Original subtitles

Mâinile mele îţi vor purta visurile,

Paşii ţi-i voi călăuzi, îţi promit !

MAREA ŞI MAREA IUBIRE Episodul 81

În braţele mele vei descoperi tandreţea.

Îţi voi arăta că încă se poate iubi nebuneşte.

Doi oameni într-un milion...

Minunea s-a întâmplat, destinul ne-a adus deja împreună.

Îndrăgosteşte-te de mine ca şi cum n-ai fi suferit nicicând.

Împreună vom vindeca rănile trecutului.

Ai acel ceva special care mă răscoleşte

Şi te visez cum n-am visat pe nimeni niciodată.

Îndrăgosteşte-te de mine !

Dacă îmi dai mâna, las totul în urmă,

Singurătatea şi iubirea nu le mai confund.

Ai acel ceva special care mă răscoleşte

Şi te visez cum n-am visat pe nimeni niciodată.

Tu să-mi spui de ne vom iubi până la sfârşitul veacurilor...

Traducerea şi adaptarea ILEANA MANFREDINI

Nu ştiu. Noi încă ne obişnuim cu vestea.

Dar e clar că trebuie să mergem cu calm, pas cu pas.

Vrem mai ales să avem grijă ca, indiferent ce implică toate astea,

Iker să fie bine.

Nu pot să cred că-ţi pasă atât de puţin de Pascual.

Până la urmă, doar te-ai folosit de el.

Valentin, n-a fost aşa.

Te-ai jucat cu sentimentele lui.

Ai profitat de bunătatea lui.

Nu m-am jucat cu sentimentele lui ! M-am îndrăgostit de căţeluş !

M-am îndrăgostit aşa cum te poţi îndrăgosti de un animal de companie.

Fiindcă iubirea vieţii mele e Gabriel.

- Mereu a fost şi mereu va fi el. - Ştii ce, Brisa ?

N-am vrut să cred că eşti egoistă.

Dar, după ce am văzut cum te-ai jucat cu prietenul meu

şi cum ai refuzat să-l ajuţi, nu mai am nicio îndoială.

M-ai dezamăgit complet.

Ce se întâmplă ?

Şi nu-mi spuneţi că nu e nimic. Se vede pe feţele voastre

că e ceva ce nu-mi spuneţi.

Iker...

Îţi aminteşti când îmi spuneai că tu crezi

că fiul meu ar putea fi în viaţă ?

L-aţi găsit pe Nico ?

Da, dragul meu.

- A scăpat. - Ce bine !

Mă bucur tare mult pentru tine.

Acum vei putea sta cu el, aşa cum îţi doreai.

- Mai am ceva să-ţi spun. - Ce ?

În noaptea în care mi-am pierdut copilul,

a fost un uragan.

L-am ascuns pe bebeluş într-un dulap.

Dulapul în care te-a găsit Gabriel...

Cum aşa ?

Nu înţeleg.

Adică tu eşti...

- Tu eşti... - Da, copilul meu.

Corsarul meu frumos, eu sunt mama ta.

Şi eu sunt tatăl tău.

Te-am căutat atât de mult ! Ani în şir...

Nu-ţi imaginezi ce simt să te văd aici, în faţa mea, atât de mare.

Nu ne vom mai despărţi niciodată, fiule.

Gabriel, mulţumesc pentru tot ce ai făcut pentru mine,

pentru soţia mea, pentru fiul meu, pentru că mi-ai redat viaţa.

Mulţumesc din suflet.

Eşti bucuros, dragul meu ?

- Pot să te rog ceva ? - Da.

Îmi dai o îmbrăţişare ?

Una uriaşă, foarte strânsă,

ca să vindece toţi anii în care n-am fost împreună.

O îmbrăţişare pentru mama ta.

Sunt fiul unei sirene !

Fiul meu !

Micuţul meu, piratul meu...

Te iubesc, Perlia mea...

Mult...

Nu ştii cât am visat să fiu cu tine...

Lasă-mă...

Îmi place cum miroşi, puştoaico.

Lasă-mă...

Dă-mi drumul...

Perlita... Ce e, draga mea ?

De ce mă respingi mereu ?

