All language subtitles for Apocalypse-The Second World War.2008.6of6.INFERNO.WS-PDTV.XviD.Ekolb

Downloaded From www.AllSubs.org

Alia�ii au aterizat �n Italia,
care e ocupat� de c�tre germani.

�n avansul spre nord,
unde Mussolini �nc� de�ine controlul,

armatele americane, britanice,
canadiene �i franceze

sunt oprite de solida centur� defensiv�
german�, de-a lungul liniei Gustav,

din zona Monte Cassino.

Construit� pe v�rful muntelui,
e m�n�stirea istoric� Sf Benedict.

Alia�ii cred c� germanii au transformat
acest monument de 400 de ani vechime

�ntr-un post de observa�ie.

Peste 200 de bombardiere ale Alia�ilor

vor lansa peste 500 t de bomb
asupra m�n�stirii.

�n al Doilea R�zboi Mondial,
nimic nu mai e sacru.

Totul e transformat �ntr-un infern.

APOCALIPSA
AL II-LEA R�ZBOI MODIAL

Partea 6
INFERN

Alia�ii pornesc atacul,
dar para�uti�tii germani �i resping.

Trupele germane sunt bine fortificate
�n d�r�m�turile m�n�stirii.

Nu s-a ob�inut nimic prin bombardamente.

Aceste imagini au fost filmate
de regizorul american John Huston,

care a fost trimis
pe acest front �n Italia.

A declarat ulterior:

A fost un masacru,
pe un frig teribil.

�i totu�i, Churchill a numit Italia
"punctul fraged" al Europei.

Venind dinspre sud, prin Italia,

Churchill urm�rea s� cucereasc�
Berlinul �naintea ru�ilor.

Armata Ro�ie continu�
s� avanseze constant dinspre est.

Kievul e eliberat.

Armata german�, Wehrmachtul,
se retrage din Ucraina,

ascult�nd ordinul lui Hitler
de a distruge sistematic totul.

�n Italia, dup� c�teva luni, Wehrmachtul
�nc� men�ine linia Gustav �i Monte Cassino.

Generalul francez, Juin,
propune s�-i surprind� pe germani,

care au l�sat versan�ii neap�ra�i,
consider�ndu-i prea abrup�i.

Dar solda�ii ne�ndupleca�i ai regimentelor
nord-africane �i poloneze,

au reu�it s� urce muntele,
pun�ndu-i pe Alia�i �n drum spre Roma.

Pe m�sur� ce Wehrmachtul
se retrage

�nc� odat� las� �n urm�
numai distrugere.

Dar �mpreun� cu Mussolini �i
fasci�tii r�ma�i,

germanii vor p�stra controlul
asupra industriei din nordul Italiei.

Sunt �intele atacurilor
partizanilor italieni,

iar ei r�spund
cu o violen�� generalizat�.

�n acela�i timp, �n sudul Angliei,

ma�ina de r�zboi aliat�, str�ns� pentru
debarcarea �n Normandia, se preg�te�te.

�n seara de 5 iunie,
para�uti�tii se preg�tesc de plecare,

vopsi�i �i tun�i �n stil indian,
pentru a prinde curaj.

Comandantul suprem al for�elor aliate,
generalul Eisenhower, le spune:

Sunte�i pe cale s� porni�i
�n cea mai mare cruciad�.

Planul e de a debarca pe cinci plaje,

pe o �ntindere de 100 km
de-a lungul coastei Normandiei,

de la Sena la peninsula Cotentin,

unde Zidul Atlantic de ap�rare
al germanilor e cel mai vulnerabil.

La miezul nop�ii pe 5 iunie,
planoare britanice �i avioane Dakota,

pline cu para�uti�ti britanici,
americani �i canadieni,

alunec� silen�ios
pe cerul Normandiei.

Para�uti�tii sunt primii
care p�esc �n Fran�a ocupat�.

Misiunea lor e s� securizeze
flancurile zonei de aterizare.

Flota aliat� e pe drum.
E cea mai mare adunat� vreodat�.

Aproape 5.000 de nave
de debarcare �i de asalt.

Totu�i nu este detectat�
de c�tre germani,

care nu pot efectua zboruri
de recunoa�tere din cauza furtunii.

Bombardamente �i proiectile
de pe navele de lupt� lovesc coasta,

dar rateaz� total �intele
de pe plaja codificat� "Omaha".

Bunc�rele germane r�m�n intacte.

