Original subtitles

O geantă cu bani a fost găsită dimineață în vârful acestui stâlp de iluminat.

Seriile bancnotelor coincid cu cele ale banilor furați

din mașina de valori a băncii Euro Est.

Banii erau ascunși în cuibul unei berze…

- Doamne! - Asta e o veste bună, nu?

…au fost scormonite de către barză.

Sunt cu purtătorul de cuvânt al poliției pentru detalii despre caz.

- Bună ziua! - Bună ziua!

În urma unui apel la 112,

autospecialele noastre s-au prezentat la fața locului în șase minute.

O avem alături pe cea care a inițiat apelul. Maria?

Da, mă numesc Maria Leonte, elevă de liceu. Eu am sunat la poliție.

Poliția a ajuns în patruzeci și șase de minute, nu șase.

Patruzeci și șase?

Nu au trecut mai mult de șaisprezece minute de la apel.

Intenționat am cronometrat cu două ceasuri diferite.

Au fost fix patruzeci și șase de minute.

Să spunem treizeci de minute. Colegii și-au făcut datoria…

Maria, de ce ai două ceasuri?

Acesta este un ceas obișnuit.

Conform acestuia, poliția a ajuns aici în patruzeci și șase de minute.

Și acesta este un „ceas Balcanic”. Orele și minutele sunt dilatate

pentru a face oamenii nepunctuali să pară punctuali. Ca în cazul poliției.

Mai multe detalii pe website-ul meu, www.ceasulbalcanic.ro.

- Noi nu mai vorbim nimic, finule? - Ce să mai vorbim, nașule?

Ți-am zis să nu-i ascunzi în casă? Un loc „nefrecventabil”.

Canapeaua ta din sufragerie nu se încadrează.

- Și cuibul de berze se încadrează? - Da!

- Și cum de-a ajuns la știri? - Era un loc nefrecventabil.

Dar barza l-a frecventat?

Nu mă așteptam ca barza să scormonească în sac.

- Spune-mi unde ai ascuns partea mea! - Ionele!

Vrei să mă bagi în pușcărie că ai mustrări? Zi!

Dorule, nu te-aș trăda niciodată.

Mă tem că o să ne trădezi tu din greșeală. Unde i-ai ascuns?

Într-un loc neutru și nefrecventabil.

Am ajuns până la domnul căpitan.

În loc să-l aresteze, a spus că ne ajută și el pentru o felie.

- Nu cred. - Trebuie să credeți.

- Și ce? - A spus că vor împărți banii.

Ne-au și bruscat de câteva ori în fața secției.

Chiar m-au bătut…

Cum „și”?

S-au dus la ziarul local, care îi aparține doamnei primar.

Iar aceasta, ca o doamnă, cere și ea o felie din pradă.

- Cât de groasă? - Un sfert.

Dar nu din suma reală. Ci din suma declarată de tine.

- Ghinion. - Adică?

Nu e problema mea.

Hai să facem o chetă, nu avem niciunul atâția bani.

- Ce te uiți la mine? Nu-i dau nimic. - Nu conștientizați cât avem de pierdut?

- Noi? - Problemă rezolvată, ne mai vedem!

Domnule Adi, stați puțin! Doamna Evelina, vă rog!

Succes!

- Ai luat ce te-am rugat? - Da.

Șase telefoane ieftine, șase cartele preplătite.

Dă-mi unul, te rog!

112, ce urgență aveți?

Este un cuib de barză pe strada mea din care cad niște bani.

- De unde? - Din cuib.

Bani cad dintr-un cuib de barză?

- Da, și e multă lume. - Pe ce stradă vă aflați?

- Pe strada Oinac. - Cum vă numiți?

Ana. Ana Lina.

Așteptați acolo, trimitem pe cineva.

Aruncă-l! Fă la fel cu celelalte cinci prin oraș.

Ne vedem la birou.

- Serios, aici? - De ce nu?

- Nu e ascunzătoare. - De ce nu?

E loc public, în primul rând.

Nu știam că avem bibliotecă.

Asta e și ideea. Caută literatura franceză!