Spune-mi, te rog.

Abia ne-am căsătorit. N-am petrecut nici măcar o noapte împreună.

Nu mă iubeşti ?

Nu-ţi plac eu

sau regreţi că te-ai căsătorit cu mine ?

Nu, nu e asta.

Atunci, ce e ?

Perlita, te iubesc mai mult decât orice pe lume.

Spune-mi ce e cu tine.

Unde greşesc ? Ce se întâmplă cu noi ?

Uite ce comoară am pentru tine, piratule...

- Ciocolată ! - Ciocolată, voinicule !

Poftim !

Cum te simţi ?

Nu ştiu.

Nu ştii dacă eşti fericit ? Trist ?

Mă bucur pentru sirenă. Şi pentru mine.

Mi-am dorit foarte mult să fie ea mama mea.

Tată, şi călătoria noastră cu velierul ?

Mai plecăm sau nu ?

Deocamdată, nu, corsarule.

Ştii, sirena şi Nicolas vor să stea cu tine,

să-l cunoască mai bine pe fiul lor.

Aşa că vom amâna călătoria.

Bine. Şi e tare frumos s-o văd mai mult pe sirenă.

Sigur.

Şi ce se va întâmpla cu noi ?

Crezi că ne vor despărţi iar ?

N-o să pot dormi toată noaptea.

Nu e ciudat să-l lăsăm cu Gabriel, când ştim că e fiul nostru ?

De ce e ciudat ? Gabriel i-a fost tată aproape de când s-a născut.

Antonia, gata. Nu mai spune asta.

Nu mi se pare corect. Eu sunt tatăl lui.

Da, dar vreau să spun că Gabriel l-a crescut în toţi aceşti ani.

Nu. N-a fost vina mea că n-am putut să-mi cresc fiul.

Nicolas, linişteşte-te, te rog. Nimeni nu spune asta.

- Nu e vina nimănui. - Eu l-am căutat.

Ştii că l-am căutat ani în şir, până n-am mai putut.

Acum, că îl am din nou şi că te am pe tine,

vreau doar să recuperăm timpul pierdut.

Să trăim cu el, Antonia. Să fim din nou toţi trei.

Aşa e firesc, ca tu şi eu să fim din nou legal părinţii lui.

Perlita, scumpa mea, nu mai plânge.

Spune-mi ce se întâmplă.

Nu, nu e din cauza ta.

E vina mea.

Sunt multe lucruri adunate.

Tu vrei să te muţi şi...

Ca soţie, ştiu că trebuie să te urmez.

Dar mă gândesc la mama şi nu vreau s-o las singură.

Nu ştiu...

Simt că s-au adunat toate.

Sunt multe lucruri, Valentin.

Perlita...

Important e că noi am decis să fim împreună pentru că ne iubim.

Şi orice problemă, oricât de mare ar părea,

o vom înfrunta împreună.

Nu-ţi face griji în privinţa mutării.

Va fi o aventură grozavă.

Valentin, am nevoie de timp.

Îţi las tot timpul de care ai nevoie, iubito.

Dar, dacă e ceva legat de mine,

ceva ce nu fac bine,

te rog, nu ţine pentru tine.

Vreau să fiu cel mai bun soţ pentru tine.

O să-mi spui tu când eşti pregătită.

Nu te voi presa.

Sunt aici şi voi fi aici mereu.

Mereu...

Bine. Mulţumesc.

Mulţumesc.

Cum a dormit Iker ?

A dormit bine. Am vorbit cu el

după ce aţi plecat.

E foarte emoţionat.

E fericit că tu eşti mama lui.

Emoţia nu-i încăpea în piept...

Dar e şi neliniştit.

Pentru că nu ştie ce se va întâmpla.

Ştii doar, legat de viitor...

Îi e teamă să nu ne despartă iar.

Nu vreau să vă îngrijoraţi nici el, nici tu.

Prioritatea noastră, a mea şi a lui Nicolas,

va fi mereu binele lui Iker.

Nu-l vom forţa să facă nimic din ce nu vrea să facă.

Nu-mi iese din cap un lucru.

Mă tot gândesc cum ar fi fost

dacă am fi ştiut adevărul din start,

de când am făcut testul ADN.

