Original subtitles

BINE AI VENIT LA TROUILLY !

Subrip from HBOGo. Enjoy!

LICEUL MONTAIGNE

Domnișoară Langlois ! Agathe.

- Da ? Bună ziua ! - Bună ziua !

Voiam să discutăm înainte să plecați de la noi.

Deci ați obținut titularizarea.

- Nu e adevărat ! - Ba da, este.

Da ? Extraordinar !

- Frate, pe bune ! - N-am niciun merit, să știți.

- Mult noroc ! - Da, da, da !

Cine este titularizat ? Eu... chiar eu !

Creșterea sau micșorarea lui Alice reflectă problemele pubertății.

Minunat, Elliott ! Ai făcut progrese mari anul ăsta.

Sunt foarte mândră de tine ! Sunt mândră de voi toți.

Bravo ! Super !

Ce se întâmplă ?

A fost fantastic cu dv. anul acesta, doamnă. Vă mulțumim.

- Mulțumesc mult ! - Nu mi-a plăcut niciodată atât engleza.

- La anul nu mai sunteți ? - Nu. Am fost aici doar un an.

Însă tocmai am obținut titularizarea.

Înseamnă că voi fi repartizată la o școală.

- Dar nu cred că aici. - Ce păcat !

O să deschid cadoul de la voi.

- Vă mulțumim pentru acest an, doamnă. - Eu vă mulțumesc.

- Nu trebuia. - Noi vă mulțumim.

Numai să nu fie în arondismentul 15. Cel mai nasol.

Alo ? Da ?

Bună ziua !

Sunt Agathe Langlois

și vă sun ca să aflu unde sunt repartizată.

Da, aștept.

Da ?

- Cum ? - Reuilly ?

Reuilly Diderot ?

Este pe linia opt, nu-i așa ?

Cum adică "foarte departe pe linia opt" ?

Stai puțin, trebuie să fie o greșeală.

Nu te poți duce la liceul "Emile Louis" din Trouilly !

Zola.

- "Emile Zola" este liceul. - Totuși...

- Respectă denumirea. - Da, este "Emile Zola".

- Oricum, nu te poți duce. - Uite... Sunt vidre.

- Ești sigură ? Par a fi hiene. - Da.

Nu, gata, am găsit și o gazdă.

Sunt mulțumită.

Nu, nu se poate.

- Te vezi ducându-te la Trouilly ? - Sur-Selle, pe deasupra. Grav !

Stați puțin, nu e nimic de făcut ?

Ba da.

Ba da.

- Aveți mai mult de 59 de ani ? - Păi, nu...

Atunci, asta este. Nu e nimic de făcut.

Ba da. Ia uitați.

- Aveți handicap sever ? - Nu !

Totuși, e grav !

Liniștiți-vă. Dacă am lua în calcul toate reproșurile NUMEN-ilor,

n-am mai scoate-o la capăt.

- Ale cui ? - Ale NUMEN-ilor.

Numărul de Identificare Națională al Educației Naționale. NUMEN.

- Dar eu nu sunt un NUMEN ! - Nu eu decid asta.

Bine...

- Priviți... Există o cale de atac. - O cale de atac ?

Da. Apropierea de partener.

Dacă repartiția vă îndepărtează cu mai mult de 50 de minute de soț.

- Sau de concubin. - Bine. Deci nicio șansă.

Haideți, la drum... Spre Picardie !

O să-mi fie dor de voi.

- Chiar și de tine. Poți să crezi ? - Clar.

- Cumnatul meu n-a venit ? - Nu. E-n deplasare.

Este la Rio.

- Săracul ! - Da, urât...

O să fii fiică unică, în sfârșit.

Și tu o să fii fiică unică la țară, prostuțo !

- Bună seara, Diane ! - Mamă !

O să treacă repede, o să vezi, draga mea.

Toate începuturile de carieră sunt un pic haotice. Nu-i așa, dragule ?

Dar tata n-a trecut prin cătunul Trouilly.

Era profesor la Sorbona la 29 de ani.

Mai am niște contacte la minister. Cred că într-un an...

- Te întorci la Paris. - Un an trece repede.

În fine, un an acolo...

- Iată-te ! - Ce faci ?

Bună seara !

O să-mi lipsești. Cine o să-mi mai analizeze acum sms-urile ?

Trebuie să știi de ce am ales barul ăsta pentru petrecerea de rămas-bun.

Noémie s-a îndrăgostit de barman. De ăla, Barbă-Roșie.

N-arată rău. Dar nu e Pablo, cel despre care mi-ai spus ? Paco ? Pablo ?

Nu, Pablo era cel dinainte. El e Emile...

Emile ? E un prenume de moș !

Să bem pentru plecarea ta, draga mea !

Noroc !

Fir-ar să fie ! Mă calcă pe nervi !

Ce roți de rahat !

"Cu asta, totul va fi bine ! Diane."

Mersi, sora mea...

Doamnelor și domnilor, trenul ajunge în gara Trouilly-sur-Selle.

Trouilly-sur-Selle, oprire două minute.

Pardon.

Scuzați-mă, cobor aici !

N-are sens să împingeți pe toată lumea. Toți coborâm aici.

Eu cobor la Trouilly-sur-Selle, deci...

- Exact asta v-am spus. - Ce debilă...

Ce ? Cine a spus că-s debilă ?

- Nimeni. - Tu ești debil. Îmi blochezi calea !

Dați-vă la o parte. Cobor la Trouilly-sur-Selle !

Dați-mi voie să trec. Cobor la Trouilly-sur-Selle !

Mulțumesc !

Aoleu ! În ce an suntem ?

O să mor.

Bună ziua !

- Bună ziua, Geraldine ! - Agathe o cheamă, Simone.

Pe aici ? Nu ? Pe dincoace ?

Vino să vezi, a sosit Géraldine.

Agathe !

E așa de drăguță, cu părul ei scurt...

- E frumoasă ca un cadru. - Nu. Ca o cadră !

Hai, vino !

Bună ziua !

Eu sunt Gilbert. Încântat !

Aici este salonul. Eu l-am decorat.

Este o ambianță pământ-mare, aș spune.

Uitați...

Papuci pentru parchet, fiindcă...

Dați-i drumul pisicii. Se va simți mai bine.

Mulțumesc.

O să vă placă la Trouilly.

O să vedeți, e un sat simpatic.

Știți că... Hai, dă-mi-i...

Nu, Simone.

Mă ocup de afacerile culturale ale primăriei.

Poftim.

Și, de aceea, vă sfătuiesc să vizitați Muzeul Timpului Care Trece.

Sincer, merită.

Bine. De ce nu...

Și mai este

și o pădure minunată.

Sunt scoarțe de arbori, ramuri...

... urme de animale. E extraordinară. O să vedeți.

Super !

Vă mărturisesc că eu nu le am cu pădurea.

- Nu sunt... - Veniți pe aici.

Vă arăt și restul.

Frate...

Iată cuibușorul dumitale.

- Dar e doar o cameră. - Da.

La telefon, vorbeați de o garsonieră... independentă.

Da.

Când închideți ușa, e independentă.

Pe ăsta eu l-am împăiat.

Nu mai lipsește decât să vorbească. Sincer.

