Original subtitles

Doi traficanţi în două nopţi. Nu e o coincidenţă.

Fiul ei a dispărut. Vom depune plângere.

- Căutăm un puşti. - Fă ceva!

Stai!

- E apicultor. - Nu s-a oprit!

Îmi asum responsabilitatea.

El conduce ancheta în calitate de politician.

Nu-ţi fie frică, Filip. Nu renunţa.

Vor mai fi victime.

- Încerci să mă sperii? - E al tatălui meu.

Sunt ghid la o peşteră locală... Gâtul Diavolului.

- Vrei să vezi peştera? - Dă-mi-l inapoi! Te rog!

Demisia!

- Poţi să taci? - Vreodată ai...

Să nu se mai întâmple!

- Ce au făcut copiii? - Au fost la protest.

Huligani.

- Promite-mi că nu-i spui mamei. - Promite-mi că îi vei spune de răni.

- Ai ieşit din hotel? - Eşti sărită de pe fix.

Asen! Am găsit copilul!

Mă auzi, Tony?

Asen! Nu cred că respiră.

- Care este urgenţa dv? - Sunt comisarul Chanov.

Vreau o ambulanţă la Lacul Întunecat.

Are puls.

Unde sunteţi mai exact? În ce stare este pacientul?

Starea lui este critică. Trimiteţi ambulanţa la cabană.

Veţi vedea o maşină maro acolo.

Avem nevoie de nişte crengi mari. E rănit la picior şi are braţul rupt.

Trebuie să o rupem... Dă-mi folia.

GÂTUL DIAVOLULUI Episodul 5

- Ai vrea să nu fiu aici, nu? - Eşti sărită de pe fix!

Ai căzut? Spune-mi!

- De ce ai adus-o aici? - E rănită.

A alunecat în baie.

Deci a alunecat...

- Copilul e bine? - Are braţul stâng rupt.

Şi are o tăietură pe coapsă.

Este stabil, dar a îngheţat şi e deshidratat.

- E încă în stare de şoc. - Vreo urmă de violenţă?

Nu... Dar mai trăia maxim o oră.

L-aţi găsit chiar la timp.

- Dacă nu erai tu, frate... - Puştiul e puternic, atâta tot.

Lasă doctorii să te consulte.

E doar o zgârietură... Sunt bine. Mă duc să mă spăl.

Mulţumesc! Filip...

Mulţumesc foarte mult!

- Cum se simte? - E în stare de şoc... Nu vorbeşte.

I-am adus creioane şi hârtie. Îi place să deseneze.

- Psihologul a spus... - Desenul îl va calma, da.

O să fie bine.

Mulţumesc, dragă.

Nu ştiu dacă înţelegi ce ai făcut pentru această femeie.

- Doar mi-am făcut treaba. - I-ai salvat viaţa.

Viaţa unei mame este... copilul ei.

- Acela era băiatul pierdut? - Da, el era.

- Cum îl cheamă? - Anton.

Unde l-aţi găsit?

Căzuse într-o capcană pentru urşi. Filip şi fratele lui l-au găsit.

- Hai să mergem la doctor. - Merg cu ea. El este prietenul meu.

Aştepţi aici, bine?

Tony a început să deseneze... Şi deodată a făcut un atac de panică.

- Îi tremura tot corpul. - Nu vă faceţi griji.

E un efect secundar al şocului. Are nevoie de mai mult timp.

O să fie bine. Voi vorbi cu el când o să înceapă iar să vorbească.

- Te voi suna. - Mulţumesc.

Nu văd nimic grav, Filip.

Zilele următoare...

s-ar putea să simtă somnolenţă, greaţă...

Ar putea avea dureri de cap.

Dacă se întâmplă aşa ceva, adu-o înapoi aici.

Mulţumesc, doctore.

Aşază-te... Trebuie să vorbim.

- Examinare şi interogatoriu. - Am avut o înţelegere.

Mi-ai promis că-i spui mamei tale de unde ai rănile. Ai uitat.

O promisiune făcută ţie nu înseamnă nimic.

- Mama ta e îngrijorată. - Şi de ce îţi pasă?

Vreau ca echipa mea să fie concentrată.

Vrei să te culci cu ea.

Trebuie să-ţi respecţi părinţii!

Tatăl meu e mort. Nu mai am pe cine să respect.

Cum te simţi, puştiule?