Sigur noi doi am fi fost împreună.

Iker ! Dragul meu...

Bună, sirenă !

Sper că îţi e foame.

Eu şi Nicolas te ducem să mâncăm bunătăţi.

Aseară, eu şi Valentin am încer...

Nu înţelege de ce îl resping.

Şi mi-e teamă să-i spun adevărul.

Vorbeşte-mi despre această teamă.

De ce te sperie să-i împărtăşeşti această experienţă lui Valentin ?

Nu vreau să mă judece, să aibă o impresie greşită despre mine.

Nu vreau să ştie că alt bărbat m-a atins.

Chiar dacă încerc să nu mă gândesc la asta,

când Valentin se apropie de mine,

parcă aş retrăi totul.

Mi-e teamă să-i spun.

Nu vreau să-şi schimbe părerea despre mine

din cauza unui lucru pe care nu l-am putut evita.

E normal să simţi teama asta, Perla.

Dar nu uita. Cele întâmplate nu te definesc

şi nu-ţi diminuează valoarea.

Valentin te iubeşte.

O bază importantă pentru o relaţie solidă

e să spuneţi adevărul,

chiar dacă doare.

Şi dacă asta schimbă totul între noi ?

Înainte de orice, e important să înţeleagă cum te simţi.

Asta i-ar putea lămuri multe şi v-ar întări relaţia, Perla.

Nu ! Prefer să nu afle niciodată.

Nu pot să-l pierd.

N-aş suporta asta.

Antonia mi-a spus că-ţi plac cartofii prăjiţi,

aşa că ţi-am comandat două porţii.

Nicolas şi toţi ceilalţi îmi spun acum Antonia.

Sau "iubito".

Antonia mi-a spus că-ţi plac poveştile cu piraţi, nu ?

Îi plac mult. Nu-i aşa ? Şi ştie o mulţime.

Atunci, o să-ţi placă mult asta.

Mi-au spus că pe asta n-o ai.

Cu cartea asta, porneşti pe un drum prin cele mai periculoase mări.

Vei descoperi poveştile şi vieţile celor mai temuţi piraţi din istorie.

Nu-i aşa că e tare, Iker ?

Da, e bine.

- Mulţumesc. - Cu plăcere.

Lui Nicolas îi place mult şi fotbalul.

Foarte mult !

Ce-ar fi să mergem duminică să jucăm împreună ?

Va fi o după-amiază doar între tată şi fiu.

Ţi-ar plăcea ?

Tatăl meu e Gabriel Arenas.

El e Arenas cel mare, eu sunt Arenas cel mic.

Naufragiata şi bărbatul ăla sunt părinţii lui adevăraţi ?

Da. Nu e uşor ce mi se întâmplă.

Dar n-am ce face. El e tatăl lui...

- Trebuie să dau copilul. - Nu !

Nu. Cum poţi spune aşa ceva ?

Tu l-ai crescut şi ai îndurat atâtea la tribunal

ca să-l adopţi legal...

E copilul tău, Gabriel !

Nu-i poţi lăsa să ţi-l ia.

Şi tu eşti tatăl lui. Ai tot dreptul să lupţi pentru el.

Nu-ţi spun asta des.

Uneori, am fost dur cu tine, Brisa.

Dar preţuiesc enorm că mă sprijini mereu,

că muţi munţii din loc ca să mă ajuţi.

În felul tău, dar eşti aici, pe baricade.

Faci tot posibilul ca să mă faci să zâmbesc.

Pentru tine fac orice, Gabriel, ştii bine.

Ştiu. Mulţumesc că nu m-ai lăsat singur.

Nu, nu te voi lăsa niciodată.

Te simţi bine ? Brisa !

- Brisa... - Gabriel...

Tocmai mi-am dat seama că nu te mai iubesc.

- Peşte la grătar. - Mulţumesc.

- Cu plăcere. - Mă scuzaţi. Aveţi salată ?

Sigur. Mică, medie sau mare ?

- Medie, vă rog. Mulţumesc. - Ce bunătăţi ! Au adus mâncarea ?

Mor de foame.