- Dorule! - Da.

Aici e beletristică și istorie.

Aici e beletristică și istorie.

Am spus literatura franceză!

- Unde e aia? - Nu știu.

Arăta altfel înainte.

- Tu ce faci aici? - Am evaluare la literatura franceză.

Nu puteai găsi altă categorie?

Aici sunt des livres de la littérature Française.

- Poftim? - Pleacă de aici!

- O să pic la test! - Șterge-o!

- Dnă bibliotecară! - Taci!

Ia vezi!

Hai repede, Ionel! Ia!

- Sigur? - Avem de ales?

Numai belele ne-au adus. Bogăția e cu dus și întors.

Ești fericit?

Dragă EuroEst, îți returnăm tot ce avem din prejudiciul cauzat.”

Ce ai făcut cu cei ceruți împrumut?

I-am pus la loc. Voiam doar să văd unde îi țineai.

Nu „înțelegere”. „Compasiune”.

„Cu stimă”…

Cine?

Noi.

- „Care n-am luat niciun ban”? - Așa.

M bucur că autoritățile progresează în rezolvarea acestui caz.

În acest sens, banca dorește să aducă o contribuție

la eforturile autorităților.

Oferim recompensă de o sută de mii de lei pentru orice informație

care poate duce la rezolvarea cazului.

Mulțumesc.

Astăzi vom învăța cum să gestionăm emoțiile negative.

Sunteți supărat pe cineva?

V-a făcut cineva rău?

Primul pas este să învățăm să iertăm, și să ne iertăm și pe noi.

„Pentru că a greși este omenesc, dar a ierta este divin.”

O știu pe de rost.

- Bună ziua! Sunt riveran. - Buletinul, vă rog.

Vreau ca toți banii să fie recuperați! A rămas vreo casă neverificată?

Doru!

Cât ai cules? De pe stradă.

- Am auzit că a plouat cu bani. - N-am cules nimic.

- Toți de pe stradă au strâns, vecinii! - Da, eu nu.

- Deci crezi că ești mai deștept ca ei? - Mamă!

- Măcar tu ai cules ceva? - Nu. Am sunat la poliție.

Bună ziua! Putem intra? De la Secția Patru de Poliție.

Desigur, dacă trebuie.

- Nu am luat niciun ban. - Știm.

Vecinii au declarat că sunteți singura familie care n-a luat bani.

Ne puteți spune pe cine ați văzut luând bani?

Nu-mi torn vecinii.

N-ați nimerit bine, aici e casa cinstei. Noi suferim de corectitudine.

Alții sunt proști. Noi nu.

- Avem tiparniță în beci. - Nu e adevărat.

Scuzați-o pe soția mea.

Este nervoasă, suntem nași la o nuntă mâine.

- Mulțumesc. - Mulțumesc și eu.

- La revedere! - La revedere.

Cum de ei sunt singurii care nu au luat niciun ban?

Or fi din vreo sectă?

Ne tot sună doamna primar.

Da, doamna primar!

Cum să nu răspund? Vorbeam la telefon. De dimineață suntem pe telefoane.

Vreți recompensa?

Nu am ridicat tonul, doamnă.

Îmi cer scuze.

- Femeia asta e cretină. - Da, este.

- Ne-a pus pe butuci cu recompensa. - Da, și doamna directoare.

Alarmă falsă, domnule.

Am fost și acolo. Sunt doar cuiburi cu ouă.

- Pe strada Lămâiței? - Acolo nici nu sunt cuiburi.

- E clar. - Și acum ce facem?

- Retragerea! - Nu!

Parcurgeți toate sesizările!

Sunt alarme false făcute să ne dilueze eforturile.

Asta e legea, trebuie să verific toate sesizările.

Continuați!

Nu contează ce vor ei? Ei se căsătoresc.

Ei contează, nu nașii și invitații. Le băgați pe gât altceva!

Ei trebuie să decidă de la nași până la scobitori.

Nu, Elena?

Mi se pare că se descurcă de minune, de ce ne băgăm?

- Exact! Vedeți? Suntem de acord. - Noi nu renunțăm!