Și Wi-Fi-ul ?

Internet... Aveți ?

Bine. Vă lăsăm să vă acomodați.

Și vă așteptăm la cină la ora 19. Fix.

Nicio problemă.

Mica mea Geraldine !

Astă-seară, avem supă de scoici și salată de grădină.

Așezați-vă aici.

Îmi pare rău, nu îmi e foame.

Am ronțăit ceva în tren și...

Acum...

O fi și foarte târziu, cred că e cel puțin...

19:04.

Mâine e ziua dinaintea începutului școlii, deci...

Aș vrea să fiu...

... în formă ! Noapte bună. Poftă bună !

Să vă priască tot !

Nu mi-e frică.

Ești mort, amice. Mort de-a binelea !

Fir-ar să fie !

Ia te uită... Bună ziua. Mă mai țineți minte ?

Sunt "debilul" din tren.

Aha... Salut !

Păi, ne mai...

Ce rușine !

Vă rog !

Vă rog ! Scuzați. Vă rog...

Atenție, vă rog !

Mă scuzați... Atenție, vă rog !

Mulțumesc.

Bună ziua tuturor ! Pentru cei care nu mă cunosc,

sunt dl Borges, directorul liceului.

Dânsa este Fabienne Fournier, consilierul educațional.

Deci o luăm de la capăt.

Anul trecut, am scăpat cu două come etilice,

un atac cu compasul și câteva mici încăierări.

Anul acesta, contez pe voi, pe vigilența și pe solidaritatea voastră.

Acum, aș vrea să-i urăm toți bun venit drei Langlois,

noua profesoară titulară de engleză.

Sperăm să rămâneți alături de noi mai mult timp decât predecesorul dv.

Vă invit acum la minunatul bufet

pregătit de întreaga echipă pedagogică.

Poftă bună !

- Deci sunteți cea nouă ? - Da, sunt cea nouă.

Agathe Langlois. De engleză.

Sunteți sigură că rezistați toată ziua pe cataligele astea ?

Voiam să fiu la înălțime în prima zi.

Stați, nu vă mișcați.

Nu mă pot abține.

Voiam să vă întreb cine este consilierul educațional.

Fabienne Fournier.

Așa nu-mi dau seama care este.

Fiindcă e exact în fața dv.

Adică... eu sunt.

Am înțeles. Chiar că sunt nouă.

Într-adevăr...

Profit de ocazie să-ți spun că-mi pare rău pentru faza din tren.

Deci tu ești proful de mate ?

Se vede.

- Tu ești pariziancă ? - Da.

Se vede.

Mda... Superatmosferă, da.

Salut ! Eu sunt Josy. Științele naturii. Servește-te, nu costă nimic.

Mulțumesc.

O să mă ajute să-mi treacă gustul de vin spumant.

Nu știu de unde fac rost de el, dar e tare prost.

De la fratele meu.

Fac rost de el de la fratele meu. Este viticultor la Reims.

Nu asta voiam să spun...

Ești noua profă de engleză ?

Te-au făcut și dirigintă ? Super !

Dirigenție din prima.

- Vincent. Istorie și geografie. - Agathe. Încântată !

Aici erai ?

Credeam că ești mai departe, cum ești tu...

Pari că te pricepi să-ți faci prieteni.

Deci profesoară de engleză... Ce chestie !

Prima zi e de rahat ! Ce porcărie !

Good morning everybody ! (Bună dimineața tuturor)

Would you be so kind as to come in quietly? (V-aș ruga să intrați în liniște)

- Ce ? Ce a zis ? - Good morning, everybody !

Bine. Bună ziua tuturor ! Sunt doamna Langlois.

Sunt profesoara de engleză și diriginta voastră.

Intrați în clasă în liniște

și-mi spuneți "bună ziua" în engleză.

Trebuia să vorbiți în franceză. Eu nu înțeleg engleza.

- Haideți ! - Vede ea ce "bună ziua" îi dăm !

- "Guten tag". - Bună ziua !

Ce naiba faci ?

"Ouaich". Forța West Coast, doamnă !

- "Hello". - "Konichiwa".

- "Hola". - "Hasta la vista".

Bine... A înțeles toată lumea ?

Trebuie să-mi aduceți hârtiile de asigurare pentru excursia la Bruxelles.

Ați terminat cu fișele de informații ?

Au trecut aproape 20 de minute. Deci...

Așa...

Vă las 30 de secunde să vă distrați. Poftim.

LOL. "Laughing out loud".

Asta faceți acum.

Foarte bine. Și acum, stop !

Îmi aduceți fișele de informații în liniște.

Doamnă ! Iepurii din Anglia

vorbesc engleza sau iepureasca ?

Doamnă, scrie aici "profesia părinților".

- Ce este "profesie" ? - Meseria lor.

- Mototolule ! - Gura, tocilaro !

Răspund fiindcă ești idiot !

Hei, unde vă credeți ?

Strângem fișele de informații.

De pildă, vrei s-o faci tu, te rog ?

Așa. Mai departe.

În liniște !

Mulțumesc. Mulțumesc mult.

Mersi. Kévin ?

Kévin, ai greșit. Ți-ai scris numele cu doi "v".

Păi, da, doamnă. "Kévvin" cu doi "v".

"E mai frumos așa", a zis mama.

Mie mi-a venit ciclul aseară.

Felicitări...

Uite-așa...

Nu în sensul ăsta.

You're able to put on a coat alone. (Poți să-ți închei singur geaca. )

"Coat" înseamnă "geacă" ?

Cred că vrea să spună că te poți îmbrăca singur. Nu-i așa ?

Exact. Bravo !

Foarte bine !

Lingușitorul naibii !

Vino încoace.

- Așa. - Mulțumesc. Sunteți drăguță.

- Ce faci ? - Vă dau un pupic.

De la revedere.

Kévin, sunt profesoara ta. Nu mă pupi.

Bună ziua, dle Fermat !

Uite, pentru Tony.

Mulțumesc că ați stat cu copiii.

Vă puteți întoarce la elevii dv.

Nu am senzația că aș fi făcut o gafă imensă. Ba da ?

Nu este profesor. E Benoît, coleg cu noi.

Regret, Benoît. Poți să...

Te poți duce la locul tău. Bună ziua tuturor !

Sunt dra Agathe...

Langlois.

Doamnă Langlois,

sună cam ca "doamna L'anglais" și mai sunteți și profesoară de engleză.

Da, foarte amuzant. Dar o să trecem la altceva.

Deci...

Would you please fill in these forms. (V-aș ruga să completați aceste fișe. )

Bine. Pentru început, mai bine vorbim în franceză.

Așadar, vă împart niște fișe.

Poftim... Și aici.

Ce mă enervează !

Ce faci acolo ? Nu cumva vrei să-ți faci și un gomaj ?

- Termini imediat cu asta. - Pe bune ? Asta-i culmea !

Sunt singura care nu face gălăgie, și tocmai de mine vă luați ?

- Aici nu suntem la spa ! - Mie puțin îmi pasă de engleză.

Aștept să fac 16 ani ca să mă car de aici.

Că n-ai chef să înveți e una,

dar măcar încearcă să faci perfect ceea ce faci.