Primul val de asalt al trupelor americane
se preg�te�te s� atace defensiva german�

de pe plaja Omaha.

Printre ei se afl� scriitorul american
Ernest Hemingway, corespondent de r�zboi.

Acesta scrie:

�n timp de ne apropiam de ��rm
�n negura dimine�ii,

b�rcile de o�el �n form� de sicrie
luau straturi verzi, solide de ap�,

care c�deau pe c�tile solda�ilor
�nghesui�i um�r la um�r,

�ntr-o companie rece, ciudat�, solitar�,
a b�rba�ilor care mergeau la lupt�.

Un alt corespondent de r�zboi, fotograful
Robert Kapa, e prins �i el �n acest iad.

El spune:

A fost cea mai ur�t� plaj� din lume.

Epuiza�i din cauza apei �i a fricii

st�team �ntin�i
pe o mic� f�ie de nisip ud.

Peste 2.000 de solda�i americani
�i vor pierde via�a aici.

C�nd fluxul se apropie,
solda�ii sunt prin�i �ntre mare

�i focul armelor
din cazematele germane.

Eisenhower preg�tise un comunicat,
�n caz c� debarcarea e�ua.

�ntr-o scrisoare scris� de m�n� scria:

Decizia de a ataca aici s-a bazat
pe cele mai bune informa�ii avute.

Orice vin� sau gre�eal�
a opera�iunii va fi doar a mea.

Dar un grup mic reu�e�te s� urce,
�n b�taia focului inamic

�i neutralizeaz� tunurile germane,
cu ajutorul bombardierelor britanice.

�ntre timp, trupele canadiene
au debarcat pe plaja Juno.

Este �ntr-adev�r rezisten�� slab�,
doar c�teva �mpu�c�turi

care nu-i �mpiedic� pe britanici
s� avanseze.

Pu�inii solda�i germani care au
supravie�uit bombardamentelor se predau.

Comandourile britanice �i franceze
debarc� pe a cincea plaj�.

Alia�ii pl�nuiesc
s� debarce 326.000 de oameni.

Doar �ntr-o s�pt�m�n�,
o medie zilnic� de 10.000 de oameni,

3.200 de vehicule �i 15.000 t de
provizii sunt transportate pe mare.

Pentru asta, e nevoie de un port.

Dar Alia�ii au decis s� evite
marile porturi, care erau bine ap�rate

�i au debarcat pe plajele Normandiei.

�n schimb �i-au adus portul cu ei,
construc�ii gigantice numite Mulberry.

146 de chesoane din beton,
de 61 m lungime �i c�nt�rind 6.000 t,

au fost asamblate,
cre�nd diguri �i cheiuri,

unde Navele Libert��ii,
cum au fost numite, puteau desc�rca.

�antierele navale americane f�ceau
o nav� ca aceasta �n fiecare zi.

�n mai pu�in de 3 ani, industria militar�
a f�cut din SUA o supraputere.

�ara a mobilizat mai mult
de 11 milioane de oameni.

Armatele sale se afl� �n Fran�a,
Italia, nordul Africii �i Asia.

SUA e at�t de puternic�,

�nc�t la doar c�teva zile dup�
debarcarea �n Normandia �n Europa,

e capabil� s� adune o a doua flot�
�n cealalt� parte a globului, �n Pacific,

pentru a putea ataca insulele Mariane,

aflate sub control japonez.

Captur�nd insula Tarawa
cu un an �n urm�,

americanii vor acum
s� foloseasc� insula Saipan

ca baz� pentru bombardierele
ce vor zbura spre Japonia.

127.500 de trupe, dou� treimi din ele
pu�ca�i marini, se preg�tesc de lupt�.

15 portavioane �i 900 de avioane
vor strivi for�ele aeriene japoneze,

�ntr-o b�t�lie aerian� numit�
"Marea v�n�toare de curcani din Mariane".

O lovitur� fatal� prime�te
�i marina imperial� japonez�.

Apoi ap�rarea japonez�
din Saipan e lovit�.

Dar c�nd pu�ca�ii marini sosesc pe
aceast� insul� mic�, lat� de doar 9 km,

�ncepe una dintre cele mai s�ngeroase
lupte ale r�zboiului.

Peste 15.000 de americani �i cel pu�in
27.000 de japonezi vor fi uci�i sau r�ni�i.

La o lun� �i jum�tate dup� ziua Z
luptele sunt �nc� puternice.

Alia�ii avanseaz�,
dar Eisenhower e �ngrijorat.

