupului, sub z�mbetele obligatorii,

mul�i ofi�eri ai lui Hitler sunt ad�nc �ng�ndura�i

mai ales cei din vechea aristocra�ie militar� prusac�.

�n ultimul an, mul�i dintre ei s-au al�turat unui complot

pentru a sc�pa de Hitler.

Unul dintre ace�ti ofi�eri, colonelul Claus von Stauffenberg,

pune o bomb� sub biroul lui Hitler,

�n timpul unei conferin�e din Vizuina Lupului.

Aceast� mas� grea �l salveaz� pe Hitler.

Ea deviaz� explozia, care omoar� 4 oameni �i r�ne�te al�i 20.

Despre tentativa de asasinat, Hitler spune:

Sc�p�nd teaf�r, sunt mai convins c� marea cauz� pe care o servesc

va trece de primejdiile prezente �i totul va ajunge la bun sf�r�it.

Hitler este doar u�or r�nit: o m�n� julit�, timpanele perforate, p�rul ars,

dar incidentul �l traumatizeaz� profund, afect�ndu-i starea mental�,

intensific�ndu-i cruzimea �i paranoia.

κi dezl�n�uie r�zbunarea.

Conspiratorii sunt judeca�i.

5.000 de suspec�i au fost aresta�i. 200 dintre ei au fost executa�i,

iar familiile lor deportate.

Nu ezit� c�nd vine vorba de executarea mare�alilor lui.

Deoarece a acceptat s�-l �nlocuiasc� pe Hitler ca �ef al armatei,

Rommel este for�at s� se sinucid�.

Hitler, �n mod ipocrit, �i organizeaz� funeralii de stat.

De acum �ncolo, puterea e �n m�inile SSului.

Acum, nimic nu mai poate salva Germania.

Ru�ii continu� s� avanseze �n est.

"Marele r�zboi patriotic" cum ei �l numesc, a luat o nou� �ntors�tur� pentru ei.

Armata Ro�ie poate lovi cu o for�� care �i uime�te pe to�i.

O resurs� nesf�r�it� de oameni,

chiar �i dup� b�t�liile extrem de costisitoare din Moscova �i Stalingrad.

Ofensiva din Belarus, din vara anului 1944,

e una dintre cele mai mari lupte ale celui de-al Doilea R�zboi Mondial.

Frontul de est are o l��ime de 1.000 km,

dar ru�ii sunt capabili s� avanseze sute de kilometri �n dou� luni,

distrug�nd 17 divizii ale armatei germane.

Wehrmachtul se retrage c�tre Prusia de Est,

l�s�nd �n urm� multe mii de victime.

Circa 50.000 de prizonieri germani vor defila prin Moscova.

�n vest, Alia�ii ob�in avantajul.

Pentru Wehrmacht, situa�ia se �nr�ut��e�te.

50.000 de solda�i germani sunt lua�i prizonieri �n buzunarul Falaise,

numit de germani, "Stalingradul din Normandia".

E o victorie necesar� pentru Alia�i.

Alia�ii m�resc str�nsoarea cu o nou� debarcare �n Provence.

Armata francez� reorganizat� are un rol major �n aceast� debarcare.

Africani, marocani, algerieni, tunisieni,

coloni�ti francezi �i tineri care au fost membri ai For�elor Franceze Libere

ajut� la eliberarea din Provence.

Dureaz� doar dou� s�pt�m�ni s� elibereze �ntreaga coast�, p�n� la Marseille.

Mi�carea de rezisten�� iese din umbr� �i particip� la eliberare,

la fel cum va face �i la Paris.

Parisul se r�scoal�. Baricade sunt ridicate �n tot ora�ul.

Majoritatea armatei germane s-a retras �n est,

dar 25.000 de oameni au r�mas �n urm�, sub comanda generalului von Choltitz,

care a primit ordine de la Hitler s� distrug� ora�ul.

Izbucnesc lupte violente.

�n a patra zi a revoltei, o unitate francez�,

a doua divizie blindat� a generalului Leclerc sose�te din Normandia,

iar capitala e �n sf�r�it eliberat� �n diminea�a urm�toare.

