Original subtitles

Mâinile mele îţi vor purta visurile,

Paşii ţi-i voi călăuzi, îţi promit !

MAREA ŞI MAREA IUBIRE Episodul 61

În braţele mele vei descoperi tandreţea.

Îţi voi arăta că încă se poate iubi nebuneşte.

Doi oameni într-un milion...

Minunea s-a întâmplat, destinul ne-a adus deja împreună.

Îndrăgosteşte-te de mine ca şi cum n-ai fi suferit nicicând.

Împreună vom vindeca rănile trecutului.

Ai acel ceva special care mă răscoleşte

Şi te visez cum n-am visat pe nimeni niciodată.

Îndrăgosteşte-te de mine !

Dacă îmi dai mâna, las totul în urmă,

Singurătatea şi iubirea nu le mai confund.

Ai acel ceva special care mă răscoleşte

Şi te visez cum n-am visat pe nimeni niciodată.

Tu să-mi spui de ne vom iubi până la sfârşitul veacurilor...

Dar acum mă ai pe mine

ca să-ţi răspund la întrebări şi, astfel, să-ţi recuperezi viaţa.

A apărut soţul Marinei ? Chiar la petrecerea de logodnă ?

Cum auzi. S-a arătat chiar în timp ce mireasa ţinea toastul.

Tipul avea o faţă de... De parcă s-ar fi aflat în faţa unei stafii.

Ce şocant...

N-aş vrea să fiu în locul Marinei.

Nu. Cine ar vrea ?

Îţi dai seama, Valentin ?

Problemele Marinei şi ale lui Gabriel sunt adevărate.

Pe noi, în schimb, ne despart nişte prostii.

Nu crezi că ar trebui să profităm

că situaţia noastră e mult mai simplă decât a lor

şi să fim împreună odată ?

Nicolas, poţi să-mi povesteşti cum a fost ziua aia când...

- Când eu şi Nico... - Da.

Noi aveam o căsuţă la mare.

Micuţă, dar foarte frumoasă.

Acolo ne petreceam toate verile.

Eu plecam din Mexic cu munca şi aceea nu era prima oară,

aşa că ne-am luat rămas-bun ca de fiecare dată,

ca înainte de orice călătorie.

Tu ai vrut să te duci cu Nico la casa de la mare.

Aţi mers cu maşina,

v-a prins noaptea pe drum şi v-aţi cazat la un hotel.

A fost ultima oară când am vorbit la telefon.

Eu am stat cu grijă

fiindcă la ştiri au început să spună că un uragan intrase în categoria 5

şi se îndrepta către oraşul în care te aflai cu Nico al nostru.

Autorităţile n-au apucat să emită o alertă sau să evacueze zona.

Când uraganul a ajuns pe uscat, a lovit cu atâta putere,

încât a distrus tot în calea lui.

M-am întors imediat în Mexic, ca să primesc vestea că muriseşi.

Aparent, autorităţile au identificat o Antonia Montoya

şi au incinerat corpul. Eu am primit doar cenuşa.

Dar sigur că a fost o greşeală, pentru că eşti în viaţă, Antonia.

Eşti aici.

Sigur că da, Perlita.

Tot ce vreau e să fiu cu tine, pentru totdeauna

şi să te iubesc mult.

Dar n-o să fie posibil dacă Pascual nu acceptă să fim împreună.

Iar începi, Valentin ?

Înţelege !

Valentin e aşa de furios, încât se răzbună pe tine.

Se poartă ca un prieten foarte rău.

Perlita, nu accept să spună nimeni că Pascual e un prieten rău.

Iartă-mă. Dar ce prieten bun te pune să alegi

între cei mai importanţi oameni din viaţa ta ?

Dacă nu vrea să vorbească cu tine, pe mine o să mă asculte !

Te asigur că Pascual o să accepte relaţia noastră,

fie că vrea, fie că nu.

Perlita, ce o să faci ?

- O să vezi imediat. - Perla !

Dle Gonzalo, doar îmi fac treaba. Am venit să vă ajut.

Să mă ajuţi ?

Precis ai venit să râzi de mine şi să mă faci moş ca ultima dată.

- Dar ştii ceva ? N-o să-ţi permit ! - Bunicule, destul ! Stai jos !

Gata, calmează-te ! Nu fi nesăbuit ! Ai nevoie să te vadă un medic.

Dar un medic adevărat, nu mucosul ăsta insolent.

Bine, dle Gonzalo. Dacă nu vreţi să vă examinez, plec.

Nu ! Gata...

Te rog, bunicule, Xavier poate să fie orice vrei tu,

dar ştiu că e un bun student de Medicină.

Lasă-l să te examineze, bine ? Repede...

- Cu grijă ! Nu-l forţa prea mult. - Încet...

Aici e bine ?

Stai comod aşa ? Foarte bine.

Vă examinez. Da ?

Xavier !

- Încet... - Xavier, cu grijă !

Liniştiţi-vă ! Îmi fac treaba.

