Original subtitles

SCOOBY DOO, UNDE EŞTI TU ? (1969-1970)

Sezonul 1, episodul 15 TRĂSNITUL SINISTRU DIN SPAŢIU

- Sigur nu vrea nimeni un sendviş ? - Eu vreau.

Nu, mulţumesc. Nu vreau una din specialităţile tale cu dulceaţă.

- Să vedem, acum, mai mult parizer ? - Da, da, da.

- Şi mai multă pâine ? - Da, da, da.

Şi o duşcă mare de sirop olandez cu ciocolată.

Da, da, da.

O, minunat.

Am rămas fără benzină.

Ce loc înfiorător în care să rămâi fără benzină.

Ce ne facem ? Nu e nicio staţie de benzină prin apropiere.

Priviţi. E o casă acolo.

Poate că putem găsi ceva benzină acolo.

Merită să încercăm. Haideţi.

- Nu-i nimeni acasă. - Plecaţi de pe proprietatea mea !

M-am săturat de voi reporterilor că mă bateţi la cap zi şi noapte !

- Acum, plecaţi ! - Reporteri ? Nu suntem reporteri.

Nu.

Vrem doar să cumpărăm nişte benzină.

Benzină ? Nu vă cred.

Acum, plecaţi de aici, voi toţi !

Scuzaţi-mă, dle. Dar de ce ar vrea reporterii să vă deranjeze ?

Mă înnebunesc la cap încă de când a apărut "el".

"El" ? Şi cine e "el" ?

O maşinărie fantomă dintr-o altă lume...

... mişcându-se pe cer ca un spirit malefic.

Spirit malefic ?

Vă referiţi la un OZN bântuit ?

Exact, dar asta nu-i tot.

Ceva ciudat se plimbă prin locurile astea de când a apărut el.

Atunci s-a furişat pe lângă noi. Priviţi.

- Urme. - Văleu!

N-am văzut niciodată urme de picior ca astea.

Eu le văd tot timpul.

Au o formă ciudată urmele astea.

- Hai să facem şi noi nişte urme încolo. - Sunt cu tine.

Staţi.

Au dispărut.

Obiecte zburătoare fantomatice...

... urme ciudate care strălucesc în întuneric...

Şi ceva ciudat care se aventurează pe întuneric.

M-a prins ! M-a prins ! M-a prins !

Ajutor ! M-a prins !

Fricosule ce eşti, era doar o găină. Dă-te jos.

Păi, urmele astea n-au fost făcute de către o găină.

Se pare că ne-am pricopsit cu un mister.

Drăguţ din partea fermierului să ne dea nişte benzină.

Da, acum putem să ne uităm după maşinăria aia fantomatică.

Nu mai trebuie deloc s-o cauţi de acum înainte. Uite-o.

Ce maşinărie ciudată şi înfiorătoare.

Avem noroc. A aterizat în spatele dealului ăla.

Da, avem noroc. Ce zic eu noroc, e pur ghinion.

Părea să fi aterizat undeva pe aici.

Ce este locul acesta, oricum ?

Pare a fi un aerodrom abandonat. N-a fost folosit de ani buni.

Şi eu vreau să-l abandonez.

Îmi dă fiori.

Voi vedeţi ce văd şi eu ?

Iar sunt urmele alea ciudate care strălucesc.

O, nu.

E primul nostru indiciu. Să le urmărim.

Hai să nu şi să zicem c-am făcut-o.

Dar poarta e încuiată. Cum vom trece ?

Fantome !

Vrei să zici, vântul. Poarta nu era încuiată. Haideţi.

Ce-a fost asta ?

Pariez că e fantoma din spaţiu.

Asta e. Asta e. Eu rămân aici.

- Şi eu. - Bine, dacă vreţi să staţi aici singuri.

Aşteptaţi-ne şi pe noi !

Urmele duc în şopronul ăsta.

Bine. Acum că ştim, hai să mergem.

- Ce se aude aşa ? - Să intrăm înăuntru.