Creioanele tale sunt super. Văd că îţi place să desenezi.

Vrei să asculţi muzică?

Tu pierzi. Am nişte piese bune.

Fiind cel mai mare fan, îţi voi semna pe ghips.

Mama ta e îngrijorată, să ştii.

Şi mama mea îşi face griji pentru tine.

Mai mult decât pentru mine.

- Vrei să plec? - Mama!

- Ieşi de aici, Diana! - N-am făcut nimic.

Afară acum!

- Mama... - Uşor!

- Sunt aici, dragostea mea. - Acum îşi aminteşte.

Relaxează-te! Sunt aici. Linişteşte-te...

Cred că e posibil să fi văzut ceva oribil în pădure.

Mama!

- Deja mă ajuţi. - Nu am vrut.

Tot mă ajuţi.

Fata din Sofia e drăguţă.

Trebuie să merg la gară. Te întorci la hotel.

Te duci la gară chiar şi atunci când nu trebuie.

El îţi place?

Tata era de o sută de ori mai bun.

Desigur.

Nimeni nu e mai bun decât tatăl tău.

Cel puţin pentru tine şi pentru mine.

Mă întreb... Cine e norocosul cu care a fost căsătorită?

- E treaba ei. - Bine, scuze.

S-ar putea să ajung devreme diseară.

Nu mă face să mă simt specială că îţi urmez ordinele.

Hotelul Orlov Kamak, Pamporovo.

Opriţi aici, vă rog!

Dă-mi pandantivul înapoi.

- Bună, dragă! - De ce l-ai furat?

Zi mai tare! Poliţiştii nu te vor auzi.

Îl vreau înapoi.

- Trebuie să vii cu mine. - Şi mi-l vei da înapoi?

E în Gâtul Diavolului. Cea mai înfricoşătoare peşteră din Balcani.

- Cum vom ajunge acolo? Pe bicicletă? - Prinţesa vrea un taxi.

- Cât de departe este? - 2500 de kilometri.

I-am promis mamei mele să mă întorc la hotel.

Du-te, atunci! Mica Diana e o fată cuminte.

Cea mai înfricoşătoare peşteră? Tremur.

În regulă...

Şocul îi arată imaginile experienţei traumatice.

Şi aşa-numitele flashback-uri.

Anton nu poate vorbi acum... Aşa că desenează.

Aţi înţeles? El încearcă să ne spună ceva.

Obişnuiam să desenez mustăţi pe pozele bunicii mele.

E în stare de şoc, Pope.

Aceste desene sunt deseori evenimente reale.

Trebuie să-l prindem pe ucigaş,

nu să ne uităm la desenele unor copii.

Curând oamenii ne vor linşa.

Trebuie să avem un punct de pornire.

O dovadă, un martor de încredere.

Trebuie să vedem cu cine mai lucra Karakehayov.

Cine mai făcea contrabandă cu oameni.

Nu pot chema iarăşi voluntarii.

Nu pentru un desen a unui copil speriat.

Nu ştiu despre poză... Dar sunt gata să merg acolo cu tine.

- Mulţumesc, dar nu trebuie. - Cazul lui Tony e închis... Sfârşit.

Avem nevoie de o nouă pistă.

Ce crezi, Krasi?

Cum spui tu.

Nu ai o opinie?

Nu pot înţelege ce e în capul unui copil în stare de şoc.

Dar ce scrii?

Nimic. Iau notiţe...

"Stropiţi viţa de vie cu sulfat de cupru. Tăiaţi iarba de sub prun."

"Vaccinaţi-l pe Pope. Aplică pentru pensionare."

- Ce e cu tine, Pope? - Nimic.

- Şi-a numit porcul după mine. - Am descoperit ceva, domnilor.

E soluţia pe care o căutam.

Porcul lui Krasi şi pensionarea lui.

S-ar putea să nu mai vezi deloc un caz ca ăsta!

Trebuie să te gândeşti la ucigaş! Nu la pensionarea ta!

Voi veni cu un posibil scenariu. Dar am nevoie de timp.

Ştiu posibilul tău scenariu... Dar criminalul nu se va pensiona.

Îşi asumă prea multe riscuri.

Să ne uităm din nou la desen.

Krasi...

GÂTUL DIAVOLULUI

Trebuie să mergem pe urmele lui Tony. Chiar acum! Tu şi cu mine.