Asta e, o să avem patru nași.

- Bună ziua! - Bună ziua!

- Deranjez? - Nu, vă așteptam.

În mesaj spuneați că e urgent.

- Ce s-a întâmplat? - Voiam să-mi ofer condoleanțele.

Cred că e greu. Totuși… N-aveți nicio poză cu pisica?

- Îmi aduceau aminte de ea… - Normal.

Am venit să mai vorbim în particular.

M-am gândit că domnul căpitan te-ar putea intimida

și că, fără el, putem discuta niște lucruri.

- Ce lucruri? - Orice lucruri.

Tu ești băiat deștept. La București mai avem posturi.

- Mai așteptați pe cineva? - Nu.

Nu știam că și domnul anchetator e aici. Mă scuzați.

Nu. Poftiți!

- Cu ce ocazie? - De fapt…

Am venit să aduc… un…

- Un omagiu? - Un ultim omagiu.

Celei care a fost…

- Fru… - Frufru.

- Deci rămâne „Frufru”? - Da, care va rămâne…

pentru totdeauna în inimile noastre.

Și dumneavoastră?

- Tată! - Da!

Vino repede!

Stai un pic. Ce e?

- Uite! - Ce?

E o strângere de fonduri. Ca la Kickstarter, dar mai mic.

N-am înțeles nimic.

Am făcut o pagină unde oamenii pot dona pentru ceasul meu.

După ce am apărut la știri, au început să doneze.

- Ai apărut la știri? - Da, pentru că am sunat la poliție.

Data și semnătura.

Da.

Părinte,

mă bucur mult pentru informațiile astea.

Documentul este ca o gură de aer pentru noi.

- Hoții trebuie prinși. - Absolut.

Ca o curiozitate, părinte,

mai e Taina Spovedaniei o chestiune sfântă și secretă?

Este, da.

Dar, dacă îndrepți lucrurile în lume, încălcarea Tainei se iartă.

Frumos spus, părinte.

- Să trăiți! - Sărut-mâna, părinte! Mulțumim.

- Recompensa? - El se ocupă.

- Vă sun eu. - Da.

- Aveți numărul meu? - Da.

- Doamne ajută! - Sărut-mâna.

Ia uite!

Așa prostie n-am văzut în viața mea.

Să fii cu ochii pe vulpoiul ăsta, poate ști multe.

Știi ce vreau…

- De ce miroase a fum aici? - A fumat ăsta.

Ți-am zis să nu fumezi aici! Acum a luat foc hârtia aia.

- Nu știam că fumați. - A, fumez!

- Nu, mulțumesc. Tocmai am terminat. - Insist!

De la București.

Mulțumesc.

- Dacă era un document important? - N-o să știm niciodată.

Și totuși…

- Adu-mi un plic! - Un ce?

- Un plic. - Plic!

Acum, la București, avem un scaner foarte performant. Deschide!

Scanează fragmentele de cenușă în negativ, apoi le transformă în pozitiv.

Au inventat un cititor de cenușă!

- Există așa ceva? - Nu. Doar v-am testat reacția.

Chiar am avea nevoie de unul, că avem niște…

Te apuci de fumat!

- Nu… - Executarea!

Hai! Ia-ți din cele fără filtru, sunt mai bune pentru începători.

- Îmi pare rău. - De ce nu te lasă să vii?

- Am făcut o greșeală la serviciu. - Și te-au pedepsit să stai acasă?

O să fiu întotdeauna cu voi. Prin telefon. Bine?

- Bine, pa. Te iubim! - Pa!

Pa!

Da.

Hai, intră!

Căpitane, ăsta a fost trimis la București. Noroc că…

Am aruncat o privire și m-am gândit că are legătură cu lovitura.

- Tu te uiți în coletele oamenilor? - Nu întotdeauna.

De ce l-ai adus aici?

Mă gândeam că poate primesc o atenție, o recompensă.

Ai deschis borcanul cu miere și nu te-ai lins pe degete?

Eu? Deloc, sunt om serios.

Hai, că de aia întârziați cu coletele!

…mulți ani

Cine să trăiască

La mulți ani!