Hitler e decis s�-i re�in� pe Alia�i
�n Normandia,

pentru a proteja rampele de lansare
pentru "arma terorii", racheta V1,

pe care o trage spre Londra
din nordul Fran�ei.

Este prima rachet� de croazier�
folosit� vreodat�.

V1 e o bomb� zbur�toare,

cu motor
pulsoreactor �i cu o ton� de explozibil.

Acest avion rapid, f�r� pilot
e greu de interceptat �i dobor�t.

Britanicii le numesc "bombe zumz�itoare",

pentru c� imit� zgomotul motocicletei,
care �i anun�� pe londonezi c� vin.

C�nd rachetele V1 ajung
�n ora�ul capital�,

combustibilul li se termin�
�i motoarele li se opresc.

Londonezii nu �tiu niciodat�
unde vor c�dea.

Aproape 20.000 de rachete au fost lansate
asupra Angliei �i Europei,

omor�nd 11.000 de oameni.

Dar chiar �i �n aceste condi�ii, britanicii
�i p�streaz� curajul �i calmul.

Dac� V1 nu reu�esc
s�-i demoralizeze pe britanici,

scopul lor era �i cre�terea moralului
germanilor.

Ani de zile, au fost nevoi�i
s� stea �n ad�posturi subterane.

Bombardiere americane ziua
�i cele britanice noaptea,

demoleaz� ora�ele Germaniei,
sub un covor de bombe.

Avioanele americane au lansat
1,4 milioane de tone de bombe,

atacurile Alia�ilor au f�cut
600.000 de victime,

7.000.000 au r�mas pe drumuri.

Acesta este rezultatul
bombardamentului strategic,

care a urm�rit distrugerea
poten�ialului industrial �i uman

din spatele efortului militar german.

�n sediul F�hrerului, Vizuina Lupului,
sub z�mbetele obligatorii,

mul�i ofi�eri ai lui Hitler
sunt ad�nc �ng�ndura�i

mai ales cei din vechea aristocra�ie
militar� prusac�.

�n ultimul an, mul�i dintre ei
s-au al�turat unui complot

pentru a sc�pa de Hitler.

Unul dintre ace�ti ofi�eri,
colonelul Claus von Stauffenberg,

pune o bomb� sub biroul lui Hitler,

�n timpul unei conferin�e
din Vizuina Lupului.

Aceast� mas� grea �l salveaz� pe Hitler.

Ea deviaz� explozia, care omoar�
4 oameni �i r�ne�te al�i 20.

Despre tentativa de asasinat,
Hitler spune:

Sc�p�nd teaf�r, sunt mai convins
c� marea cauz� pe care o servesc

va trece de primejdiile prezente
�i totul va ajunge la bun sf�r�it.

Hitler este doar u�or r�nit: o m�n� julit�,
timpanele perforate, p�rul ars,

dar incidentul �l traumatizeaz� profund,
afect�ndu-i starea mental�,

intensific�ndu-i cruzimea �i paranoia.

κi dezl�n�uie r�zbunarea.

Conspiratorii sunt judeca�i.

5.000 de suspec�i au fost aresta�i.
200 dintre ei au fost executa�i,

iar familiile lor deportate.

Nu ezit� c�nd vine vorba
de executarea mare�alilor lui.

Deoarece a acceptat s�-l �nlocuiasc�
pe Hitler ca �ef al armatei,

Rommel este for�at s� se sinucid�.

Hitler, �n mod ipocrit,
�i organizeaz� funeralii de stat.

De acum �ncolo,
puterea e �n m�inile SSului.

Acum, nimic nu mai poate salva Germania.

Ru�ii continu� s� avanseze �n est.

"Marele r�zboi patriotic" cum ei �l numesc,
a luat o nou� �ntors�tur� pentru ei.

Armata Ro�ie poate lovi cu o for��
care �i uime�te pe to�i.

O resurs� nesf�r�it� de oameni,

chiar �i dup� b�t�liile extrem de
costisitoare din Moscova �i Stalingrad.

Ofensiva din Belarus,
din vara anului 1944,

e una dintre cele mai mari lupte ale
celui de-al Doilea R�zboi Mondial.

Frontul de est are o l��ime de 1.000 km,

dar ru�ii sunt capabili s� avanseze
sute de kilometri �n dou� luni,

distrug�nd 17 divizii
ale armatei germane.

Wehrmachtul se retrage
c�tre Prusia de Est,

l�s�nd �n urm� multe mii de victime.