Se pare că sunt buni cartofii. Te-au făcut să zâmbeşti.

Da, sunt tare buni.

Dv., domnule, vă place să mâncaţi ceviche?

Te rog, nu-mi spune aşa.

Bine. Nicolas...

Ceviche -ul tău arată delicios.

Nicolas, ce-ai păţit ?

E foarte iute.

Nu, nu apă. Mai bine pâine sau sare.

E groaznic !

- Iker, tu ai fost ? - Nu, dar...

Dragul meu, nu e bine.

Sosul e prea iute. Uită-te la Nicolas.

- De ce ai făcut asta ? - Pentru că nu voiam să vin.

- Poftim ? - Da.

Domnul ăsta nu-mi place deloc.

Iker, e doar o chestiune de timp. Trebuie să ne cunoaştem mai bine.

Nu ! Nu vreau să fiu despărţit de tata din cauza acestui domn.

Nu ! Iker !

Iker !

Doamne ! Nu-mi vine să cred că-ţi spun asta.

Nu mai eşti iubirea vieţii mele.

Ţin la tine foarte mult şi aşa va fi mereu,

dar am înţeles că nu te mai iubesc-

Îţi doresc să găseşti un bărbat care să te merite,

ca să-l săruţi aşa cum ştii tu.

Ai dreptate, Gabriel.

Da. Ştiu un bărbat care merită sărutările mele.

Iartă-mă, trebuie să plec. Am ceva de făcut.

- Cum arăt ? Bine ? - Da, arăţi foarte bine...

Trebuie să-L împiedic pe Dumnezeu să-mi ia căţeluşul.

- Dumnezeu să-ţi ia... - Da.

Pa !

Luptă pentru Iker.

Nico !

Putem vorbi ?

- Vreau să fiu singur. - Ştiu că treci prin multe schimbări.

Dar fii politicos, ascultă când ţi se vorbeşte.

Pentru tine, sunt un străin.

Dar eu te ştiu de când erai în pântecele mamei tale.

Când am aflat că vii pe lume, viaţa mi s-a schimbat.

Îţi cer doar o şansă să ne cunoaştem, fiule.

Nu vreau să fiu fiul tău ! Tatăl meu e Gabriel.

Vom forma o familie cu sirena, nu cu tine.

- Nico ! Stai pe loc ! - Ce s-a întâmplat ?

Lasă-mă !

Vreau să plec, sirenă !

Pascual ! Puiule ! Trebuie să vorbesc cu tine.

- Ce s-a întâmplat, Brisa ? - Doamne...

Nu ştiu cum să zic... Am două veşti, una bună şi una rea. Cu care încep ?

- Cu cea bună. - Nu, cu cea rea.

Dacă îţi spun mai întâi vestea bună, vei crede că sunt ipocrită.

Vreau să scap de povara asta de pe suflet...

Brisa... Calmează-te.

- Spune-mi ce e. - Bine.

Mai devreme, m-am sărutat cu Gabriel.

Bine. Ştiu că asta voia inima ta.

Sper să fiţi fericiţi. Pa !

Nu, nu mă felicita.

Asta era vestea proastă.

Vestea bună e că, datorită acelui sărut, mi-am dat seama că da.

- Da ce ? - Da, vreau să fiu fericită.

Dar nu cu el, ci cu tine.

Tu eşti cel care-mi dă fluturi în stomac.

Tu eşti cel lângă care vreau să rămân toată viaţa.

Brisa, ce faci ?

- Noi nu mai putem fi împreună. - De ce ?

Pentru că eu voi fi preot.

Poftim ?

Nu vrea să iasă, dar vrea să te vadă.

O să încerc să-l liniştesc.

Spune-mi...

Copilul a zis că ai ţipat la el şi l-ai smucit.

Nu, n-am ţipat şi nu l-am smucit.

Doar am ridicat vocea.

- Lasă-mă să intru să-i explic. - Nu, lasă-l. Are nevoie de spaţiu.

Nicolas, trebuie să înţelegi

că pentru orice copil e o situaţie foarte delicată.

Mai ales pentru Iker, care e foarte sensibil.