Mirii să trăiască

La mulți ani!

Hai mai în față pentru fotografii!

- Da? - Sunteți tâmpiți cu toții?

- Cine este? - Mama-mare! Cine? Căpitanul!

Ce aveți, mă? Unul ascunde banii într-un cuib de barză,

altul îi returnează prin curier?

Cum să-i returnezi?

- S-a întâmplat ceva? - Nu.

Atenție aici!

Zâmbiți cu toții! Ca la poze.

Mai avem cauciucuri goale?

Iau de la vulcanizare. Două, trei?

Banii ăștia sunt ca o gură de aer. Ce gaură ne-a dat doamna primar!

Ia două, să fie. Duc eu cutia asta la garaj.

Ce aveți acolo?

Niște…

- Niște? - Bucurie mare!

I-am primit prin curier.

Ce e cu banii ăștia?

Ei bine…

„Dragă Euro Est, îți returnăm tot ce avem din prejudiciul cauzat.

Regretăm situația pricinuită.

Nu am vrut, am fost foarte obligați.

Cerem doar iertare și compasiune.

Cu stimă, noi, care n-am luat niciun ban.”

Na! Joac-o p-asta!

Mireasă ia-o înainte Din gură să nu zici multe

Din picioare să mergi tare

Din gură să ai răbdare

Cu mânuțele să faci Dar din gură să mai taci…

Bună ziua, dnă primar! N-am uitat! Mă ocup.

Dar o să dureze mult.

Eu te-am tot sunat astăzi, și tu n-ai răspuns.

Am avut timp să mă gândesc și am avut o revelație.

Ia spuneți!

Am realizat că nu este corect să cer o parte din pradă.

Este prada voastră, știi?

Cinstit ar fi să păstrați voi tot și să predau înregistrarea autorităților.

Doamnă primar! Vă rog să nu o predați!

Vă rog să primiți, în semn de recunoaștere și apreciere,

cota dumneavoastră.

Mă tragi la păcat în post.

N-ai zis c-o să dureze mult?

Cum să dureze? O rezolvăm astăzi.

Nu am toată suma, s-au complicat lucrurile.

Dar vă rog să acceptați toată partea mea.

Bine. Iau cât ai și mai vedem.

- Ne grăbim? - Într-un fel.

- Ce faci? - Învăț.

- Foarte bine. Bravo! - Într-un fel.

Nu mă deranjează să le ții aici. Ai găsit un garaj mai bun?

Nu, n-are legătură.

- Nu schimb eu garajul așa ușor. - Atunci?

Am făcut pană.

La trei roți?

Gropile. Tu ce ai făcut la teză?

- Am copiat. - Bravo!

- Deci o să trec clasa. - Stilul meu de fată!

Ce local de vis au făcut aici!

Nu erau pe vremea noastră așa mașini. Nu, iubire?

Pe vremea noastră nu era nimic. Știi, Ionele?

Nu era așa fast la nunți. Ce mașini moderne? Ce alai?

- Uite cât e de frumos! - Ca niște miri adevărați!

Hai, pisicuța lui nașu'!

Se cunună robul lui Dumnezeu, Ionel, cu roaba lui Dumnezeu, Mirela,

în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh.

Nașii.

Amin!

Se cunună roaba lui Dumnezeu, Mirela, cu robul lui Dumnezeu, Ionel,

în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh.

Nașele.

Ați promis, domnul căpitan!

Merit recompensa, ce Dumnezeu?

Toată cununia, am așteptat să-l arestați.

Am încălcat chiar și Taina Spovedaniei, ce mama dracului!

Alo?

- Așteptarea asta usucă. - Știu.

Dar trebuie să reziști.

Transplantul poate să dureze și zece ore.

O să fie bine.

Știu.

Dinspre grădini de parfum

Florile ies în alai

Vino iubite acum Vino cu primul tramvai

O să-ți trimit roțile înapoi. După ce scot aerul din ele.

Că la mine, când e bine Lume, lume

Cheful o săptămână ține, viața mea

Toată lumea Mai zi mai zi

Pân' s-or face zori de zi Zi așa și așa

- Nimeni nu mișcă! - La pământ!