Circa 50.000 de prizonieri germani
vor defila prin Moscova.

�n vest, Alia�ii ob�in avantajul.

Pentru Wehrmacht,
situa�ia se �nr�ut��e�te.

50.000 de solda�i germani sunt lua�i
prizonieri �n buzunarul Falaise,

numit de germani,
"Stalingradul din Normandia".

E o victorie necesar� pentru Alia�i.

Alia�ii m�resc str�nsoarea
cu o nou� debarcare �n Provence.

Armata francez� reorganizat� are
un rol major �n aceast� debarcare.

Africani, marocani, algerieni, tunisieni,

coloni�ti francezi �i tineri care au fost
membri ai For�elor Franceze Libere

ajut� la eliberarea din Provence.

Dureaz� doar dou� s�pt�m�ni s� elibereze
�ntreaga coast�, p�n� la Marseille.

Mi�carea de rezisten�� iese din umbr�
�i particip� la eliberare,

la fel cum va face �i la Paris.

Parisul se r�scoal�.
Baricade sunt ridicate �n tot ora�ul.

Majoritatea armatei germane
s-a retras �n est,

dar 25.000 de oameni au r�mas �n urm�,
sub comanda generalului von Choltitz,

care a primit ordine de la Hitler
s� distrug� ora�ul.

Izbucnesc lupte violente.

�n a patra zi a revoltei,
o unitate francez�,

a doua divizie blindat� a generalului
Leclerc sose�te din Normandia,

iar capitala e �n sf�r�it eliberat�
�n diminea�a urm�toare.

Germanii se predau,

iar generalul von Choltitz e dus
la comandamentul lui Leclerc

situat �n gara Montparnasse.

Hitler tocmai sunase
�i adresase celebra �ntrebare a sa:

"Brennt Paris?"
"Arde Parisul?"

Choltitz a preferat s� se predea.

Acest ofi�er disciplinat
din regimentul aerian

nu a respectat ordinul lui Hitler
de a lupta p�n� la ultimul soldat.

Apoi a sosit de Gaulle,
cu vorbe gr�itoare, pentru istorie.

Parisul a fost jignit,
Parisul a fost distrus,

Parisul a fost torturat,

dar Parisul a fost eliberat!

�n timp ce Fran�a �i Belgia
sunt eliberate treptat

�i Armata Ro�ie a�teapt�
la por�ile Var�oviei,

de cealalt� parte a globului,
generalul McArthur revine �n Filipine.

Dup� ce a sc�pat din asediul japonez
cu trei ani �n urm�, McArthur a spus:

M� voi �ntoarce.

�ntoarcerea e preg�tit� cu fast
de echipa lui,

nelipsind legendara sa pip�
cu �tiulete de porumb.

El declar�:

Oameni din Filipine, m-am �ntors!

A sosit ceasul izb�virii voastre.

Dar va dura patru luni
eliberarea Filipinelor.

Manila, capitala, va fi cel mai devastat
ora� al r�zboiului, dup� Var�ovia.

S�lb�ticia �i cruzimea acestor lupte
se datoreaz�

descoperirii de c�tre armata american�
a execu�iilor �n mas� de ostateci

�i a lag�relor cu prizonierii americani
supravie�uitori din 1941.

Pretutindeni �n Pacific,
r�zboiul e marcat de aceast� cruzime.

Peste tot aceea�i confuzie
a pu�ca�ilor marini,

captivi pe plajele
acestor insule infernale.

Aceea�i �nd�r�tnicie sinuciga��
a japonezilor.

Pentru ei,
predarea e ru�inea suprem�.

�i dac� sunt captura�i,
se sinucid folosind o grenad�.

Precum acest pilot japonez,
care a fost dobor�t �n Marea Filipinelor,

pe care americanii
�ncearc� s�-l pescuiasc�.

Pilotul japonez scoate
cuiul grenadei cu din�ii.

Este omor�t.

Americanii nu-�i mai asum� riscuri.

κi urmeaz� instinctul,
trag �i nu mai pun �ntreb�ri.

Ura omului se dezl�n�uie �n r�zboi.

Al�turi de imperialism, o alt� cauz�
a R�zboiului Mondial e rasismul.

Rasismul a n�scut Auschwitzul,
fabrica de omor�t,

eliberat de ofensiva rus� �n
ianuarie 1945.

Ura pentru evrei, exterminarea lor,

a fost, dup� cum scria Hitler �n
"Mein Kampf", misiunea lui.