Staţi.

- Să ne mulţumim cu o privire pe furiş. - Ce vezi ?

E Scooby. Cum de a ajuns acolo ?

Hei, Scooby, mă bucur că eşti afară.

- Ce-ai văzut ? - Nimic.

- Vrei să zici că şopronul era gol ? - Geamul era prea murdar ca să văd ceva.

- Haideţi. - Priviţi.

Urmele au dispărut exact la pragul uşii.

Văd ceva. Un generator.

Şi e încă cald.

Pariez că de aici provenea sunetul acela ciudat.

Dar cine ar porni generatorul într-un aerodrom abandonat ?

Nu ştiu.

Iar se aude zgomotul acela.

E nava aia ciudată.

Şi se pare că aterizează aproape de noi.

- Ce ne facem acum ? - Haideţi.

Să ne despărţim şi să vedem dacă putem găsi fantoma asta din spaţiu.

Numai noi găsim întotdeauna lucrurile cele mai înfricoşătoare.

Dar n-are niciun folos să fii speriat pe un stomac gol.

Ia o alună. Ia două. Sunt mici.

Bune.

Bine, şmechere...

... să vedem dacă mai poţi face asta din nou.

- Numai încearcă. - Scooby-Doo !

Fantoma !

Ţine-ţi răsuflarea şi nu mişca un muşchi.

Pilot către copilot...

... am o idee. Trage de manetă.

Bine.

N-a fost cea mai uşoară evadare...

... dar măcar l-am pierdut.

Sper că Shaggy şi Scooby au mai mult noroc ca noi.

Să ne uităm aici ?

Pare a fi un magazin.

Hai intră, Freddy. Să aruncăm o privire.

Să ieşim de aici. Totul pe aici e unsuros.

Stai puţin. Ăsta e un indiciu.

- Ce vrei să spui ? - Asta e unsoare proaspătă.

Şi toate uneltele astea de aici au fost folosite recent.

Hei !

Freddy, ce se întâmplă ?

De unde să ştiu eu ? Dă-mă jos de aici.

- Dar cum ? - Uitaţi-vă după un buton...

... sau după un mâner care s-ar potrivi la macara.

Şi cam cum ar arăta butonul, Freddy ?

Velma, cred că tu poţi să-ţi dai seama de asta.

Mecanica nu e deloc specialitatea mea, Freddy.

Atunci, găsiţi-i pe Shaggy şi Scooby. Grăbiţi-vă.

Sper să-i putem găsi.

Mă simt de parcă aş fi o vacă la abator.

Mă întreb unde sunt Freddy şi fetele.

Trebuie să-i avertizăm despre Omul Fantomă. Să-i căutăm aici.

Ce e asta ?

Să plecăm de aici !

Shaggy?

Fantome !

- Unde ? - Acolo.

- Fantome ! - Da. Fantome !

- Velma, uite. - Hei, stai oleacă.

Una din fantomele alea are lăbuţe.

Bună. Tocmai vă căutam.

- Am văzut asta la cum aţi trecut de noi. - Cred că v-aţi speriat de moarte.

- Unde-i Freddy ? - Poţi spune că Freddy a fost "reţinut."

Haideţi. Trebuie să ne grăbim şi să-l dăm jos.

Noroc că te-am dat jos, Freddy.

Ai fi putut să sperii fantoma.

Lasă glumele. Cum rămâne cu creatura pe care ai văzut-o ?

Da, descrierea voastră e prea vagă.

Ai putea spune că arată exact ca aia.

Aoleu ! El e ! Caramba !

Într-o situaţie ca asta, Shag şi Scoob au făcut exact ce trebuia.

S-o întindem.

Stai ! Să vedem ce e aici !

"Cantină" ? N-am auzit de un loc special în care să faci mizerie.

Dar e genul meu de loc în care să te ascunzi. Haide.

La naiba, Scooby, ăsta nu e un loc de făcut mizerie. E o bucătărie.

Şi o bucătărie înseamnă...