Fiindcă nu e bine deloc.

Să-ți explic, nu se aplică niciodată oja de sus în jos,

ci invers. Uite-așa.

Bine.

Perfect.

Măcar așa ai învățat ceva la ora mea.

De altfel, știți cum se spune "ojă" în engleză ?

- "Nail polish". - Exact.

- Și ruj ? - "Lipstick".

Perfect.

Tinere, știi cum se spune "șapcă" ?

- "A cap". Cu accent ! - Excelent. "Take it off, please".

- "Takey" ce ? - "Take it off" (dă-o jos).

Bun !

Nu, nu, nu !

Mi-e foarte foame. Ție, nu ? N-am mâncat, nu-i așa ?

O fi vreo unșpe noaptea.

Mda, mă rog...

Uite-o pe-aia nouă.

Frate, poartă bentiță. Jalnic !

Ia fii atentă !

Roboțel, ți-ai pus pantofii maică-tii ?

- Ești idiot ! - Serios, e trist rău.

Gata. E urât...

Pardon.

Ce târfă și asta ! Ai văzut ?

Pardon.

- Salut ! - Salut !

Cum merge ? Te-ai obișnuit cu... țăranii ?

De ce spui asta ?

Am văzut cum m-ai privit de la început.

Aiurea ! Doar că profii nu sunt prea răsfățați aici. Nu-i așa ?

Nu, nu... Am venit aici fiindcă am vrut.

Serios ? Adică, de ce nu...

Numai că ai văzut ce nivel au ? Nu sunt prea străluciți.

Și toți puștii ăștia... Sunt numai roșcovani.

Ce-i cu roșcovanii ?

- Lasă... Era o glumă. - Nu, spune-mi.

- N-am zis nimic despre roșcați. - Ba da.

N-am zis nimic despre roșcați.

- Ba da, spune-mi. - Dar n-am zis nimic despre roșcați !

Ba da.

Cindy... O poezie. Este în a IV-a C.

- Ai a IV-a C, nu ? - Da.

Are o reputație grozavă...

Încă una care vrea să se lase de școală la 16 ani. Foarte trist.

- Ești diriginta lui Kévin. - Da...

Sărăcuțul... Locul lui nu e aici.

Ar fi trebuit să fie într-o clasă specială,

dar părinții lui nu vor să audă de învățământ adaptat.

- Știi măcar cine e Kévin ? - Sigur.

- Ce faci, ești bine ? - Așa și așa.

- Și tu ? - Binișor.

Nu s-ar zice.

Cred că până de Crăciun te întorci acasă. N-o să treci iarna aici.

Coralie, ești o elevă serioasă, dar va trebui să te pui la punct cu ortografia.

De altfel, după masa de prânz, organizez...

După masa de prânz, am o oră suplimentară pentru cei interesați.

Vorbește serios ?

Deja avem cursuri speciale, dirigenție...

Manolito, nu e nevoie de comentariile tale.

- Scuzați-mă că am întârziat. - Se spune "Sorry, I'm late".

"Sorry" omletă !

Gwendoline ! Nu e o ținută adecvată pentru școală.

"Ac-de-cravată" ?

Nu poți veni îmbrăcată așa. În niciun caz, cu cureaua aia.

Dar am pus-o special pentru ora de engleză.

E din videoclipul lui Nicky Minaj ! Fac ce vreau.

- Adu-mi carnetul de observații. - Ce enervantă ! În fine...

Haide !

Mersi.

De fapt, dacă vă plac atât melodiile americane,

vă propun ceva. Vă alegeți cântecul preferat

și-mi traduceți refrenul pentru data viitoare.

Nicky Minaj, " Anaconda".

Poate cu un conținut mai puțin explicit

ar fi grozav. Deci facem așa ?

Scoateți caietele de teme, să văd că ați notat corect...

Caietele de teme. Să verific că ați notat corect.

Caietul de teme.

Manolito, caietul de teme.

Eu n-am făcut nimic, doamnă. Și puțin îmi pasă de engleză.

Bagi imediat consola în ghiozdan. Unde te crezi ?

În fundul tău !

Îmi dai imediat carnetul !

Da.

- Da, cine ? - Da... La cine-ma !

E foarte bună tarta, Simone.

Mă duc să mă culc. O fi cel puțin ora zece.

Nu. E șapte și un sfert.

Da...

Nu mi-ați văzut pisica ?

Cred că vânează șoareci în pădure.

Michel, în pădure ?

Michel nu știe să facă nimic în afară de a toarce pe calorifer.

V-am mai spus. Să știți

că locurile, ca și oamenii, trebuie îmblânzite.

O să vedeți, veți reuși și dv.

Veniți la ora suplimentară ?

Nu. Mulțumesc, doamnă.

Christophe, ce faci în dulap ?

Ce citești acolo ?

Hai, ieși și arată-mi.

Ce e...

"Introducere... integrale". Ca să vezi !

- Nu e cam perversă cartea ? - Nu, deloc, doamnă.

- E de matematică. Uitați-vă. - Și de ce te ascunzi ?

Din cauza celorlalți. Mă fac tocilar.

Manolito zice că matematica e pentru homosexualii buboși.

Da, mă rog...

Să știi că la ora mea poți să faci câtă matematică vrei.

Mie mi se pare fantastic.

Mulțumesc, doamnă.

Gilbert !

E ciudat. Am impresia că funcționează internetul în...

Da, am instalat Wi-Fi.

Vă vedeam mereu cocoțată, încercând să vă conectați la internet,

că m-am temut să nu vă rupeți gâtul.

- Mulțumesc, Gilbert. - Pentru puțin.

Raphael Fermat... Imagini.

Tipul face surfing...

Nu e rău.

Arată bine totuși.

Bine.

Unde am rămas ?

"New York este capitala..."

"... Londrei." Cum să nu !

"United Steak of America" ? Frate !

Ce fel de oameni sunt ăștia ?

Asta ajunge direct la soră-mea.

Ce-o să se mai distreze Diane...

"United Steak of America"...

Vorbesc singură. Foarte bine.

Ați văzut ce bună e aia nouă la engleză ?

Da, și la mate cred că e tare.

E bună, ce mai ! Știi ceva ?

De acum încolo, ne dai toate temele la mate

și toate temele pe care ți le cerem. Altfel, viața ta va fi un iad !

- Nu plânge ! - Dă apă la șoareci !

Hai, smiorcăie-te !

Recunoaște, e drăguță parizianca.

Îți place, nu ? Altfel, mă dau eu la ea.

Nu știu... Sincer, eu...

Le cunosc ca pe buzunarul meu pe tipele de genul ăsta.

- Fosta mea așa era. - Zău ?

Mână forte.

Nu vreau să mă laud, dar mă pricep puțin la femei.

Dacă vrei să vorbim, să nu eziți.

În ordine.

E adevărat că, văzută așa, n-arată prea rău.

Nu e bine, trebuie să-i spunem.

Stai un pic... Putem să râdem și noi, nu ?

Cât durează până se prind elevii ?

Hai să mergem.

Deci mâine... e o zi specială.

11 noiembrie. Vă spune ceva ?

Bine... Se pare că nimănui nu-i spune nimic.

Fără glumă, știți ce se sărbătorește pe 11 noiembrie ?