- Din cauza unui desen? Nu. - Din cauza unui desen! Da!

Mai bine mergi la hotel. Cred că Diana are nevoie să vorbiţi.

N-am mai mâncat de ieri. Şi ce e aici nu e comestibil!

Trebuie să mă spăl. Vrei să te las undeva?

Încă mă gândesc la desen. Poţi să-mi arăţi cum ajung la Tony?

M-au chestionat toată noaptea. N-am dormit de 24 de ore.

Da, ştiu. Mă vei ajuta sau nu?

- Şi acum? - Acum mergem.

- Eşti hoţ? - Îmi fur doar libertatea.

Dar nu am de la cine să fur. Toţi cei de aici sunt sclavi.

Pamporovo, Orlov Kamak, camera 313.

Cum ai luat-o?

- Nu vreau să merg pe jos. - Atunci să facem autostopul.

Nimeni nu se va opri. Uită-te doar la tine!

- Prima maşină ne va lua. - Hai să pariem!

Prietena mea nu se simte bine. Ne poţi lăsa la Gâtul Diavolului?

Bună ziua!

Haide!

Ai construit-o singur?

Oamenii de aici au o vorbă:

Dacă un om nu şi-a construit o casă, nu a trăit.

Ei bine, am construit o casă. Acum pot muri.

Un loc pustiu în care să mori.

Stai aici singur?

Nu chiar... Stau cu un prieten.

Deci preferi caii în locul oamenilor?

Caii au fost mereu buni cu mine.

Ai fost poliţist. De ce ai renunţat?

Am vrut ca tatăl meu să mă placă.

Nu a mers.

Un poliţist rămâne mereu poliţist. Şi eu nu mă supun nimănui.

Dar fratele tău încă e poliţist.

Sistemul nu tolerează oameni ca mine.

Ştii... Lumea asta are nevoie de altă lume.

Dle Chanov, veţi acuza migrantul pentru crime?

Sigur că o voi face.

Dar vă rog să lăsaţi mai întâi anchetatorii să-şi facă treaba.

Şi nu te mai juca cu frica oamenilor.

Deci cazul lui Tony nu are legătură?

Cu siguranţă.

Oamenii se aşteaptă să participaţi la alegerile pentru primar.

Aveţi de gând să o faceţi?

Nu contează dacă plănuiesc să particip la alegeri.

Tot ce contează este că actualul primar are o treabă de făcut.

Vreau doar să le mulţumesc... fiilor mei.

L-au salvat pe micul Tony de la moarte.

Puteţi vorbi personal cu eroul. Comisarul Chanov e aici.

Vorbeşte!

Da?

Da, sunt eu.

Puteţi întreba procurorul dacă ştie că declaraţiile sale politice

sunt complet inacceptabile, conform Legii Justiţiei.

Hai să mâncăm!

Ce faci, băiete?

- Unde crezi că eşti? - Dimitar, opreşte-te, te rog!

- Ce nerecunoscător! - Linişteşte-te, te rog...

Am crescut un ratat. Îl laud şi el mă umileşte.

Ştii că nu e aşa. Linişteşte-te!

Pleacă de la masă!

Nu doar de la masă, voi pleca din casa ta.

- Nu gândeşti limpede. - O să-ţi pară rău!

Ţie o să-ţi pară rău!

Filip!

Filip...

Ce s-a întâmplat? V-aţi certat din nimic.

Lasă-ne!

De ce eşti împotriva mea? Te-a convins fata din Sofia?

Nu văd alt motiv pentru care să te opui tatălui tău.

Vrei să întreci limita? Ancheta se va termina.

Fata din Sofia va pleca acasă şi tu vei rămâne aici. Tu trăieşti aici!

Filip...

Stai un pic! Trebuie să-mi trag răsuflarea.

- Vrei să-l zăpăceşti pe frate-miu? - Poftim?

Chiar deloc.

- Atunci, de ce nu e aici? - Aseară a fost cu tine.

Acum e rândul meu.

Ce mai face?

E bine.

Dar acum e primul caz destul de complicat pentru potenţialul său.

- Şi pentru tine? - Ce?

Cum de şefii din Sofia au încredere în tine să o faci singură?

Ei nu ştiu cât de speriată sunt.

- Speriată de ce? - De o investigaţie mai lungă.

Cu mai multe victime.