- Mâncare ! - Mâncare !

Şi, omule, eu sunt lihnit de foame.

Dar şi dacă am găsi ceva, probabil ar fi vechi şi rău de mâncat.

Nu facem nimic rău dacă ne uităm puţin.

Nimic.

Ai găsit ceva, Scoob ?

Hei, Scoob, ai găsit ceva ?

Deci ai găsit ceva.

- Măslină ? - O măslină ?

E bună şi asta decât nimic.

Hei, ce sunt astea ? Şuncă şi oase de pui ?

Scooby, cred că ne-ai dat...

... un bun indiciu în misterul ăsta.

- Indiciu ? - Da.

Cum de o fantomă din spaţiu ţine şuncă şi pui prin preajma ei ?

- Ai dreptate. - Să le spunem şi celorlalţi.

Aoleu ! Iar e el !

Să fugim !

Găseşte un loc unde să ne ascundem.

Încerci să faci o ieşire curată, Scooby ?

Valea !

Încă un hangar verificat care nu ne-a oferit niciun indiciu nou.

Cât îmi doresc să ştiu unde sunt Shaggy şi Scooby.

Parcă se presupunea că ei ne ajută.

Eu cât îmi doresc să ştiu unde e fantoma aia.

Să mergem înainte.

E ceva în butoiul ăsta.

Un ziar. Dar ce anume face ca acele puncte să strălucească ?

E acelaşi fel de strălucire ca pe cel de pe urmele ciudate găsite.

Ţine-l de parcă l-ai citi, Freddy.

Ce zici de asta ? Amprente care lucesc.

Şi uitaţi-vă la articolul cu povestea locală.

"Misterioasă maşinărie fantomatică raportată lângă un aerodrom."

Aici este altceva.

- Ăsta-i ziarul de ieri. - Nu înţeleg.

De ce o fantomă din spaţiu să citească ziarul de ieri ?

Cred c-am scăpat în sfârşit de fantoma aia.

Trebuie să ne strecurăm pe lângă ciudat şi să-l găsim pe Freddy şi pe fete.

Haide.

Am zis: "Shh."

Nu eu, ci el.

Ăsta-i semnalul nostru de plecare.

Repede, Scooby, pune cheia asta într-un loc sigur.

Bine.

O, nu, o altă uşă.

Faţă Groaznică nu va putea deschide uşa acum.

O, nu. A deschis-o de pe cealaltă parte.

Văleu !

- Repede, Scoob, dă-mi cheia. - Cheia ?

Ai aruncat-o pe geam ?

Trebuie să luăm cheia aia şi să plecăm de aici.

- Uite-o. - Am luat-o.

Acum putem pleca de aici.

Încep să-mi fac griji.

Nu i-am mai văzut de mult timp pe ciudat, Shaggy sau pe Scooby.

Sper că n-au dat iar de fantoma aia ciudată.

Uitaţi-vă spre partea aia a hangarului.

Orice ar fi, sunt doi de data asta.

Şi ce mai aşteptăm ? Să plecăm de aici.

- Hei, de ce fug ăştia ? - Uite.

S-au speriat de umbrele noastre.

Asta nu e a mea sau a ta, Scooby. Hei, aşteptaţi-ne şi pe noi !

Shaggy, aici suntem !

Vai, da cât ne bucurăm să vă vedem. Ce-aţi aflat ?

Nu avem niciun indiciu ce anume e acea navă...

... care tot zboară prin aer.

Sau Dl Ciudat care tot răsare de nicăieri oriunde te-ai duce.

Mie mi se pare că fantoma noastră din spaţiu...

... foloseşte aerodromul ăsta pentru altceva decât ca să-l bântuiască.

Ce s-a întâmplat, Scoob ?

- Benzină. - Vrei să zici că e benzină în maşină?

- În rabla asta ? - Ăsta e un indiciu, cu adevărat.

- Motorul ăsta a funcţionat recent. - Dar n-avea cum anume.

Are patru pene la roţi.