- E aniversarea fundului meu ! - Haideți, concentrați-vă.

La baza ecranului, găsiți un indiciu... Alicia, glumeam.

N-are rost să te uiți în jos.

Margaux ?

Pe 11 noiembrie s-a încheiat armistițiul în Primul Război Mondial.

Hai, tocilaro ! Dă-te-n spectacol !

Nu e ea tocilară, voi sunteți idioți !

Chiar și eu știu că pe 11 noiembrie s-a terminat războiul.

- Bine. - Tu de când ești atentă ?

Cindy, o să lucrezi cu Margaux pentru referat.

Continuăm ora. Deschideți cartea la pagina 55.

- Îmi pare rău. - Pentru ce ?

Că Langlois te-a obligat să lucrezi cu mine pentru referat.

Nu, e-n regulă. Pari super.

Măcar o dată nu se uită urât o fată la mine.

Măcar o dată îmi spune o tipă că par super.

În fața noastră este Manneken Pis.

Ce naiba face ? Pe bune ?

Scârbos !

- Ce ciudat ! - Haideți, continuăm.

Urmați baloanele.

Ați mai văzut astfel de ziduri ?

Nu, niciodată. Au stil, totuși.

Mai toate statuile sunt goale. Le e cald !

Doamnă, ce mare e !

Normal, e Piața Mare, fraiero.

De ce suntem în Belgia pentru armistițiul din Franța ?

Fiindcă și aici, în Belgia, armistițiul a fost semnat pe 11 noiembrie 1918.

Ne face... vă face bine să ieșiți și voi un pic din țară.

Aici este și sediul Parlamentului european, al Comisiei...

Dar de ce, dacă suntem în străinătate, oamenii vorbesc franceza,

și nu "străineza" ?

Mamă, ce tare !

- Domnule, asta ce e ? - Ăsta e Atomium.

Știe cineva ce reprezintă ?

Nu ? Atomium-ul reprezintă un cristal elementar de fier,

mărit de 165 de miliarde de ori.

- A fost construit cu ocazia... - Dar, domnule...

Putem intra în sfere ?

5, 6... 11, 12, 13, 14...

17, 18, 19 ? 19 ?

Agathe, câți sunt 18 sau 19 ? Eu am numărat 19.

Sunt 18. Nu i-ai numărat și înainte ?

- Ba da. - 2, 4...

- Tu cine ești ? - Este Sabrina.

Gagica mea. Vine la mine în weekend.

- Cum adică gagica ta ? - Da, gagica mea.

Ce ? Am cunoscut-o la fântâna care face pipi.

Sabrina ! Ce naiba cauți aici ?

De o oră te tot caut !

Și voi, bravo, ce să zic ! Vino cu mine !

M-am speriat de moarte. Îți dai seama ce mi-ai făcut ?

Haideți, urcăm în microbuz. Nu mai avem timp.

Urcăm în liniște. Nu vă împingeți. Încet !

Domnule, sunteți prof de mate, dar nu prea știți să numărați.

Haide, gata !

Jojo, ce v-am zis ? Stați jos !

Vă așezați pe scaune !

Raymond !

Mă omoară copiii ăștia !

Hai să ne ascundem un pic, să ne lase în pace.

- Vrei jeleuri ? - Ai ?

Da. Ce tare !

Sunt total aiurea.

Nu mă văd având copii.

Dar tu unde locuiești ? La Trouilly ?

La Trouilly. Aproape de Chilleurs-aux-Bois.

- Ba da. - Chilleurs-aux-Bois !

- Pe bune ! Ce nume de cătun ! - Dar casa e foarte frumoasă.

Lângă o pădure superbă.

Da, pădurea... Am auzit de ea.

Tu, de fapt, ai plecat de la Paris de bunăvoie ?

Da.

Nu mai suportam orașul ăla.

Pietonii, circulația... poluarea...

Dar mai ales...

- Cineva m-a lăsat baltă. Urât de tot. - Da ?

Asta e. Aveam nevoie să fac un pas înapoi.

- Și tu ? Care e povestea ta ? - A mea ?

Doamnă, doamnă ! Lui Manolito i s-a înțepenit fundul în fereastră !

- E roșu ca racul ! - Mă duc eu să văd ce e.

I s-a înțepenit fundul în fereastră ?

Rămâneți pe scaune !

Ați face bine s-o lăsați în pace pe Margaux !

Dacă nu, vă distrug reputația de mici bătăuși. Rămâi pe loc !

Vrei să le spun tuturor că ai un "gnocchi" în pantaloni ?

Mai ții minte poza deocheată pe care mi-ai trimis-o ?

Vrei s-o vadă toată școala ?

Și tu, șmechera cu șapcă, îți vâr extensiile alea pe gât !

M-ați înțeles ?

Hai, valea !

Să trecem acum la dosarul lui Kevin Vasseur. Un caz delicat.

Are dificultăți imense. Și e cam lipsit de maturitate.

"Cam lipsit de maturitate" ? E un eufemism ?

N-avem de ales. Părinții nu vor să audă de clasă specială

sau de logoped. Colegii noștri din primară și-au dat silința.

- Degeaba. - Și ce facem ?

- Grădiniță ? - Nu, ci pedagogie personalizată.

- Ne adaptăm. - Sunt de acord.

E adevărat că situația e uneori cam aberantă.

De pildă, copilul e convins că "autobiografie"

înseamnă "istoria unui automobil".

Și că un dreptunghi e un pătrat cu o latură mai lungă.

- Dar nu e fals. - Nu e fals.

Există un fel de poezie aici.

De acord.

Aș vrea să vă atrag atenția asupra lui Christophe,

care, după părerea mea, e un mic geniu. Oricum, la matematică.

Și la ora mea e formidabil. Cu el ce facem ?

Îl coborâm la nivelul celorlalți ?

Nu, cu el facem exact cum am zis, ne adaptăm.

De acord.

Bine. Cred că primul trimestru s-a încheiat.

Vă urez tuturor vacanță frumoasă și, mai ales, Sărbători fericite !

Crăciun fericit !

E groaznic, trenul întârzie.

E primul Crăciun pe care o să-l fac fără voi.

Sunt dezamăgită.

Au anunțat două ore întârziere, mamă.

Bine, așa fac. Vă sun.

Vă pup. Pa !

E cineva aici ?

Raphael, ești nebun ! Ce faci aici ? M-ai speriat.

- Și tu mergi la Paris ? - Da.

- Și familia mea e la Paris. - Atențiune !

Trenul 8769, în direcția Paris Nord, a fost anulat

din cauza unei coliziuni între garnitură și un animal mare.

Niciun tren nu circulă până la noi dispoziții. Crăciun fericit !

Cum adică anulat ?

Doamnă ! Doamnă ?

- Au dreptul să facă asta ? - Se pare că da.

Trenul o fi dat peste un mistreț sau o căprioară, și gata,

nu mai avem tren.

Nici semnal nu am.

Și acum ce facem ?

Vrei să vii la mine ?

N-am nimic de mâncare, am închis căldura...

Super.

Uite ce e...

Fiindcă tot îți place să te adaptezi, îți pot propune să vii la mine.