Da, bine. Tot ce cer e să-l ghidăm ca părinţi,

ca să priceapă că, de acum înainte,

trebuie să petreacă timp cu Marina şi cu mine.

- Da, dar nu-l poţi forţa. - Nu, nimeni n-a spus să-l forţăm.

Dar suntem de acord. Vrem binele lui Iker.

Acum are nevoie de timp ca să proceseze ce se întâmplă.

Gabriel, n-am spus să forţăm nimic.

Dar trebuie să-i punem limite.

Se pare că în ultimii zece ani a făcut doar ce i-a spus inima.

Nu-ţi permit să vii în casa mea să-mi vorbeşti aşa despre Iker ! Unu.

Şi doi, nu-ţi permit să ţipi la el şi să-l smuceşti. Ai înţeles ?

Serios, îţi mulţumesc pentru ce ai făcut pentru fiul meu.

De asta, încerc să înfrunt situaţia cât de civilizat pot.

Presupun că ţi-e clar că eu şi Antonia l-am putea lua chiar acum,

pentru că e fiul nostru.

Dacă ni se pare că e mai bine pentru el.

Dar nu vrem asta, nu ?

Îţi sugerez să fim cât mai civilizaţi.

Să tragem în aceeaşi direcţie,

dar să ne fie clar că direcţia e către noi, părinţii lui.

Adevăraţii lui părinţi, Gabriel.

Suntem de acord sau o să avem probleme ?

De ce nu-ţi place Nicolas ?

Nu, sigur ai un motiv.

El vrea doar să te cunoască, dragul meu.

Ba nu. El vrea să fie tatăl meu şi să nu mai fiu un Arenas.

Ştiu că vrea să mă despartă de tata.

Dragul meu, nu e adevărat.

În plus, acum sunteţi împreună

şi precis veţi vrea să stau cu voi.

Nu, dragul meu... E o neînţelegere la mijloc.

Tu crezi că eu, care te iubesc atât de mult,

aş permite să te îndepărteze cineva de Gabriel ?

Ascultă-mă bine.

N-aş face niciodată ceva să te rănesc, scumpule.

Tu eşti persoana pe care o iubesc cel mai mult pe lume.

Eşti piratul meu.

Ai încredere în sirena ta sau nu ?

Da. În tine am încredere...

Mamă...

Nu, nu-mi face asta. Nu mă părăsi acum, te rog.

Brisa, ştiu că ţi-e greu să accepţi asta.

Dar Domnul ne va aduce pace în suflet amândurora.

Nu ! Nu vreau pace. Te vreau pe tine, Pascual.

Brisa, trebuie să plec.

Mă aşteaptă părintele Tomas. Am plecat.

Nu ! Pascual !

Te înşeli ! Eu sunt iubirea ta. De mine ai nevoie în viaţă !

Nu mă părăsi !

Sergio, nu ştiam că vii.

Am venit să-mi văd fiica. Azul !

Putem profita de ocazie ca să vorbim şi noi.

Unele discuţii se poartă faţă în faţă, nu la telefon.

Te-ai gândit bine ? Te-ai răzgândit ?

Nu. Decizia mea e luată.

Atunci, nu avem ce discuta. Azul !

Nu-i băga în cap idei proaste fiicei mele.

Drept cine mă iei ?

Tu i-ai distrus visul de avea o familie fericită, nu eu. Tu !

- Bună, tată ! - Bună !

Mama mi-a spus că nu vom locui împreună.

Vino, draga mea.

Oricum, ne vom vedea, nu ?

Desigur, draga mea.

Problemele cu mama ta n-au nicio legătură cu tine.

Eşti o fetiţă minunată. Te poţi baza mereu pe mine.

Atunci, n-o să pleci ca data trecută când ne-am certat ?

Suntem certaţi ?

- Nu. - Atunci, nu-ţi face griji.

Am de gând să stau mult timp aici, aşa că vom fi împreună.

Mă laşi să vorbesc puţin cu mama ta ?

- N-o să vă certaţi, nu ? - Nu, draga mea.

Chiar dacă nu mai suntem împreună,

vom alege mereu ce e mai bine pentru tine.

Îţi mulţumesc că ai liniştit-o.

N-ai de ce. E şi fiica mea.