Germanii se predau,

iar generalul von Choltitz e dus la comandamentul lui Leclerc

situat �n gara Montparnasse.

Hitler tocmai sunase �i adresase celebra �ntrebare a sa:

"Brennt Paris?" "Arde Parisul?"

Choltitz a preferat s� se predea.

Acest ofi�er disciplinat din regimentul aerian

nu a respectat ordinul lui Hitler de a lupta p�n� la ultimul soldat.

Apoi a sosit de Gaulle, cu vorbe gr�itoare, pentru istorie.

Parisul a fost jignit, Parisul a fost distrus,

Parisul a fost torturat,

dar Parisul a fost eliberat!

�n timp ce Fran�a �i Belgia sunt eliberate treptat

�i Armata Ro�ie a�teapt� la por�ile Var�oviei,

de cealalt� parte a globului, generalul McArthur revine �n Filipine.

Dup� ce a sc�pat din asediul japonez cu trei ani �n urm�, McArthur a spus:

M� voi �ntoarce.

�ntoarcerea e preg�tit� cu fast de echipa lui,

nelipsind legendara sa pip� cu �tiulete de porumb.

El declar�:

Oameni din Filipine, m-am �ntors!

A sosit ceasul izb�virii voastre.

Dar va dura patru luni eliberarea Filipinelor.

Manila, capitala, va fi cel mai devastat ora� al r�zboiului, dup� Var�ovia.

S�lb�ticia �i cruzimea acestor lupte se datoreaz�

descoperirii de c�tre armata american� a execu�iilor �n mas� de ostateci

�i a lag�relor cu prizonierii americani supravie�uitori din 1941.

Pretutindeni �n Pacific, r�zboiul e marcat de aceast� cruzime.

Peste tot aceea�i confuzie a pu�ca�ilor marini,

captivi pe plajele acestor insule infernale.

Aceea�i �nd�r�tnicie sinuciga�� a japonezilor.

Pentru ei, predarea e ru�inea suprem�.

�i dac� sunt captura�i, se sinucid folosind o grenad�.

Precum acest pilot japonez, care a fost dobor�t �n Marea Filipinelor,

pe care americanii �ncearc� s�-l pescuiasc�.

Pilotul japonez scoate cuiul grenadei cu din�ii.

Este omor�t.

Americanii nu-�i mai asum� riscuri.

κi urmeaz� instinctul, trag �i nu mai pun �ntreb�ri.

Ura omului se dezl�n�uie �n r�zboi.

Al�turi de imperialism, o alt� cauz� a R�zboiului Mondial e rasismul.

Rasismul a n�scut Auschwitzul, fabrica de omor�t,

eliberat de ofensiva rus� �n ianuarie 1945.

Ura pentru evrei, exterminarea lor,

a fost, dup� cum scria Hitler �n "Mein Kampf", misiunea lui.

A trimis un milion de evrei la moarte �n camerele de gazare de la Auschwitz.

�ase milioane au murit de foame, tratamente brutale,

au fost �mpu�ca�i �i ar�i �n crematorii,

�n Maidaneck, �n Sobibor, �n Treblinka.

Ru�ii au g�sit c�teva sute de supravie�uitori, marca�i pe via��.

Au interceptat �i trenurile pline de deporta�i.

Nazi�tii continuau s� dea prioritate acestor trenuri ale mor�ii,

chiar �i �n fa�a convoaielor cu muni�ii.

Ele c�l�toresc spre cele circa 100 de lag�re de concentrare

care �nc� func�ioneaz� la �nceputul lui 1945.

Milioane de evrei, activi�ti politici, opozan�i, cre�tini,

homosexuali, �igani au fost deporta�i �n aceste lag�re.

Cinci milioane dintre ei au murit de foame, abuzuri �i epuizare.

Ca sclavii din tunelul Dora,

fabrica subteran� unde nazi�tii asambleaz� o alt� arm� secret�: V2.