- Adică, la gazda mea. - De ce nu ?

Da ? Se cheamă adaptare.

- Să mergem. - Haide !

Supa este excelentă.

- Într-adevăr. - Mulțumesc.

Mulțumim că ne-ați primit pe neașteptate,

mai ales, în seara de Crăciun.

Decorațiunile sunt impresionante.

Azi-dimineață nu era nimic. Când ați făcut totul ?

Simone s-a ocupat.

Ea adoră Crăciunul.

Ador Crăciunul !

Și eu !

Adu și restul, te rog.

Curcanul e uriaș !

- Era doar pentru voi doi ? - Nu, dar mai bine să fie.

Când ai pentru doi, ai pentru doi !

- Ai și pentru trei sau patru... - Pentru trei !

Ăsta ajunge pentru o mie, la cât de mare e !

- E uriaș. - Dacă ai putea să...

- Foarfece ? - Nu, cuțite.

Imediat, imediat...

Și voi, îndrăgostiților, cum v-ați cunoscut ?

- Noi nu suntem împreună. - De cât timp ?

Tocmai vă spuneam că eu și Raphael suntem doar colegi.

În tren. Ne-am cunoscut în tren, dacă mai ții minte.

Bine, dar ne-am cunoscut în calitate de colegi.

Ce drăguț !

- Haideți, faceți-o ! - Ce ?

- Sărutați-vă ca îndrăgostiții. - Nu, Simone, tocmai ți-au...

Tocmai ți-au explicat pe larg

că nu sunt îndrăgostiți.

Noi o facem. Nu-i așa, Gilbert ?

Haide !

Ce faci ?

Haide, tuturor le face plăcere.

- Și e Crăciunul. - E Crăciunul !

Îmi place băiatul ăsta !

Mica mea Geraldine, ești pe mâini bune !

- Și după aceea ? - Am terminat de mâncat...

Ne-am luat la revedere și el s-a dus acasă.

Fir-ar să fie !

- Dar îți place sau nu ? - Sigur, așa de repede...

- "Sigur, așa de repede." Îți place ? - Nu, este...

- Ba da, îți place mult. - E mai bine așa.

- La sfârșitul anului, plec. - La mulți ani !

Încă nu, Antoine. Nu acum.

Referitor la tontălăi,

am postat extemporalele elevilor tăi pe Facebook.

Am primit 100 de like-uri. Un record !

Diane, cum să faci asta ? Nu e voie.

- Este secret profesional. - Secret de apărare a țării...

- Da ! - Parcă ai lucra la FBI !

- La mulți ani ! - Încă nu, Antoine.

Preferata mea e când le-ai cerut

să-și dea note pe o scară anume,

iar unul chiar a desenat o scară.

Bine, dar n-avem dreptul să facem asta. Nu e-n regulă.

- Am murit de râs cu Jérôme. - Sigur...

Să știi că te îmbrățișează. Este în Australia.

A sărbătorit deja Anul Nou acum nouă ore.

5, 4, 3, 2, 1...

La mulți ani !

La mulți ani, doamnă !

"Happy..."

"Happy New Year !"

Ai petrecut bine de revelion la Paris ?

Da, binișor.

A fost un pic cam ciudat totuși.

Am senzația că nu sunt de aici, din Trouville,

și, în același timp, nu sunt de acolo.

Este sindromul metisului.

Referitor la seara aceea, voiam să-ți spun că...

Nu-ți face griji, Nicio problemă.

Da, tocmai... Nicio problemă.

La mulți ani, domnișoară ! Și, mai ales, sănătate !

Da, mai ales.

Doamnă, vă cam dă bătaie de cap !

Da, prietene, așa e cu vechea generație.

Ne aduc tot felul de chestii

și nu ni se explică cum funcționează.

Reluați textul despre Martin Luther King.

Totuși, vechea generație știe să folosească Facebookul.

De ce spui asta, Tony ?

Vreau să zic că, dacă vrem să ne vedem lucrările,

o putem face direct pe pagina dv. de Facebook.

- Nu se poate ! - Ba da !

Mai știți ? "United Steak of America."

Amuzant, nu-i așa ?

Chiar am...

Am închis ochii în ziua când mi s-a spus

că i-ați dat unei eleve cu ojă pe unghii.

Dar acum chiar e altceva.

Am ajuns la...

Postare pe internet ?

- E inacceptabil ! - Adică ?

Adică aveți cont de Flacebook ?

Faceblook ? Dv. sunteți profa de engleză.

- Ați înțeles foarte bine. - Da...

De fapt, n-am fost eu, ci soră-mea.

"Dacă nu ești tu, e fratele tău, deci."

Jean de La Fontaine, 1668.

Ca să vedeți cât de veche e poanta.

Terminați cu minciunile grosolane. Vă rog, domnișoară Langlois !

E interzis să publicați pe internet

lucrările elevilor, însoțite, pe deasupra,

de comentarii depreciative. E totuși clar, nu-i așa ?

Știu, dar vă spun că nu eu am făcut-o !

Ci soră-mea. Vă dau telefonul ei,

o sunați și o întrebați. Eu nu știu ce să vă spun !

Dar nu spuneți nimic ! Absolut nimic !

Să sperăm că povestea asta nu se răspândește

și că părinții nu fac plângere !

Nu prea pari în formă.

Nu, deloc.

Nu mai suport reproșurile fără să pot spune ceva.

Borges e nul, elevii, la fel. Nu merită

să-ți dai silința să-i înveți ceva.

Tembelul ăla de Kévin nu știe să se îmbrace singur,

celălalt, Manolito, crede că nu-l aud...

Știi ce spune când îl întreb "unde ți-e penarul" ?

"În fundul tău" ?

Bine. Sunteți toți o apă și-un pământ.

Sunt cei mai slabi puști aici, cei mai ursuzi profi, totul e urât...

Toți sunt rude între ei !

Totuși, "în fundul tău" e o expresie clasică.

Stai puțin, dar ce s-a întâmplat ?

Soră-mea, retardata, a postat lucrări ale elevilor pe Facebook

și m-a etichetat...

Oribil ! Cum vrei să mai aibă încredere în tine după asta ?

Hai, lasă... Mereu ești gata să dai lecții !

Ție totul îți iese bine. Ce enervant !

Nu-i de mirare că ți s-au dat papucii...

Aoleu, vine furtuna sau ce ?

Ce s-a întâmplat ? Am atins un subiect delicat ?

Știi, Agathe, eu, când sunt tensionat...

La pădure, știu. Cu lincșii, lupii, leii...

Ce pacoste ! Nu mai pot cu pădurea asta !

Vreau să mă car !

Ce faci acolo, Michel ? Nu ! E scârbos !

Au ! Ce...

Ce naiba faci aici ? Nu ești la Trouilly ?

Și ce-i cu dunga aia pe față ?

Gata...

- Ești singură ? - Da.

- Jérôme e în deplasare. E la... - Sydney. Da, știm.

La Beijing. Dar mă rog...

Să fii profesor e o meserie de doi bani.

Vrei să spui că ai venit la mine la trei dimineața

ca să-ți manifești criza existențială ?

Super !

Regret postarea pe Facebook. E vina mea. Am făcut o prostie.