Şi te rog să ai aceeaşi consideraţie faţă de mine.

N-o implica pe Azul în conflictele noastre.

Asta am făcut mereu, Sergio.

Bine. Atunci, nu avem motive de îngrijorare.

Atunci, rămâi pentru Azul o vreme.

Da. Trebuie să fac ceva, nu ? Trebuie să trăiesc din ceva...

O să-ţi menţii ameninţarea ?

- Ameninţarea ? Ce ameninţare ? - Alpha Sur se întoarce, nu ?

Estrella, am renunţat la tot pentru tine şi pentru Azul.

Iar tu ai decis să renunţi la familia noastră.

Aşa că te rog să ai decenţa să nu dai vina pe mine.

Tot ce se va întâmpla de acum înainte

va fi pentru că tu ai hotărât aşa.

Ascultă bine ! Tu !

Intraţi, dle căpitan Rojas. Ce surpriză ! Nu vă aşteptam.

Am aflat de incidentul nefericit cu dl Sergio Falcon.

N-am avut de ales şi am venit să vorbesc cu tine.

Ce repede circulă veştile !

E foarte grav, Bravito.

Te-ar putea denunţa pentru agresiune.

E delicat.

Ştii ceva ? Mă miră atitudinea ta,

mai ales fiind un om public,

un reprezentant al pescarilor, un lider.

Un exemplu de urmat.

Dle căpitan Rojas, a fost o neînţelegere.

Neînţelegere sau nu, tot aia e.

Îmi pare rău pentru tine, Bravito.

Ştii că te preţuiesc. Dar, după întâmplarea asta, n-am de ales.

Te demit din funcţia de preşedinte al Sindicatului Pescarilor.

Văd că sunteţi vândut în continuare intereselor lui Sergio Falcon.

Interesele pe care vreau să le apăr sunt ale breslei noastre.

Normele sindicatului sunt clare.

Şi gândeşte-te cum arată că preşedintele sindicatului

atentează la integritatea unui prestigios om de afaceri.

E şi o problemă de imagine.

Eu n-am atentat împotriva nimănui.

Înţelegeţi ! Falcon a venit şi m-a provocat.

Când a vrut să mă lovească, m-am apărat, atât.

Problema e că există martori care spun altceva.

Despre ce vorbiţi ? Ce martori ? Spuneţi-mi despre martori !

Nu te lua de mine.

Eu doar repet informaţia pe care o primesc.

Şi e informaţia oficială.

Uite, aici e statutul sindicatului.

Dă-mi voie...

- Articolul 53... - Cunosc foarte bine statutul.

Atunci, ştii că trebuie să convocăm alegeri.

Nu avem de ales.

- Ai exemplarul tău sau ţi-l las eu ? - Nu, e în regulă.

Presupun că vă veţi da peste cap

pentru ca noul preşedinte să fie o persoană tăcută, liniştită,

care să nu vă creeze probleme când altă firmă de pescuit

va vrea să intre în sat

sau să facă afaceri murdare pe seama oamenilor noştri, nu ?

Nu.

Nu e bine să stai prea mult la putere.

Acceptă asta. Domnia ta s-a terminat.

Acum vei fi un pescar oarecare.

Mereu am fost un pescar oarecare.

Bine, renunţ la preşedinţie.

Nu contează, viaţa mea nu se schimbă.

Asta voiam să aud !

Spuneţi-le celor care v-au trimis să mă daţi afară,

că, dacă au impresia că îmi vor închide gura cu asta

sau că voi renunţa la lupta pentru ai mei, se înşală amarnic.

Doamne, să fie puiul meu... Să vină să-mi declare iubirea lui !

- Juanjo ? - Bună, Brisa ! Pot să intru ?

Da, poftim. Ce doreşti ?

Mai întâi, îţi cer scuze că n-am venit când m-ai invitat.

Am avut mult de lucru.

Dacă vii să mă inviţi în oraş, nu mai sunt interesată, mulţumesc.

E bine de ştiut, dar nu de asta am venit.

Îţi aduc o veste excelentă.

Serios ? Ia loc, te rog.

Bine.

Până la urmă, Alpha Sur nu se închide.