A trimis un milion de evrei la moarte
�n camerele de gazare de la Auschwitz.

�ase milioane au murit de foame,
tratamente brutale,

au fost �mpu�ca�i
�i ar�i �n crematorii,

�n Maidaneck, �n Sobibor, �n Treblinka.

Ru�ii au g�sit c�teva sute
de supravie�uitori, marca�i pe via��.

Au interceptat �i trenurile
pline de deporta�i.

Nazi�tii continuau s� dea prioritate
acestor trenuri ale mor�ii,

chiar �i �n fa�a convoaielor
cu muni�ii.

Ele c�l�toresc spre cele circa
100 de lag�re de concentrare

care �nc� func�ioneaz�
la �nceputul lui 1945.

Milioane de evrei, activi�ti politici,
opozan�i, cre�tini,

homosexuali, �igani
au fost deporta�i �n aceste lag�re.

Cinci milioane dintre ei au murit
de foame, abuzuri �i epuizare.

Ca sclavii din tunelul Dora,

fabrica subteran� unde nazi�tii
asambleaz� o alt� arm� secret�: V2.

Prima rachet� balistic�,
cu un focos de o ton� de explozibil

�i o raz� de ac�iune de 300 km.

De pe coasta german�, 1.500 sunt lansate
spre Londra �i 2.000 spre Belgia,

m�rind distrugerile
�i num�rul victimelor.

Marea team� a Alia�ilor e c� �ntr-o zi
ar putea avea �nc�rc�tur� nuclear�.

Distinsul savant Einstein,
�nsu�i l-a avertizat pe Roosevelt

despre necesitatea de a fi cu un pas
�naintea germanilor.

Cu fonduri uria�e, o echip� de savan�i
a �nceput lucrul �n secret

la prima bomb� atomic�.

O bomb� care folose�te un metal,
uraniul, care poate diviza atomul.

Se a�teapt� s� aib� puterea a
20.000 tone de TNT,

de 2.000 de ori mai puternic�
dec�t bombele folosite p�n� atunci,

la care se adaug�
emisii radioactive letale.

�inta aleas� a fost Berlinul.

Dar aceast� prim� bomb� atomic� nu va fi
terminat� la timp pentru Germania.

Mai exist� vreo fabric� �n Germania
ce ar putea produce aceast� arm�?

Chiar �i combustibilul sintetic
devine insuficient.

Covorul de bombardamente, efectuate
zi �i noapte de Alia�i,

continu� s� devasteze
ora�ele germane.

Bombardierele aliate
vor distruge Dresda,

un important centru de comunica�ii
pentru armata german� pe frontul de est

�i un mare ora� industrial din Reich.

P�n� acum, a r�mas neatins.

Dresda, cunoscut ca
"Floren�a de pe Elba",

a fost unul dintre cele mai frumoase
ora�e medievale din Europa.

Bombele cu fosfor creeaz�
un taifun de fl�c�ri,

�n care aproximativ 25.000 de oameni
ard de vii.

Ora�ul continu� s� ard� �apte zile.

Churchill a spus:

Le vom da germanilor
s� guste �i s� �nghit�

o doz� t�ioas� din nenorocirile
la care au supus omenirea.

Ora�ele lor sunt distruse,
iar acum Goebbels �i nazi�tii

vor s�-i trimit� la moarte
pe to�i germanii �ntre 16 �i 60 de ani,

prin programul "Volkssturm",
mili�ia poporului.

Ei strig�:

Promit s� lupt curajos
pentru patria mea.

Jur s� mor pentru Adolf Hitler.

Hitler spune:

Germania nu trebuie
s� aib� sl�biciuni.

Generalii s�i, cei r�ma�i dup� cur��enia
determinat� de tentativa de asasinat,

nu mai �ndr�znesc
s� se opun� F�hrerului.

S-au supus ordinului s�u, care p�rea
absurd, de a lansa un atac �n vest,

�n Ardenne, �n cursul iernii.

Ei ar fi preferat s� depun�
toate eforturile �mpotriva ru�ilor.

Hitler spera s� recucereasc�
portul Antwerpen,

pentru a opri desc�rcarea
echipamentelor Alia�ilor,

care le-ar permite s� ajung�
�n Germania.

Dar ofensiva german�
din Ardenne a e�uat

datorit� efortului extraordinar
al para�uti�tilor SUA din Bastogne,

interven�iei tancurilor
generalului Patton

�i puterii cople�itoare
a for�elor aeriene aliate.