- Nu m-am gândit la consecințe. - Nu-i nimic.

Nu e vorba despre tine.

O să-mi dau demisia, și gata.

N-o să-ți dai demisia. Vorbești aiurea.

Îți place meseria asta de doi bani.

Din șase în șase săptămâni, ești în vacanță.

Eu nu voiam decât să-i învăț engleza pe copii.

Dar nu pot relaționa cu ei.

Eu nu mă pricep la copii, dar nu sunt peste tot la fel ?

- Enervanți ? - Da, poate, dar...

A devenit atât de greu să predai...

N-ai ceva de mâncare ? Mi-e tare foame.

Și n-are nimic de-a face cu ce știam noi.

O mai ții minte pe Gobillot ?

Profa de mate care ne teroriza.

Azi i s-ar spune că e "o târfă grasă"

și ar plânge la budă.

Pentru tine e simplu, ai o viață perfectă. Deci...

N-ai decât asta ?

"Perfectă" ?

Ce îți închipui ? Că n-am nicio angoasă ?

Te deplasezi numai cu Uber, nu porți decât cașmir,

mănânci doar quinoa... Ce angoase ai ?

Angoasele n-au legătură cu banii.

- Nici cu mâncarea dietetică. - Ție îți reușește totul.

Aparent, da.

Dar trebuie să mă lupt zilnic

să-mi păstrez serviciul.

În afară de asta, sunt mereu singură.

În schimb, aș fi complet incapabilă să fac ce faci tu.

Tu ești cea curajoasă.

De fapt, te admir.

Puțin, da ? Nu trebuie să exagerăm.

Vrei să spui că nu sunt doar o profă leneșă, plătită să stea degeaba ?

O profă leneșă, mereu în vacanță, plătită să nu facă nimic, da.

Fir-ar să fie !

Salut, copii !

Doamnă, jur că pe tastatura mea nu este litera "k".

Doamnă, computerul meu s-a oprit !

- Am și eu nevoie de ajutor, doamnă. - Haideți, grăbiți-vă !

Ne concentrăm. Exercițiul nu e greu, ce naiba !

Doamnă, am terminat. Pot să vă arăt ?

Da, vino, Christophe.

Ia să vedem.

Ce faci ? Ce este ?

- Gata, am găsit "k"-ul. - Foarte bine.

Du-te la locul tău. Ți-l dau la sfârșitul orei.

E bine.

Josy goală !

- Ce scârbos ! - Ce este ?

Ce se întâmplă ? Ce e asta ?

Christophe !

Nu... nu și voi. Nu vă uitați !

- Ce ai făcut ? - Fără violență, vă rog.

Deci v-am convocat fiindcă Christophe,

la ora de științele naturii, s-ar fi uitat

pe un conținut, să zicem, neadecvat.

- La imagini porno. - Da.

- Dar n-am fost eu. - Mincinosule !

Îmi pui cuvântul la îndoială ? E prea mult !

Serios acum, Christophe este un elev serios.

Nu e stilul lui. I s-a întins o cursă.

- Copiii nu sunt drăguți cu el. - Normal, buchisește toată ziua !

Este un lucru bun. Ar trebui să fiți mândri de el.

De altfel, Christophe mi-a spus despre un concurs de matematică,

la care ar vrea să participe.

Nici vorbă. Eu am o fermă.

Numai pe Christophe pot conta.

Nu, eu vreau să merg la școală și la concursul de matematică.

Christophe, întoarce-te imediat.

Manolito, la bucătărie ! Voi doi duceți-vă cu el !

Fiecare îl caută pe un culoar. Ne uităm bine peste tot.

Nu e aici.

Ce bine că ești aici ! Ne poți ajuta să căutăm pe jos.

Voi doi uitați-vă în stânga.

- Să vedem la toaletă. - Cristophe !

Cristophe !

- Am o idee. - Cred că se plictisește singură.

Copii, veniți încoace.

Pe aici !

Vedeți, nu se dusese prea departe !

- Ce faci aici ? - Ieși de acolo !

Vă spusesem eu.

Bravo, doamnă !

Tutankamon !

Marea Caspică.

Strâmtoarea Gibraltar !

Te gândești la ce mă gândesc și eu ?

Atenție, următoarea întrebare.

- Care este capitala Australiei ? - Canguru' !

E chestie serioasă ! Așteptați-vă rândul ca să jucați.

Și nu e canguru', ci Canberra capitala.

Bravo !

Ce-i aici, manifestație ?

Ar trebui să fiți la sala de studiu sau la cantină acum. Haideți !

De fapt, lucrează acum cu mine.

Aha, "lucrează"...

Josy, cum se zice în engleză "ești de-a dreptul enervantă" ?

Bine. Gwendoline, altă întrebare.

Super !

Doamnă, ora dv. suplimentară a fost super.

Da ? Mă bucur.

Dv. sunteți super. Și l-ați salvat și pe Christophe.

L-am găsit doar.

Cred că e bucuros că merge la concurs.

Nu, doamnă, nu merge.

Părinții lui au zis "nu și nu".

Nu vor deloc.

Nu reușesc să-mi închei...

Stai, lasă-mă pe mine.

De altfel, nu știi unde este Raphael ?

Dl Fermat, proful de mate.

Nu. Dar știu cum se spune "iepure" în engleză.

Se zice "aipure" !

Prea departe n-am ajuns...

Raphael, te căutam. De fapt...

Voiam să vorbim despre Christophe.

Stai un pic... Aici sunt Simone și Gilbert.

- Când erau tineri. - Da.

Extraordinar ! Ce drăguți sunt...

Locul ăsta e incredibil.

- Ce e cu Christophe ? - Da...

Părinții lui nu vor să-l lase la concursul de mate.

Și tu o să-l ajuți.

Acum te adaptezi.

Așa, râzi de mine. Joci cinstit.

Îmi pare rău, n-am fost prea amabilă în ultimul timp,

dar răzbună-te, spune-mi numai grozăvii.

Nu, am terminat.

Asta e casa lor ? Nu-i așa ?

- Da. - Incredibil !

Ce ai de gând cu Christophe ?

Nu știu, dar, dacă vii cu mine

la părinții lui, s-ar putea să se rezolve.

E o idee.

- Crezi ? - Putem încerca.

Astă-seară ?

- La familia Morel ? - Da.

De fapt, nu, mai bine mâine. Astă-seară trebuie să merg la pescuit.

Te pup !

La pescuit ?

E drăguț că ai venit, Agathe.

E clar că azi îmi fac botezul...

Scuze.

Alo ? Da, eu sunt.

La pescuit.

- Cu cine ? - Cu Agathe.

Simone, ți-am zis adineauri, ce naiba !

Da.

Da...

Gilbert, de mult voiam să vă spun,

cred că Simone are nevoie de ajutor medical.

Cred că Simone cam uită

și poate că un tratament adecvat...

Nu, Agathe. Agathe...

Bine. Nu mă bag în ce nu mă privește. Scuze.

Nu, eu îmi cer scuze. Nu vreau să fiu nepoliticos...

Doar că...

Știu toate astea.

Văd că starea ei se depreciază pe zi ce trece...

Dar atâta timp...

... cât nu spun nimic și nu s-a pus un diagnostic...