Pe bune... Capcanele pentru urşi în care l-am găsit pe Tony sunt acolo.

Ai grijă!

Eşti în regulă?

Şi Tony a căzut aici.

De unde ştii?

Ştiu. Uite...

Uite în ce stare e fiul tău!

- Ce s-a întâmplat, supereroule? - L-a lovit pe Nencho,

care a spus că e un monstru în pădure care mănâncă oameni.

Data viitoare spune-i lui Nencho că tatăl tău este poliţist...

Şi dacă chiar era un monstru, l-aş fi capturat deja.

O secundă...

Da, Krasi?

Unde?

La naiba!

Îmi pare rău, m-ai luat prin surprindere. Vin imediat.

Trebuie să o duci pe Kalina la şcoala Eco de la cabană.

Ea nu merge nicăieri.

Nu te uita aşa la mine! Ea stă acasă şi punct!

Toată lumea merge la Şcoala Ecologică.

Du-te acasă!

Ascultă-mă bine! Nu s-a întâmplat niciodată aşa ceva în Smolyan.

Avem de-a face cu un monstru. Mi-e frică pentru copii.

Fă-le Şcoala Ecologică în curte.

Dar nu l-aţi prins?

Du-te acasă, încuie uşa şi nu-i lăsa să iasă singuri.

Te rog!

Ţine-mă la curent.

Au găsit o a treia victimă.

Ce se întâmplă în oraşul nostru?

Căutăm rămăşiţe umane.

Bucăţi, fragmente, oase... Staţi pe aproape.

Nu vă grăbiţi, căutaţi foarte atent. Mergeţi!

Ai avut dreptate. Eşti nebună, dar e clar că funcţionează pentru tine.

Întrebarea este dacă victima are legătură cu celelalte două.

Cadavrul este mult mai vechi.

- Nu te-am mai văzut aşa îngrijorată. - Ucigaşul nu greşeşte.

Sau ne scapă ceva.

Sper că vom afla ce e, înainte să apară alt cadavru.

- Ce ai găsit? - O mână şi un picior.

Se pare că trupul era acolo sus. Animalele şi ploaia l-au împrăştiat.

Nu m-ar mira dacă l-ai gusta, doctore. Eşti nebun!

Profesorul meu, Meniscus, spunea:

"Nu trebuie să fii nebun, ca să fii medic legist, dar ajută."

Judecând după aspect şi miros, cadavrul are cel puţin 20 de zile.

Unele degete lipsesc. Cadavrul a fost târât.

Deci restul e în apropiere. Dar se va întuneca curând.

Ce se întâmplă?

Am găsit capul.

- Unde e medalionul meu? - Mai încolo.

Acum îţi voi arăta liliecii.

Nu e nimic de văzut. Şoareci zburători.

Dă-mi medalionul.

Aici începe împărăţia morţilor. Regatul lui Hades.

Mai jos, Orfeu a trecut cu barca lui. Căuta o femeie.

Ce idiot!

Doi scafandri au fost acolo. Au luat-o pe unde ducea cursul apei.

- Nu au scăpat teferi. - M-am săturat...

Dă-mi medalionul, te rog. Chiar e important pentru mine.

Totul aparţine tuturor. Şi nimeni nu deţine nimic.

Nu cerşi niciodată.

A fost la tine tot timpul.

Hei! Unde eşti?

Hei! Unde eşti?

Capul este separat de corp. Văd o parte din cutia toracică.

Doar unele membre lipsesc.

Nu era săpat foarte adânc.

Lipsă de planificare, spontaneitate, panică.

O crimă pasională?

Dar de ce într-o zonă aşa de îndepărtată?

Nu e foarte accesibilă. Când îl vom identifica?

- Cât de repede pot. - Putem găsi groapa mai puţin adâncă?

Urmăriţi alunecarea de teren. Dar mă îndoiesc că o veţi găsi.

Şefu', singura casă din zonă îi aparţine lui Kolyo Mechkarski.

30 de ani, căsătorit, fără copii, şomer, multe bătăi la beţie.

Dar fără antecedente penale.

Apicultorul pe care l-am întâlnit ieri.

Nu mi-a plăcut tipul. Vreau să-l înteroghez.

Mai întâi trebuie să-i găsim casa.

Ştiu unde este.

Poliţia!

Comisarul Chanov de la Poliţie!

Avem câteva întrebări pentru dv. Sunteţi rănit?