C�t despre ru�i, �n est,
ei trec grani�a german�.

Milioane de germani fug panica�i
din calea trupelor ruse�ti.

Mai ales femeile germane, care se tem
de violurile �n mas� comise.

Nu exist� dezacorduri
�ntre Alia�ii vestici �i ru�i.

Mai mult, �n mintea lui Churchill,
problema cu Germania e practic �ncheiat�.

Acum se g�nde�te cum s� �mpart�
zonele ocupate.

El �i Roosevelt se �nt�lnesc �n Crimeea,
la o conferin�� important� cu Stalin.

Preocupat de pierderile tot mai mari
suferite �n Pacific,

Roosevelt a venit s�-l determine pe Stalin
s� se al�ture r�zboiului �mpotriva Japoniei.

Stalin l-a f�cut pe Roosevelt
s� vin� tocmai �n Crimeea,

ceea ce d�uneaz�
s�n�t��ii �ubrede a pre�edintelui.

Este tras �i vl�guit, abia mai are
puterea de a �ntinde m�na.

Roosevelt fumeaz� �igar� dup� �igar�.

Este foarte bolnav.
Va muri c�teva s�pt�m�ni mai t�rziu.

Prioritatea sa principal� e Japonia.

�n acela�i timp, nu are puterea
de a i se opune lui Stalin,

care elibereaz�, dar �i ocup� statele
baltice: Rom�nia, Bulgaria, Ungaria,

Polonia, Silezia �i Prusia.

�i nu poate fi nicicum dat la o parte.

Singurul care �ncearc� s� negocieze
e Churchill.

�n final, Stalin �i promite
alegeri libere �n Polonia,

o promisiune ne�ndeplinit�,
�i cedeaz� Grecia,

lucru care va duce
la un r�zboi civil.

Partizanii comuni�ti greci
se vor revolta,

iar Stalin va l�sa s� fie masacra�i.

Unul din scopurile acestei conferin�e este
fondarea Organiza�iei Na�iunilor Unite,

convocate la scurt timp
�n San Francisco.

Misiunea ONU va fi s� g�seasc� solu�ii
pacifiste pentru toate disputele

�i protejarea drepturilor omului.

Aceast� poz� anun��
�nceputul R�zboiului Rece.

R�zboiul din Pacific continu�.

Pu�ca�ii marini �nal�� steagul
american pe muntele Suribachi,

vulcanul care domin� insula Iwo Jima.

B�t�lia a luat vie�ile a 7.000
de americani �i 20.000 de japonezi.

Acum, bombardierele
Boeing B29 Superfortress

care decoleaz� din Iwo Jima
sau din alte insule din Pacific,

pot ajunge �n Japonia.

Oamenii au inventat ceva mai r�u
dec�t fosforul folosit �n Dresda:

napalmul, benzin� amestecat�
cu substan�e inflamabile.

1.700 de tone, aruncate deasupra
unor c�su�e din lemn �i h�rtie.

Japonezii sunt victimele
conduc�torilor lor fanatici,

care i-au b�gat �n acest infern,
vr�nd s� continue r�zboiul,

�n ciuda celor 80.000 de victime
�i 1 milion f�r� case,

consecin�e ale acestui raid aerian
asupra ora�ului Tokio.

�n urm� cu �apte ani, Hitler se afla
la cabana sa din Alpii bavarezi,

al�turi de c�inele s�u Blondi, pe care se
p�rea c�-l iube�te mai mult dec�t pe oameni.

El prezicea:

Urm�torul r�zboi nu se va sf�r�i
ca Primul R�zboi Mondial.

Nu va exista un 11 noiembrie.
Va fi ori victorie, ori anihilare.

Poate c� acest sentiment
de "totul sau nimic"

l-a �mpiedicat s� se �nsoare
cu amanta sa, Eva Braun.

Spunea:

Sunt deja c�s�torit cu Germania.

Germania lui
e �n pragul colapsului.

For�ele sovietice
au �nconjurat Berlinul.

Dar Hitler refuz� s� admit�
�nfr�ngerea �i spune:

Va fi opusul
b�t�liei de la Stalingrad.

Dar solda�ii s�i r�ma�i,
cople�i�i de rachetele ruse�ti,

se predau unul dup� altul.

Sub ruinele cancelariei sale,
�n bunc�rul subteran,

Hitler tun� �i fulger�,
manevr�ndu-�i armatele imaginare.