- Mâinile sus! - Nu mișcă nimeni!

- La pământ! - Mișcați!

S-a furat mireasa!

Conform tradiției, urmează negocieri pentru răscumpărarea ei.

E a treia noapte de când sun.

Nu știu a cui e!

Da… Poate e furată.

Nu știu, are o gaură mare în parbriz.

Nu!

Bine, dar…

Cred, da' e de trei zile aici.

Mireasa a fost răscumpărată, așadar vă invit la focul de artificii!

Poliția a găsit mașina folosită în furtul de la banca Euro Est.

Este vorba despre Dacia Duster roșie din spatele nostru.

Oficialitățile au sosit să ia amprente.

Este o adevărată desfășurare de forțe,

cel mai important eveniment criminalistic din orașul nostru.

Din păcate, acestea sunt toate detaliile pe care le avem,

neexistând nicio declarație oficială.

Promitem să vă ținem la curent.

Pentru cine nu este la curent,

vă reamintim că o blindată a băncii Euro Est

a fost jefuită de douăzeci și unu de milioane și jumătate de lei noi.

Făptașii încă nu au fost găsiți. Cum vedeți, în acest moment,

se iau amprente, se verifică totul…

Ne rămâne totuși un avans la casă?

Pentru restaurant,

pentru fotograf, pentru taraf, pentru artificii, ăștia sunt așa…

- Aveți de dat cinci mii de lei. - Exact.

- Adică am rămas datori? - Da, dar nu a fost frumos?

Mă duc să fac un împrumut.

- Avem suspectul. Ai găsit pozele? - Da.

Adu-le!

Curierul de ieri l-a recunoscut pe individul ăsta.

Lucrează la semafoare, a dat un nume fals. Costică Brâncuși.

- De unde știți că este un nume fals? - E un sculptor faimos.

Știu, artistul.

Am donat și eu pentru Curățenia Pământului.

- De ce nu a spus mai devreme? - Atunci nu era vorba de recompensă.

Oricum, e omul nostru.

- Nu prea seamănă. - Ăsta e brunet. Ăla e șaten.

- Haideți, domnule! - Haideți!

Am făcut-o și pe asta.

Ia-ți asta!

Nu te dezbraci?

Să dormi comod?

Vreau să consumăm noaptea nunții după ce mă trezesc.

Lasă-mă să mă odihnesc.

- Alo? - Vine poliția după tine.

- În cât timp? - În cincisprezece minute, maxim.

Ia-ți lucruri, bani și fugi.

- Unde să fug? - O ștergi din țară.

Tărăgănez eu consemnul la frontieră câte ore.

- Ia un avion de la Bacău! - Cu ce bani?

Cu ăia de i-ai dat înapoi, fi-ți-ar cinstea dracu' să-ți fie!

Mi-ai promis că nu ajungem la pușcărie.

Numai cretinii merg acolo. Credeam că ai ceva în cap.

Nu fug.

Domnule polițist, știu că voi fi arestat. Dar cât mai durează?

Mi s-a spus că într-un sfert de oră, au trecut trei.

Dacă vreți, iau un taxi și vin la secție.

Purtătorul de cuvânt al poliției dă detalii.

Poliția! Nu mișca! Culcat!

Culcat! N-auzi?

- Cine mai în casă? - Nevastă-mea.

- V-am rugat să nu spargeți ușa. - Ionel, ce se întâmplă?

A ieșit din operație și e bine.

- Se face bine! - Bine.

Da. E la reanimare. Merg să vorbesc cu doctorul. Te iubesc, pa!

Fac cinste la toată lumea! Dă sticla! Fac cinste!

Fac cinste! De băut la toți!

Un om fericit!

Așteaptă! Ionel! Stați puțin, vă rog!

Stați! Unde mergeți?

Ionel!

Ce a făcut?

- Te iubesc! - Nu!

Ionel!

Nu!

Ce se întâmplă? Vreau să-mi văd fata! Ce are?

Ce se întâmplă? Vreau să o văd!