Am omorât un pui.

Aţi văzut ceva suspect? Oameni ciudaţi, ceva neobişnuit?

- Nu, nu... - Pot să vă văd buletinul?

- Putem intra? - Aveţi dreptul?

- Aveţi ceva de ascuns? - Nimic.

- Atunci, lăsaţi-ne să intrăm. - Aveţi mandat de percheziţie?

O hotărâre judecătorească?

E nebun, locuieşte în pădure,

miroase îngrozitor, dar vrea hotărâre judecătorească. Am ratat ceva?

Suntem în Bulgaria. Putem intra dacă e urgent.

Obstrucţionezi ancheta, credem că un suspect se ascunde în casa ta,

şi poate distruge dovezile.

- Locuieşti singur? - Nu voi răspunde fără avocat.

Şi vreau un protocol pentru investigaţie.

Vrei să ne mai spui ceva?

Mai era ceva... La revedere!

- E ceva putred aici. - Noi am verificat.

Aţi verificat casa, dar nu împrejurimile. Eu mă întorc.

Încetează, Asen! Eşti civil. Nu e treaba ta.

Ceva nu e în regulă. Se purta suspect.

- Ar fi trebuit să-l arestezi. - Are probleme cu ochii.

N-ar fi putut să-l lovească pe Karakehayov cu cuţitul aşa.

Poate că minte în privinţa ochilor.

Bine. Mâine vom reveni cu un mandat de arestare.

E posibil să plece până mâine. E inutil.

GÂTUL DIAVOLULUI

Ia maşina şi du-te acasă!

- Adu-o înapoi mâine. - Cum vei ajunge acasă?

Stau la hotel.

Ce e cu bagajele? Mă conduci la camera mea?

Nu. Camera mea e lângă a ta.

- Te-ai mutat? - Totul pentru anchetă.

Intră! Să bem ceva, înainte să ne culcăm.

Fiica ta e aici. Să mergem în camera mea.

Nu-ţi face griji.

- Eşti sigură? - Da, nicio problemă.

Ia loc!

Am rezolvat atâtea cazuri, dar n-am reuşit cu acest copil.

Diana nu e unul dintre cazurile tale. Dovezile nu te vor ajuta.

Cum m-ai văzut în întuneric cu probleme la ochi, ciudatule?

Ai zis tot? Bine.

Acum o să-mi zici totul.

Ce e cu hainele care ard afară?

- Cine e? - Doctorul Velev.

Răspunde.

- Ce este, doctore? - Vino aici imediat, Filip.

- Acum? - E ordinul tatălui tău.

Dacă eu pot să fiu aici, şi tu poţi. Corpul a devenit şi mai interesant.

- De ce? - De obicei morţii îmi vorbesc.

Dar acesta nu poate. Nu are limbă.

Îi lipseşte limba?

Haide! Să mergem!

- Nu vrei să-i spui ceva Dianei? - E obişnuită să nu fiu lângă ea.

Ţi-am dat puţin timp să te gândeşti. Dar nu am toată noaptea...

E timpul pentru planul B.

O să te omor. Eşti un om mort.

Nu-mi pasă!

Nu mişca. Vei simţi o mică înţepătură.

Nu-ţi face griji, nu va lăsa cicatrice.

Avem nevoie de sânge din vene.

Va picura încet şi nu vei leşina.

Nu vrem să leşini, nu?

Vrem să umpli borcanul, ticălosule!

Începe să vorbeşti!

Auzi cum picură?

Începe să vorbeşti!

Când pierzi 10%, o să înceapă să-ţi fie frig.

La 20 la sută adrenalina creşte.

Vei începe să tremuri şi să ai convulsii.

La 30% leşini. Leziunile cerebrale sunt permanente.

- Ce vrei? - Vreau să-mi spui totul...

De afurisetele haine din foc.

Ce ai făcut, nenorocite?

Îţi voi spune totul. Îţi voi... Îţi voi...

În episodul următor:

Şi eu i-aş fi ucis. Orice om cumsecade va înţelege.

Cadavrul e o descoperire grozavă. Ucigaşul a acţionat spontan.

- Nedko e mort. - Poliţia va căuta prin sat.

Este un fel de ritual.

Femeia infidelă e ca o boală.

Nu există Dumnezeu.

La naiba cu ei!

Poţi să rămâi, eu renunţ.