Ultimii s�i adep�i profit�
de o oprire a focului

pentru a ie�i �i a-i s�rb�tori
aniversarea, pe 20 aprilie.

Hitler are 56 de ani.

Consoleaz� ace�ti membri
din Tineretul Hitlerist,

ai c�ror p�rin�i tocmai au fost uci�i
�n bombardamentele din Dresda.

Pe m�sur� ce americanii avanseaz� spre
vest, captureaz� mii de tineri hitleri�ti,

trimi�i pe front pentru a-i �nlocui
pe solda�ii omor��i.

Americanilor nu le vine s� cread�.

Ace�ti b�ie�i-solda�i nu se tem de nimic.

Ani de zile li s-a sp�lat creierul,

ura �i rasismul
le-au fost �ndoctrinate.

B�rba�i din Volkssturm,
captura�i �i ei,

nu au vorbe de consolare pentru ei.

Americanii se �nt�lnesc cu ru�ii pe Elba,
�n apropierea podului Torgau.

Estul �nt�lne�te Vestul.
Ultimul act al Alian�ei.

Atmosfera e prietenoas�...
�n fa�a camerelor.

Portretul lui Stalin e expus superb,

dar cel al lui Roosevelt e pus �n doliu.

A murit pe 12 aprilie.

Un renumit general american,
George S Patton e furios.

El crede c� americanii ar fi trebuit
s� intre �n Berlin �naintea ru�ilor.

Patton, omul cu pistolul la br�u,

care �i-a condus tancurile prin Africa,
prin Normandia, prin Ardenne.

�i spune lui Eisenhower:

Armata a 9-a e la 95 km de Berlin.

A nu avansa e o eroare istoric�,
ale c�rei urm�ri vor fi foarte grave.

Eisenhower tace.

Tot ce conteaz� pentru el e doar
eliminarea lui Hitler �i a nazi�tilor.

Cu c�teva zile mai devreme,
Patton �l chemase urgent,

vr�nd s� vad� ororile lag�rului
de concentrare de la Buchenwald.

Eisenhower i-a adus cu camioanele pe
locuitorii unui ora� din apropiere, Weimar,

ca s� nu mai poat� spune
c� nu au �tiut,

pentru a le demonstra
c� asemenea lucruri au existat,

pentru a putea m�rturisi mai departe,
�n Germania.

S� spun� c� au v�zut tatuajele
adunate de la cadavrele deporta�ilor,

abajururile f�cute din piele de om,

prespapierurile cu capete mic�orate.

Apoi, conform �n�elegerii de la Ialta,

Eisenhower �i-a retras trupele din
Buchenwald, situat �n zona sovietic�.

Stalin a readus imediat lag�rul
�n func�iune.

Va face parte din sistemul de �nchisori

unde cei suspecta�i de ostilitate
fa�� de regim vor fi �ntemni�a�i.

�n Berlin, ru�ii sunt la 300 m
de bunc�rul F�hrerului.

Hitler �i ucide c�inele, Blondi,
dup� ce se �nsoar� cu Eva Braun.

Ea �nghite o capsul� cu cianur�.

Hitler se �mpu�c� �n cap.

Goebbels �i so�ia sa s-au sinucis �i ei,
iar SSul a �ncercat s� le ard� trupurile.

�nainte de asta, Magda Goebbels
�i-a otr�vit cei �ase copii.

�n ultima ei scrisoare a scris:

S� murim �mpreun� cu F�hrerul

e o binecuv�ntare
la care nu am sperat vreodat�.

Sovieticii �i �nal�� steagul ro�u
deasupra Reichstagului.

Principalii lideri nazi�ti
vor fi captura�i.

Ca G�ring, unul dintre cei mai
diabolici complici ai lui Hitler.

�n Italia, Mussolini e executat
de c�tre partizani,

iar corpul s�u e lin�at de mul�ime.

Peste tot �n Europa
se dezl�n�uie un val de r�zbunare

�mpotriva celor care, �ntr-un fel
sau altul, au colaborat cu diavolii.

�n Berlin, Ana Pavlovna dirijeaz�
traficul �n fa�a por�ii Brandenburg.

Pentru �nfr�ngerea Germaniei naziste,
Rusia a pl�tit un pre� foarte mare:

20 milioane de civili �i solda�i
au fost uci�i,

aproape 15% din popula�ia
Uniunii Sovietice.