Prima rachet� balistic�, cu un focos de o ton� de explozibil

�i o raz� de ac�iune de 300 km.

De pe coasta german�, 1.500 sunt lansate spre Londra �i 2.000 spre Belgia,

m�rind distrugerile �i num�rul victimelor.

Marea team� a Alia�ilor e c� �ntr-o zi ar putea avea �nc�rc�tur� nuclear�.

Distinsul savant Einstein, �nsu�i l-a avertizat pe Roosevelt

despre necesitatea de a fi cu un pas �naintea germanilor.

Cu fonduri uria�e, o echip� de savan�i a �nceput lucrul �n secret

la prima bomb� atomic�.

O bomb� care folose�te un metal, uraniul, care poate diviza atomul.

Se a�teapt� s� aib� puterea a 20.000 tone de TNT,

de 2.000 de ori mai puternic� dec�t bombele folosite p�n� atunci,

la care se adaug� emisii radioactive letale.

�inta aleas� a fost Berlinul.

Dar aceast� prim� bomb� atomic� nu va fi terminat� la timp pentru Germania.

Mai exist� vreo fabric� �n Germania ce ar putea produce aceast� arm�?

Chiar �i combustibilul sintetic devine insuficient.

Covorul de bombardamente, efectuate zi �i noapte de Alia�i,

continu� s� devasteze ora�ele germane.

Bombardierele aliate vor distruge Dresda,

un important centru de comunica�ii pentru armata german� pe frontul de est

�i un mare ora� industrial din Reich.

P�n� acum, a r�mas neatins.

Dresda, cunoscut ca "Floren�a de pe Elba",

a fost unul dintre cele mai frumoase ora�e medievale din Europa.

Bombele cu fosfor creeaz� un taifun de fl�c�ri,

�n care aproximativ 25.000 de oameni ard de vii.

Ora�ul continu� s� ard� �apte zile.

Churchill a spus:

Le vom da germanilor s� guste �i s� �nghit�

o doz� t�ioas� din nenorocirile la care au supus omenirea.

Ora�ele lor sunt distruse, iar acum Goebbels �i nazi�tii

vor s�-i trimit� la moarte pe to�i germanii �ntre 16 �i 60 de ani,

prin programul "Volkssturm", mili�ia poporului.

Ei strig�:

Promit s� lupt curajos pentru patria mea.

Jur s� mor pentru Adolf Hitler.

Hitler spune:

Germania nu trebuie s� aib� sl�biciuni.

Generalii s�i, cei r�ma�i dup� cur��enia determinat� de tentativa de asasinat,

nu mai �ndr�znesc s� se opun� F�hrerului.

S-au supus ordinului s�u, care p�rea absurd, de a lansa un atac �n vest,

�n Ardenne, �n cursul iernii.

Ei ar fi preferat s� depun� toate eforturile �mpotriva ru�ilor.

Hitler spera s� recucereasc� portul Antwerpen,

pentru a opri desc�rcarea echipamentelor Alia�ilor,

care le-ar permite s� ajung� �n Germania.

Dar ofensiva german� din Ardenne a e�uat

datorit� efortului extraordinar al para�uti�tilor SUA din Bastogne,

interven�iei tancurilor generalului Patton

�i puterii cople�itoare a for�elor aeriene aliate.

C�t despre ru�i, �n est, ei trec grani�a german�.

Milioane de germani fug panica�i din calea trupelor ruse�ti.

Mai ales femeile germane, care se tem de violurile �n mas� comise.

Nu exist� dezacorduri �ntre Alia�ii vestici �i ru�i.

Mai mult, �n mintea lui Churchill, problema cu Germania e practic �ncheiat�.

Acum se g�nde�te cum s� �mpart� zonele ocupate.

El �i Roosevelt se �nt�lnesc �n Crimeea, la o conferin�� important� cu Stalin.

Preocupat de pierderile tot mai mari suferite �n Pacific,

Roosevelt a venit s�-l determine pe Stalin s� se al�ture r�zboiului �mpotriva Japoniei.