Cum ? Serios ?

Credeam că nu mai e posibil, după atâtea conflicte cu pescarii.

Ideea noastră e să facem lucrurile altfel.

Fără lupte, fără conflicte...

De aceea, vreau să ştiu dacă vrei să ni te alături

şi să faci parte din această schimbare.

Sigur. E cel mai bun serviciu din viaţa mea.

Ce bine ! Asta voiam să aud.

Deşi familia mea şi toţi din sat se vor supăra din nou pe mine...

Pescarii vor pune iar mii de piedici...

Brisa, nu te îngrijora.

Avem o strategie perfectă pentru a ne îmbunătăţi relaţia cu sindicatul.

Asta e greu cu Fabian la conducere. Nu.

Cum ? Nu ştiai ?

Tocmai a fost destituit.

Fabian Bravo nu mai e preşedinte.

Da, aşa cum ai auzit.

Fără băgăciosul ăla, totul va merge mai bine.

Şi tu ştii să convingi oamenii,

aşa că avem nevoie să sprijini campania

pentru viitorul preşedinte al sindicatului pescarilor.

Mi se pare foarte bine să bem romul ăsta.

Aşa vei fi mai dispus să asculţi o ofertă excelentă de muncă.

Despre ce e vorba ?

Spune-mi, Nemesio...

Ai vrea să fii următorul preşedinte al Sindicatului Pescarilor ?

Bună, băieţi !

Fabian, am veşti proaste.

Sergio a venit la Azul. Mi-a confirmat că va redeschide firma.

Nu se poate ! Sergio avea totul planificat.

Despre ce vorbeşti ?

Căpitanul Porfirio Rojas m-a informat

că îmi ia postul de preşedinte.

Cum aşa ?

Nu ţi-am zis.

Chiar înainte să-mi spui că te-ai despărţit de Sergio,

m-am certat cu el şi l-am lovit.

Nu, Fabian... Nu trebuia să faci asta.

Acum va pune la sindicat pe cineva care să-l susţină.

Da, şi eu cred la fel.

Dar îţi mărturisesc că simt

că, orice s-ar întâmpla, totul va fi bine.

Ştii de ce ? Pentru că vom înfrunta asta împreună.

Mai mult. Nu mai am motive să mă prefac că nu vreau să fiu cu tine.

Te iubesc, Fabian.

Şi eu te iubesc, draga mea. Cu toată fiinţa mea

Şi cu toată inima mea, care îţi aparţine.

Trebuie să fim mai răbdători cu Iker.

Nu ne putem aştepta ca, de pe o zi pe alta,

să înţeleagă şi să accepte tot ce se întâmplă.

Nu. Problema e că mă consideră un duşman.

Mi-a spus clar. Gabriel, tu şi el veţi fi o familie.

E un copil. Nu te descuraja. O luăm pas cu pas.

Asta e problema.

Ca părinţi, trebuie să-l protejăm, dar şi să-l învăţăm.

Mă supără că nu pot sta cu el, ca să-i arăt cât de mult îl iubesc.

Auzi... Ce-ar fi să ne mutăm în sat ?

Să fie distanţa mai mică, să nu mai fim departe de fiul nostru.

Bine, hai s-o facem.

Să nu pierdem timpul.

Vreau să-i ofer lui Nico căminul şi dragostea pe care le merită.

Vă mulţumesc că aţi venit repede. Am o veste care o să vă pice greu.

Firma de pescuit se redeschide.

Ce s-a întâmplat ? De ce s-a răzgândit Sergio Falcon ?

Pentru că e un om rău, de-aia !

Şi cum credeţi că o să ne afecteze ? Ca să fim pregătiţi.

Am mai trecut prin asta. Ştim ce urmează şi ce avem de făcut.

- Ne va goli marea nenorocitul... - Nici nu mai spune.

Va fi o lovitură grea pentru sat.

Trebuie să ne mobilizăm, să ne mişcăm repede.

Şi vă anunţ că, de azi, nu mai sunt preşedintele sindicatului.

De ce vin toate necazurile deodată ?

Am venit cât de repede am putut, băieţi.

Bănuiesc că Fabian v-a spus deja.