Nu există nimic cu adevărat. Înțelegeți ?

Camera aia v-o închiriez

pentru cheltuielile medicale care vor veni.

Până una-alta, luăm fiecare zi așa cum vine. Trăim bine. În fine...

- Ar trebui să încercați. - De ce spuneți asta ?

Fiindcă nu vă văd prea veselă.

Vorbiți mereu ca și cum...

Dar, de fapt, văd că aveți privirea tristă.

Ba e-n regulă. Doar adaptarea a fost un pic dificilă.

Dar acum e bine.

Sigur, nu e ușor să te adaptezi, dar chiar și în condiții vitrege,

fiecare zi aduce ceva nou, Agathe,

lucruri frumoase de care poți profita.

- Uitați ! Mușcă ! - E un pește mare.

Un somon !

- Nu. E un păstrăv. - Zău ?

Trebuie să recapitulați peștii, Agathe, fiindcă așa...

Ai nevoie de ceva, Cindy ?

Da.

Mă gândeam că vă pot cere un sfat,

având în vedere că păreți încă tânără.

Am o prietenă însărcinată.

A făcut testul și nu prea știe cum să procedeze.

Bun pretext cu prietena ta... Deci în câte luni ești ?

Pe bune acum, lăsați-o baltă !

Stai, stai, m-am gândit la ceva.

Să fim "polițistul bun și polițistul rău".

Nu facem asta.

Nu vrem să obținem o mărturisire de la ei.

Da... Nu, nu...

E vreo problemă cu Christophe ?

Aș zice că e o problemă, dar la modul bun.

Chiar super.

Când e o problemă, nu știu ce ar putea fi bun.

Dra Langlois încearcă să vă explice

că fiul dv. este foarte talentat la matematică.

- Și ar fi chiar păcat... - Păcat ar fi să plece...

... la studii 10 ani, și să n-am niciun ajutor la fermă.

Nu-mi permit un muncitor agricol.

Dar ar putea ușor deveni inginer agronom.

Inginer, da, dar de ce la Grenoble ?

Bine. Acum mă ascultați.

Știu foarte bine c-ar putea deveni inginer agronom,

așa că lăsați-ne cu glumele și nu ne mai luați de proști.

Numai că Christophe va face ce spun eu, și basta.

Era o glumă.

Ar trebui să pui dreptul mai în față. Hai, arată-i.

El este ?

- Da. - De ce ai făcut-o ?

Ca să nu mai fiu considerată încuiata clasei.

Ca să fiu ca tine, să mă combin cu tipi.

- Ca să fac ca tine. - Pe naiba, eu sunt virgină !

Salut, fetelor ! Nu leneviți prea mult.

Vineri aveți prezentare.

- Maeva, nu-ți da pantofii jos. - Faceți babysitting ?

Nu, doamnă. Sunt frații și surorile mele.

- Toți ? - Da.

Mama, de câte ori se îndrăgostește, face copii.

Și fiindcă se îndrăgostește des...

Și mama ta știe despre copil ?

- E vorba despre mine. - Cum despre tine ?

Eu sunt însărcinată.

Stai... Ești sigură ?

Da. Cindy mi-a cumpărat un test de sarcină...

Oricum, lumea mă consideră deja ușuratică.

Părinții tăi știu ?

Nu.

- Bună ziua ! - Bună ziua !

Bună ziua !

Mulțumesc, Charles.

- Bună ziua, doamnelor ! - Bună ziua !

Am vrut să ne întâlnim la cererea lui Margaux.

Da, media ei a scăzut în trimestrul al doilea. Bănuiam.

A luat un "Bine" la franceză.

- Nu va primi felicitări. - Va primi un avertisment ?

Sunt însărcinată !

Sunt însărcinată.

Margaux are nevoie de sprijinul dv. Fiica dv. este o elevă excelentă.

Discutând cu ea și cu asistenta medicală...

Suntem împotriva avortului, dacă asta vreți să insinuați.

- Suntem foarte catolici. - Tocmai.

- Dacă l-ați ascultat pe Papă... - Nu vreau copilul !

Margaux vrea să facă întrerupere de sarcină.

Nici nu se pune problema să avorteze.

De fapt, Margaux nu are nevoie de consimțământul dv.

Teoretic vorbind.

Ce-s balivernele astea ? Noi hotărâm, nu ea.

- Dar eu nu vreau copil. - Nu-ți cerem ție părerea.

Ba da, tocmai.

Legal, ea decide. Tocmai încercam să vă spun.

Teoretic vorbind.

O să vorbiți în weekend, liniștit, în familie.

Dar să știți că Margaux are ultimul cuvânt.

Cât despre felicitări...

Du-te, ești cel mai bun.

Mulțumesc.

Arată-le ce poți !

Géraldine ? V-ați trezit ?

Da. De ce ?

Tocmai v-a venit iubitul.

Ce ? Cine ?

Raphael, desigur. Pentru ziua dumitale.

Veniți ?

Mă duc să pregătesc aperitivele.

Nu vrem să ne curățați coșul.

Gilbert, vino să vezi !

Da... Mult noroc !

- Ai venit. - Da, după cum vezi.

M-a invitat Gilbert. A zis că e ziua ta.

- Așa este. - La mulți ani !

Nu se poate așa ceva !

Le scoți pe ușă, se întorc pe ușă !

- Nu. Pe fereastră. - Pe fereastră.

- Noémie ? Lucie ? - Cucu !

Surpriză !

- La mulți ani ! - Noi suntem.

La mulți ani !

Sora ta, întâmplător. Nu știu dacă-ți amintești.

- Ce tare ! - Da.

Sunt prietenele mele, Simone. Noémie, Lucie.

Și doamna venită pe tocuri la țară e sora mea.

- Diane. - Bine ați venit !

Tocurile-cui sunt bune. Aerisesc peluzele.

E simpatic. Șarmant !

Deci sunteți prof de mate ?

Da.

Și locuiești singur ?

Da, locuiesc singur.

Probabil că serile de iarnă sunt lungi aici.

O să-mi zici că există Wi-Fi.

- Adică există Wi-Fi aici ? - Avem tot ce ne trebuie.

O să aduc niște cafea.

Tipul e fantastic !

Serios, sub aerul lui un pic rustic,

n-ai zice, dar e trăsnet, gagico !

- Un tip frust e sexy. - "Frust" ? Pe bune, Diane...

Cuvântul nu se mai folosește din 1996.

Las-o baltă.

E foarte cultivat.

A locuit și el la Paris înainte.

De fapt, a venit aici fiindcă a avut o relație care s-a terminat urât.

De ce vă strâmbați ?

Te tot aperi. Îl iubești !

Nu, deloc. Nici vorbă !

Se jenează. Îl iubești !

- Te-ai culcat cu el măcar ? - Sunteți groaznice, pe bune.

Nu. Asta înseamnă că nu s-a culcat.

Și ce mai aștepți ? Hai, dă-i drumul !

Nu știu. Nu e obligatoriu să... Nu aștept nimic. Habar n-am.

Fir-ar să fie, mi s-au dus dracu' Air Max-ii !

- Nu se poate, ce nasol e aici ! - Ce porcărie !