Stalin l-a f�cut pe Roosevelt s� vin� tocmai �n Crimeea,

ceea ce d�uneaz� s�n�t��ii �ubrede a pre�edintelui.

Este tras �i vl�guit, abia mai are puterea de a �ntinde m�na.

Roosevelt fumeaz� �igar� dup� �igar�.

Este foarte bolnav. Va muri c�teva s�pt�m�ni mai t�rziu.

Prioritatea sa principal� e Japonia.

�n acela�i timp, nu are puterea de a i se opune lui Stalin,

care elibereaz�, dar �i ocup� statele baltice: Rom�nia, Bulgaria, Ungaria,

Polonia, Silezia �i Prusia.

�i nu poate fi nicicum dat la o parte.

Singurul care �ncearc� s� negocieze e Churchill.

�n final, Stalin �i promite alegeri libere �n Polonia,

o promisiune ne�ndeplinit�, �i cedeaz� Grecia,

lucru care va duce la un r�zboi civil.

Partizanii comuni�ti greci se vor revolta,

iar Stalin va l�sa s� fie masacra�i.

Unul din scopurile acestei conferin�e este fondarea Organiza�iei Na�iunilor Unite,

convocate la scurt timp �n San Francisco.

Misiunea ONU va fi s� g�seasc� solu�ii pacifiste pentru toate disputele

�i protejarea drepturilor omului.

Aceast� poz� anun�� �nceputul R�zboiului Rece.

R�zboiul din Pacific continu�.

Pu�ca�ii marini �nal�� steagul american pe muntele Suribachi,

vulcanul care domin� insula Iwo Jima.

B�t�lia a luat vie�ile a 7.000 de americani �i 20.000 de japonezi.

Acum, bombardierele Boeing B29 Superfortress

care decoleaz� din Iwo Jima sau din alte insule din Pacific,

pot ajunge �n Japonia.

Oamenii au inventat ceva mai r�u dec�t fosforul folosit �n Dresda:

napalmul, benzin� amestecat� cu substan�e inflamabile.

1.700 de tone, aruncate deasupra unor c�su�e din lemn �i h�rtie.

Japonezii sunt victimele conduc�torilor lor fanatici,

care i-au b�gat �n acest infern, vr�nd s� continue r�zboiul,

�n ciuda celor 80.000 de victime �i 1 milion f�r� case,

consecin�e ale acestui raid aerian asupra ora�ului Tokio.

�n urm� cu �apte ani, Hitler se afla la cabana sa din Alpii bavarezi,

al�turi de c�inele s�u Blondi, pe care se p�rea c�-l iube�te mai mult dec�t pe oameni.

El prezicea:

Urm�torul r�zboi nu se va sf�r�i ca Primul R�zboi Mondial.

Nu va exista un 11 noiembrie. Va fi ori victorie, ori anihilare.

Poate c� acest sentiment de "totul sau nimic"

l-a �mpiedicat s� se �nsoare cu amanta sa, Eva Braun.

Spunea:

Sunt deja c�s�torit cu Germania.

Germania lui e �n pragul colapsului.

For�ele sovietice au �nconjurat Berlinul.

Dar Hitler refuz� s� admit� �nfr�ngerea �i spune:

Va fi opusul b�t�liei de la Stalingrad.

Dar solda�ii s�i r�ma�i, cople�i�i de rachetele ruse�ti,

se predau unul dup� altul.

Sub ruinele cancelariei sale, �n bunc�rul subteran,

Hitler tun� �i fulger�, manevr�ndu-�i armatele imaginare.

Ultimii s�i adep�i profit� de o oprire a focului

pentru a ie�i �i a-i s�rb�tori aniversarea, pe 20 aprilie.

Hitler are 56 de ani.

Consoleaz� ace�ti membri din Tineretul Hitlerist,

ai c�ror p�rin�i tocmai au fost uci�i �n bombardamentele din Dresda.

Pe m�sur� ce americanii avanseaz� spre vest, captureaz� mii de tineri hitleri�ti,

trimi�i pe front pentru a-i �nlocui pe solda�ii omor��i.

Americanilor nu le vine s� cread�.