Generalul sovietic Georgi Zhukov se
filmeaz� �n ruinele cancelariei Reichului,

simbolul iluziilor de grandoare
ale lui Hitler.

�i �n cele din urm�
�n biroul lui Hitler,

cu celebrul glob parodiat de Charlie
Chaplin �n filmul "Dictatorul".

Hitler a ordonat SSului s�-i ard� trupul.

Sovieticii vor arunca oasele,
pentru a evita vreun cult al eroului.

Comandantul Wehrmachtului,
mare�alul Keitel

semneaz� predarea necondi�ionat�
a Germaniei naziste,

�n fa�a generalului Zhukov, du�manul lui
de moarte, �i �n fa�a ofi�erilor alia�i:

mare�alul britanic Tedder,
generalul american Spaatz

�i generalul francez
de Lattre de Tassigny.

Ulterior, Keitel va fi judecat �n procesele
interna�ionale de la N�rnberg.

Va fi sp�nzurat, la fel ca mul�i
al�i criminali de r�zboi.

Pentru a-i opri pe nazi�ti,
Germania a trebuit anihilat�.

Va fi necesar acela�i lucru
pentru a anihila Japonia?

�n Pacific, pilo�ii sinuciga�i,
numi�i de japonezi "kamikaze",

�i pr�bu�esc avioanele
�n flota american�.

Profit�nd de putere,
�efii militari de la Tokio sacrific�

ce a mai r�mas
din tineretul ��rii �i din avia�ie,

pentru a-i �mpiedica pe americani
s� debarce �n Japonia.

�n final, Statele Unite decid
s� nu invadeze Japonia,

consider�nd c� m�sura ar costa �ara
un milion de vie�i.

�n schimb, detoneaz� infernul atomic.

Primele dou� bombe nucleare
detonate vreodat�,

omoar� �ntr-o secund�
peste 100.000 de oameni

�i �i permit �mp�ratului Hirohito
s� semneze pacea,

f�r� s� piard� din respect.

Bomba atomic� trebuia lansat� �nainte
ca ace�ti solda�i �i ofi�eri japonezi

s� fie de acord s� fac� acest gest,

care se opune total
codului lor de onoare, Bushido.

C��iva solda�i japonezi
se refugiaz� �n jungl�.

Unii nici m�car nu afl� de
�nfr�ngerea ��rii lor.

Ultimii astfel de solda�i vor ie�i din
ascunz�toare �i se vor preda �n 1975.

�n Golful Tokio,
la bordul USS Missouri,

reprezentan�ii na�iunilor aliate
din China, Marea Britanie,

Rusia �i Fran�a sunt emo�iona�i.

Au privilegiul de a asista
la predarea japonezilor,

care marcheaz� sf�r�itul
celui de-al Doilea R�zboi Mondial.

Generalul McArthur �i reprezint�
pe �nving�tori.

Ministrul japonez de externe,
cel cu joben,

�chiop�t�nd, pierz�ndu-�i un picior
�ntr-un atac cu bomb� �n China,

va semna din partea �mp�ratului,
cu care s-a �nt�lnit �n ziua precedent�.

I-a spus:

Trebuie s� facem din aceast� zi de doliu,
prima zi a na�terii unei noi Japonii.

�n felul acesta,
putem merge la ceremonie cu capul sus.

McArthur conclude
cu aceste cuvinte istorice:

E speran�a mea �i a omenirii
c� din aceast� ocazie solemn�

va r�s�ri o lume mai bun�,
din s�ngele �i masacrele trecutului.

Acest r�zboi a luat vie�ile
a 50 de milioane de oameni,

majoritatea civili nevinova�i,
�ntr-o izbucnire de violen�� pur�.

Mii de victime au suferit
mul�i ani dup� aceea

din cauza efectelor �ngrozitoare
ale radia�iilor nucleare.

Sau din cauza pierderii tragice
a p�rin�ilor sau a copiilor,

extermina�i �n lag�rele naziste.

Acest serial e dedicat victimelor
tuturor formelor de totalitarism.

S� le fim recunosc�tori cameramanilor,
eroii ne�narma�i,

care au �nregistrat aceste lupte
pentru posteritate.

�i tuturor celor care au filmat r�zboiul,

surprinz�nd scene atroce,
dar �i familiare.

Ne-au f�cut cuno�tin�� cu Rose,
care �n ultima zi a Apocalipsei

a scris "SF�R�IT"...

...pe o bomb�.

Traducerea �i adaptarea
mdfk

Downloaded From www.AllSubs.org