Serios, cred că în afară să asculți vântul și să privești cum crește iarba,

te plictisești de moarte aici.

Tocmai, am venit să te eliberăm. Tata m-a trimis.

Ar fi venit personal, dar știi cum se simte el în provincie.

În fine...

I-a sunat pe Michel sau pe Maurice de la minister

și ți-au găsit un post la Paris.

- Bun venit înapoi ! - Nu se poate !

- Ba da ! - Parisul te așteaptă.

Ce tare ! Pa, pa, Trouilly "city" !

Kévin, nu e nevoie să-ți închei haina. E frumos afară.

Dră Langlois, aș vrea să veniți imediat la mine în birou.

- Adică acum. Pe loc. - Da.

Dră Langlois, în mod clar, cu dv. cade omul din lac în puț.

V-ați apucat să răpiți și copii.

Chiar e vorba de "kidnapping". Înțelegeți ?

"Kidnapping". "Kid": copil, "napping"...

Stați, voiam doar...

L-am căutat peste tot miercuri după-amiază. A zis că e la sport.

Vă dați seama de gravitatea faptelor ?

Da, îmi dau...

Ați dus un copil minor în oraș.

Sigur, ca să se prezinte la un concurs,

dar implicând răspunderea întregii instituții.

Ni s-a părut ciudat, fiindcă nu se ducea niciodată la sport miercurea.

Închipuiți-vă puțin că s-ar fi întâmplat ceva pe parcurs.

Am întrebat-o pe amica lui, Coralie,

vecina care are un câine mare și blănos...

Dle Morel, vă rog...

Deja am încercat să-i explic drei Langlois gravitatea faptelor.

Mulțumesc.

Dră Langlois, până acum am dat dovadă de o răbdare de fier cu dv.

Dar dl și dna Morel fac plângere. Se va declanșa o procedură.

Veți fi audiată și, foarte probabil, suspendată.

Ce faci, la plimbare ? Ai grijă, e plin de urși pe aici.

Așa...

Agathe ?

Agathe !

Ce se întâmplă ? Ați văzut cât e ceasul ? Unde ați fost ?

N-am nimic. E-n regulă.

Ba nu. Nu e-n regulă, îmi dau seama.

- Nu mă lăsați să intru ? - Nu !

Bine. Atunci...

Povestiți-mi măcar ce se petrece.

O să mă suspende. Nu mai am de lucru, nimic...

Mă întorc la Paris, dar nu mai sunt profesoară.

Agathe... uneori, în viață,

mai traversezi și prin locuri nepermise. Asta este.

Ați procedat cum v-a dictat conștiința. Este bine,

ați făcut ce trebuia.

Deci ați făcut-o.

Așa aș fi procedat și eu. Știți ?

Puștiului ăstuia...

I-ați luminat viața.

Își va aminti de dv. ca de zâna lui cea bună.

Dacă vă revărsați puterile de zână bună

asupra unui copil pe deceniu,

veți avea o viață împlinită.

Că sunteți profesoară, coafeză, pompier sau viticultor...

Margaux, voiam să-mi iau rămas-bun.

Mă întorc la Paris și voiam să știu

dacă s-au aranjat lucrurile cu părinții tăi.

Am fost la spital cu mama. Mai există puțină tensiune totuși.

Sper să fie bine. Dacă îi liniștește,

am corectat referatul pe care l-ai făcut cu Cindy și ați luat nota maximă.

A fost excelent. Bravo !

Mulțumesc, dar pe Cindy trebuie s-o felicitați,

fiindcă ea a făcut tot.

Mie îmi era cam rău, nu am putut lucra prea mult.

Cindy ? Vorbim despre aceeași Cindy ?

Da. Nimeni nu o cunoaște cu adevărat.

E cea mai curajoasă fată din câte cunosc.

Pa !

Bună ziua !

- Cindy, voiam să-ți spun... - Știu. Vă întoarceți acasă.

Da. Mă rog, nu... Voiam să te felicit

pentru referat. Bravo ! A fost excelent.

Mulțumesc, dar Margaux a făcut totul.

- Eu am recopiat doar. - Nu, nu cred.

- Se pare că... - Las-o baltă, i-am spus.

Bine.

- La revedere, doamnă ! - La revedere, fetelor !

- La revedere, doamnă ! - La revedere !

- Fir-ar să fie, îmi va fi dor de ea. - E tare drăguță.

- Ce faci aici, domnișoară ? - Nimic. Încerc s-o evit pe Josy.

Ce vrăjitoare !

Să știi că, de fapt, Josy nu e rea.

- E doar nefericită. - Termină, Vincent. Ești prea drăguț.

Râde mereu de înălțimea ta... E nesuferită.

Nu are nicio legătură. De fapt...

Am avut o mică legătură cu ea într-o seară, anul trecut,

iar eu n-am mai sunat-o.

- Tu și Josy ? - Da.

Am făcut... bam, bam, bam !

Nu... sunt prea multe detalii. Îmi dau seama.

Înțeleg.

Cred că a plecat.

- Bine. Pa, Vincent ! - Pa, Agathe !

- Mi-a făcut plăcere. - Și mie.

- Pe curând ! - Da.

- Deci și tu... - Da.

Doamnă ?

Doamnă !

Doamnă !

Christophe ? Ce faci aici ?

Avem serbarea. Toată lumea vă așteaptă.

N-o putem face fără dv.

Știu, Christophe, dar am fost...

Suspendată. Știu.

Dar asta voiam să vă spunem. Părinții mei au vorbit cu Borges.

La concurs am ieșit primul.

Părinții mei nu fac plângere.

Sunteți dislocată... Repusă pe picioare.

Termenii nu sunt tocmai ăștia, dar cred că înțeleg ideea.

Dar, mai ales, avem o surpriză pentru dv. Veniți, doamnă.

Vine !

Vine !

Atenție, e o treaptă.

Încă un pic.

Așa.

Domnișoară Langlois,

ați fost profesoara noastră de engleză tot anul.

Deja vă ducem dorul.

Ca să vă mulțumim, v-am dedicat un cântec.

Bravo !

Ar trebui să mai exersez la chitară.

Doamnă, voiam să vă spun...

Mai târziu, aș vrea să fiu ca dv.

Știu că plecați, dar...

... la anul voi fi în clasa a 13-a.

Sunt mândră de tine.

Doamnă ?

Bravo, Kévin !

Merit un pupic pentru asta, doamnă.

Da.

Doamnă, un pupic e ceva drăguț.

Da, un pupic e ceva drăguț.

Doar că dra Langlois e puțin tristă că ne părăsește.

Da. E mai greu decât credeam.

- Veniți, doamnă ? - Da, vin.

Și ce o să faci ?

Ai văzut că te-au reintegrat până la urmă. Nu te-au suspendat.

Mă întorc la Paris.

Oricum, venisem doar pentru un an.

Așa era prevăzut.

Oricum, am venit prea devreme. Uite...

Dacă-l pierdem pe ăsta, vine câte unul la fiecare...

Oricum, n-ar trebui să mai întârzie mult...

... are întârziere 41 de minute.

Nu vor fi asigurate alte legături.

Te pup, Géraldine !

Ce naiba face ?

Subrip from HBOGo.

SFÂRȘIT