Ace�ti b�ie�i-solda�i nu se tem de nimic.

Ani de zile li s-a sp�lat creierul,

ura �i rasismul le-au fost �ndoctrinate.

B�rba�i din Volkssturm, captura�i �i ei,

nu au vorbe de consolare pentru ei.

Americanii se �nt�lnesc cu ru�ii pe Elba, �n apropierea podului Torgau.

Estul �nt�lne�te Vestul. Ultimul act al Alian�ei.

Atmosfera e prietenoas�... �n fa�a camerelor.

Portretul lui Stalin e expus superb,

dar cel al lui Roosevelt e pus �n doliu.

A murit pe 12 aprilie.

Un renumit general american, George S Patton e furios.

El crede c� americanii ar fi trebuit s� intre �n Berlin �naintea ru�ilor.

Patton, omul cu pistolul la br�u,

care �i-a condus tancurile prin Africa, prin Normandia, prin Ardenne.

�i spune lui Eisenhower:

Armata a 9-a e la 95 km de Berlin.

A nu avansa e o eroare istoric�, ale c�rei urm�ri vor fi foarte grave.

Eisenhower tace.

Tot ce conteaz� pentru el e doar eliminarea lui Hitler �i a nazi�tilor.

Cu c�teva zile mai devreme, Patton �l chemase urgent,

vr�nd s� vad� ororile lag�rului de concentrare de la Buchenwald.

Eisenhower i-a adus cu camioanele pe locuitorii unui ora� din apropiere, Weimar,

ca s� nu mai poat� spune c� nu au �tiut,

pentru a le demonstra c� asemenea lucruri au existat,

pentru a putea m�rturisi mai departe, �n Germania.

S� spun� c� au v�zut tatuajele adunate de la cadavrele deporta�ilor,

abajururile f�cute din piele de om,

prespapierurile cu capete mic�orate.

Apoi, conform �n�elegerii de la Ialta,

Eisenhower �i-a retras trupele din Buchenwald, situat �n zona sovietic�.

Stalin a readus imediat lag�rul �n func�iune.

Va face parte din sistemul de �nchisori

unde cei suspecta�i de ostilitate fa�� de regim vor fi �ntemni�a�i.

�n Berlin, ru�ii sunt la 300 m de bunc�rul F�hrerului.

Hitler �i ucide c�inele, Blondi, dup� ce se �nsoar� cu Eva Braun.

Ea �nghite o capsul� cu cianur�.

Hitler se �mpu�c� �n cap.

Goebbels �i so�ia sa s-au sinucis �i ei, iar SSul a �ncercat s� le ard� trupurile.

�nainte de asta, Magda Goebbels �i-a otr�vit cei �ase copii.

�n ultima ei scrisoare a scris:

S� murim �mpreun� cu F�hrerul

e o binecuv�ntare la care nu am sperat vreodat�.

Sovieticii �i �nal�� steagul ro�u deasupra Reichstagului.

Principalii lideri nazi�ti vor fi captura�i.

Ca G�ring, unul dintre cei mai diabolici complici ai lui Hitler.

�n Italia, Mussolini e executat de c�tre partizani,

iar corpul s�u e lin�at de mul�ime.

Peste tot �n Europa se dezl�n�uie un val de r�zbunare

�mpotriva celor care, �ntr-un fel sau altul, au colaborat cu diavolii.

�n Berlin, Ana Pavlovna dirijeaz� traficul �n fa�a por�ii Brandenburg.

Pentru �nfr�ngerea Germaniei naziste, Rusia a pl�tit un pre� foarte mare:

20 milioane de civili �i solda�i au fost uci�i,

aproape 15% din popula�ia Uniunii Sovietice.

Generalul sovietic Georgi Zhukov se filmeaz� �n ruinele cancelariei Reichului,

simbolul iluziilor de grandoare ale lui Hitler.

�i �n cele din urm� �n biroul lui Hitler,

cu celebrul glob parodiat de Charlie Chaplin �n filmul "Dictatorul".

Hitler a ordonat SSului s�-i ard� trupul.