Sau poate că cineva vrea anume să credem asta.

Uitaţi-vă aici.

O pereche în plus de roţi.

În loc să se limpezească misterul ăsta, mai mult se complică.

Aoleu! Un jeep fantomă !

Priviţi, e fantoma aia ciudată din spaţiu.

Sfinte Sisoe ! E o armată întreagă de ei.

Da şi eu am să le arăt lor o manevră bună din armată.

Retragerea !

Repede, aici.

Ia te uită. Se pare c-am găsit premiul cel mare, Scoob.

Uită-te la echipamentul ăsta.

Şi pun pariu cu tine că microfonul ăsta e conectat la nişte boxe exterioare...

pe tot aerodromul ăsta ciudat.

Să-l chemăm pe Freddy şi pe fete aici de urgenţă.

- Ce e asta ? - Ăsta trebuie să fie Scooby.

Cred c-au găsit ceva sus în turn. Să mergem.

- Sper că n-o să fie prea târziu pentru asta. - O, nu.

Să fugim.

Au înţeles mesajul. Uite că vin acum Freddy şi fetele.

Priveşte !

Uite că vine şi Dl Problemă.

Scaunele alea n-o să-l ţină departe de aici, Scooby.

Mai bine ne-am gândi la altceva.

- Paraşute ? - Paraşute ?

Numai ca pe o ultimă soluţie.

O foarte ultimă soluţie.

Fantoma !

Prea târziu. Fantoma aia a ajuns la Shaggy şi Scooby înaintea noastră.

- O, nu. - Nu săriţi !

Geronimo !

Mă bucur că v-am găsit.

Dv. ce căutaţi aici, dle Farmer ?

M-am îngrijorat când v-am văzut maşina voastră parcată la poartă.

- Atunci l-am sunat pe şerif. - Mă bucur c-a făcut-o.

E timpul să rezolvăm acest caz.

Dle Şerif, uitaţi. Fuge.

Cred că prietenul nostru lucitor tocmai o făcut o mare greşeală.

- A intrat pe uşa aia. - Ce este ?

Tunel vântos. Ăsta o să fie numai bun.

Porneşte-l, Freddy.

Acum să ne uităm la fantoma noastră din spaţiu.

Purta ghete din cauciuc de-a putut să face urmele alea ciudate.

Scufundate în fosfor, fără îndoială.

Acum poţi să o opreşti, Fred.

I-a ajuns să fie fantomă spaţială.

Nu-mi vine să cred.

E Henry Bascomb, vecinul meu de alături.

Dar cum rămâne cu zgomotele acelea ciudate şi cu chestia aia care zbura?

Haideţi, vă arăt eu.

Era un plan foarte deştept. Aici e maşinăria noastră fantomatică.

- Film făcut de amatori. - Dar vocile alea ciudate ?

- Era doar o bandă sonoră rulată mai repede. - Conectat la boxele exterioare.

Dar am văzut o grămadă de ciudaţi de ăia lângă sala cu motoare.

Vrei să punem pariu că toţi sunt păpuşi împăiate ?

Şi vrei să pui pariu că jeep-ul ăla era controlat cu telecomanda ?

Ultima piesă din puzzle, este de ce ?

Pot să răspund eu la asta. Tipul ăsta Bascomb a aflat că...

... Forţele Aeriene plănuiau să redeschidă aerodromul acesta...

... şi ar fi fost nevoie de mai mult teren pentru avioane.

Deci asta era. Voia să ne sperie...

... ca să poată cumpăra pământul ieftin.

Şi aş fi reuşit, dacă nu eraţi voi, copii băgăcioşi.

Vouă nu v-a fost deloc teamă de asta ?

O, nu. Rezolvarea misterelor este hobby-ul nostru.

E nevoie de mai mult ca să ne sperie pe noi.

Ajutor ! Ajutor ! Salvează-mă !

S-au întors ! Ciudaţii ăia s-au întors !

Ajutor !

Scooby-Doo.

Traducerea: fox_mulder