Da. Şi vine întunericul peste noi, doamnă căpitan.

Tocmai asta trebuie să evităm.

O să ne mobilizăm ca sindicat, ca să le aflăm următorii paşi.

Da. Şi trebuie să ne reorganizăm, pentru a alege noul preşedinte.

- La treabă ! - Da !

Hai, băieţi, cu toată energia !

- Hai ! Una... - Unu, doi, trei ! Hai !

Am aflat că în casa asta a stat cu chirie Sergio Falcon.

Serios ? Ce bine că a eliberat-o, ca s-o închiriem noi.

- Sper să-i placă fiului meu. - Precis.

Doar te rog ca atunci când îi spunem, să fim atenţi să nu-l presăm.

De fapt, înainte s-o facem, mi-ar plăcea să vorbim cu Gabriel.

Sigur, aşa e corect.

Se apropie ora.

Terminăm cu cutiile şi mă pregătesc să merg să-l văd pe Iker dansând.

Nu-mi vine să cred că nu vrea să vin la spectacol.

Ştiu că te supără, dar m-a invitat doar pe mine.

Nu, pe tine şi pe Gabriel.

Iker încă e supărat, Nicolas.

Trebuie să vedem partea bună. Altfel, e greu să ne apropiem de el.

Da, ştiu.

Dar mi-e teamă că, atâta timp cât stă cu Gabriel,

va visa ca voi să fiţi iar împreună.

- Nicolas... - Vrei să spui că nu ?

Iker mă vede drept tipul care i-a stricat familia.

Poate la început a fost aşa.

Dar acum depinde de noi, de tine.

Ştiu că o să-ţi faci loc în inima lui cu puţin efort şi multă dragoste.

Ar trebui să începi să-i câştigi inima.

Îţi pare rău ?

- De ce să-mi pară rău ? - Nu ştiu.

Că ai plecat din casa aia, că i-ai părăsit, că nu mai sunteţi voi trei.

Trebuia să plec atunci.

Dacă mă întrebi, nu regret.

Tot ce am trăit până acum m-a ajutat să descopăr că Iker e fiul meu.

Da, dar nu asta întreb.

E greu pentru tine să-l revezi pe Gabriel în aceste împrejurări.

Îl iubeşti încă ?

Antonia, te rog, merit măcar să fii sinceră cu mine.

Da.

Încă am sentimente pentru Gabriel.

Dar mi-e clar că nu sunt cu el, sunt cu tine.

Te-ai îndepărtat de Gabriel ca să-ţi recapeţi viaţa,

ca să-ţi recuperezi copilul, familia, viaţa dinainte.

Îţi promit că alături de mine vei recupera totul, iubito. Jur.

Gata, Sergio. Te aşteaptă.

Le mulţumesc tuturor celor din presă prezenţi aici.

Vrem să fiţi primii care află vestea.

Alpha Sur a decis să-şi reia activitatea în zonă.

Vreau să clarific că suspendarea activităţii firmei de pescuit

a fost doar o pauză pentru ajustări interne,

în vederea extinderii companiei.

Acum Alpha Sur va lansa proiecte noi

care vor aduce mai multe oportunităţi pentru muncitorii din regiune.

Aşa cum ştiţi, cea mai mare preocupare a noastră

e bunăstarea oamenilor de aici.

Angajamentul meu e faţă de voi, faţă de comunitate,

faţă de crearea de locuri de muncă.

Precis aduc o creştere susţinută în această zonă importantă a ţării.

Nenorocitul ăsta ! Ştiu povestea.

Dar ce înseamnă treaba asta cu proiectele noi ?

- Nu ştim încă, dar o să aflăm. - Nu cred că e ceva bun.

Să avem încredere în bunul Dumnezeu, nu ?

Aşa e, Pascual. Dar trebuie să avem încredere şi în noi înşine.

Băieţi, să pescuim cât mai mult

înainte ca firma de pescuit să-şi reia activitatea.

Cu toată puterea şi credinţa !

Da, hai ! Marea ne aşteaptă !

Ce e cu gălăgia asta ? A început carnavalul mai devreme ?

Redactor IOANA DAIA

SFÂRŞITUL EPISODULUI 81