Sovieticii vor arunca oasele, pentru a evita vreun cult al eroului.

Comandantul Wehrmachtului, mare�alul Keitel

semneaz� predarea necondi�ionat� a Germaniei naziste,

�n fa�a generalului Zhukov, du�manul lui de moarte, �i �n fa�a ofi�erilor alia�i:

mare�alul britanic Tedder, generalul american Spaatz

�i generalul francez de Lattre de Tassigny.

Ulterior, Keitel va fi judecat �n procesele interna�ionale de la N�rnberg.

Va fi sp�nzurat, la fel ca mul�i al�i criminali de r�zboi.

Pentru a-i opri pe nazi�ti, Germania a trebuit anihilat�.

Va fi necesar acela�i lucru pentru a anihila Japonia?

�n Pacific, pilo�ii sinuciga�i, numi�i de japonezi "kamikaze",

�i pr�bu�esc avioanele �n flota american�.

Profit�nd de putere, �efii militari de la Tokio sacrific�

ce a mai r�mas din tineretul ��rii �i din avia�ie,

pentru a-i �mpiedica pe americani s� debarce �n Japonia.

�n final, Statele Unite decid s� nu invadeze Japonia,

consider�nd c� m�sura ar costa �ara un milion de vie�i.

�n schimb, detoneaz� infernul atomic.

Primele dou� bombe nucleare detonate vreodat�,

omoar� �ntr-o secund� peste 100.000 de oameni

�i �i permit �mp�ratului Hirohito s� semneze pacea,

f�r� s� piard� din respect.

Bomba atomic� trebuia lansat� �nainte ca ace�ti solda�i �i ofi�eri japonezi

s� fie de acord s� fac� acest gest,

care se opune total codului lor de onoare, Bushido.

C��iva solda�i japonezi se refugiaz� �n jungl�.

Unii nici m�car nu afl� de �nfr�ngerea ��rii lor.

Ultimii astfel de solda�i vor ie�i din ascunz�toare �i se vor preda �n 1975.

�n Golful Tokio, la bordul USS Missouri,

reprezentan�ii na�iunilor aliate din China, Marea Britanie,

Rusia �i Fran�a sunt emo�iona�i.

Au privilegiul de a asista la predarea japonezilor,

care marcheaz� sf�r�itul celui de-al Doilea R�zboi Mondial.

Generalul McArthur �i reprezint� pe �nving�tori.

Ministrul japonez de externe, cel cu joben,

�chiop�t�nd, pierz�ndu-�i un picior �ntr-un atac cu bomb� �n China,

va semna din partea �mp�ratului, cu care s-a �nt�lnit �n ziua precedent�.

I-a spus:

Trebuie s� facem din aceast� zi de doliu, prima zi a na�terii unei noi Japonii.

�n felul acesta, putem merge la ceremonie cu capul sus.

McArthur conclude cu aceste cuvinte istorice:

E speran�a mea �i a omenirii c� din aceast� ocazie solemn�

va r�s�ri o lume mai bun�, din s�ngele �i masacrele trecutului.

Acest r�zboi a luat vie�ile a 50 de milioane de oameni,

majoritatea civili nevinova�i, �ntr-o izbucnire de violen�� pur�.

Mii de victime au suferit mul�i ani dup� aceea

din cauza efectelor �ngrozitoare ale radia�iilor nucleare.

Sau din cauza pierderii tragice a p�rin�ilor sau a copiilor,

extermina�i �n lag�rele naziste.

Acest serial e dedicat victimelor tuturor formelor de totalitarism.

S� le fim recunosc�tori cameramanilor, eroii ne�narma�i,

care au �nregistrat aceste lupte pentru posteritate.

�i tuturor celor care au filmat r�zboiul,

surprinz�nd scene atroce, dar �i familiare.

Ne-au f�cut cuno�tin�� cu Rose, care �n ultima zi a Apocalipsei

a scris "SF�R�IT"...

...pe o bomb�.

Traducerea �i adaptarea mdfk

Downloaded From www.AllSubs.org