Tu nu-ţi aminteşti nimic din ce s-a întâmplat în uragan ?

Nu, nimic.

Au trecut zece ani de la uraganul ăla, Antonia.

Ai fost aici în tot timpul ăsta ?

- Zece ani ? - Da.

Tot ce ştiu e că Gabriel m-a găsit pe mare, acum puţin timp.

Dar nu ştiu unde am fost.

Nu ştiu ce s-a întâmplat cu mine în tot timpul ăsta.

Important e că ai supravieţuit.

Şi copilul nostru ?

Uraganul a nimicit tot.

Antonia, l-am căutat ani de-a rândul, dar n-am aflat nimic.

Cel mai probabil este că Nico a murit.

- Marina... - Antonia, iubita mea...

- Scuze, nu mă simt bine. - Dar...

A fost prea mult pentru ea.

Are nevoie de spaţiu,

aşa că o să te rog să n-o presezi.

Nu, sigur că nu.

Nu vreau s-o presez, dimpotrivă.

Dar şi pentru mine e un şoc tot ce se întâmplă.

Am trăit zece ani cu gândul că soţia mea e moartă

şi o găsesc sărbătorind logodna cu tine.

Nu-ţi face griji. O să fie bine aici.

Îţi las datele mele de contact.

Te rog, când Antonia o să fie pregătită să vorbească, să mă sune.

Avem multe de vorbit.

Poţi sta liniştită, Yaz.

E o entorsă de gleznă de gradul I.

Nu e grav, dar bunicul tău va trebui să stea la pat,

să încerce să nu se mişte şi să nu se lase pe picior. Da ?

Da. Am eu grijă de el.

Măcar am reuşit să-l convingem să stea întins în pat în camera lui.

Să rămână în aceeaşi poziţie, cu piciorul ridicat

şi să pună comprese reci pe gleznă, de cinci ori pe zi.

Bine...

Plec. Dar mai întâi...

Antiinflamatorii. O să-l ajute să suporte durerea.

Şi...

Asta sunt pentru tine.

Nu le vreau.

Eşti sigură ?

Tot ce vreau e să stai departe de mine şi să mă laşi în pace.

Păstrează-le ! Fără nicio obligaţie.

Mereu vei fi foarte importantă pentru mine, Yaz.

Când o să mai vrei, trebuie doar să mă suni.

- Nu, mulţumesc. - Yaz...

Ce caută nebunul ăsta aici ?

Nu ştiu de ce se spune că durerile se îneacă în alcool.

Eu tot beau, dar încă mă simt foarte tristă.

Băutura nu rezolvă nimic, dar te ajută să uiţi.

Nu. Nu există nimic pe lume care să mă facă să-l uit pe Gabriel.

Nimic...

Nu înţeleg, Pascual. De ce nu mă iubeşte ?

- De ce ? Aşa de urâtă sunt ? - Nu. Brisa, cum să fii urâtă ?

Spune-mi adevărul ! Uită-te bine la mine.

Tu ai spune... Mă vezi şi îţi vine să zici:

"Biata Brisa, e aşa de ştearsă, n-are niciun farmec..."

Nu, eu n-aş putea să spun asta. Eşti foarte drăguţă, Brisa.

Atunci, ce e ?

Mereu am crezut că am totul ca să fac un bărbat fericit.

Până şi sărutările mele sunt delicioase.

- Îţi arăt ? - Nu.

- Lasă-te ! - Nu ! Pentru ce ?

Hai, lasă-mă ! Jur, nu înţeleg de ce...

Strânge un pic pe-aici !

Dacă ai venit să râzi de mine,

fiindcă Gabriel se însoară cu naufragiata aia,

n-o să-ţi fac pe plac, aşa să ştii.

Aţi băut ?

Da, Perlita.

Amândoi avem o rană sângerândă în suflet.

Eu am venit ca să discut cu tine, Pascual.

Valentin s-a dat deoparte ? Vrei să te împaci cu mine ?

Nu !

Chiar dacă relaţia mea cu Valentin nu ajunge nicăieri,

nu m-aş mai împăca cu tine, Pascual !

Nu poţi forţa iubirea !

Atunci, de ce ai venit ?

Să-ţi spun că te porţi ca un egoist !

Îl obligi pe prietenul tău să aleagă între mine şi tine.

Aşa ceva nu se face, Pascual.

Nu-ţi dai seama că îl faci să sufere ?

Dacă vreţi aşa de mult să fiţi împreună, fiţi împreună !

Căsătoriţi-vă, faceţi copii... Cumpăraţi-vă un câine !

Dar dacă faceţi asta, n-o să mai fiu niciodată prietenul lui Valentin !

În vecii vecilor !

Nu pot să cred că eşti aşa, Pascual.

Credeam că eşti diferit,

dar eşti doar un manipulator, la fel ca mămica ta iubită !

Ce frumuseţe, nu ?

Când am venit în satul ăsta,

a fost printre lucrurile care mi-au atras atenţia cel mai mult.

Apusurile şi oamenii uniţi,

ca o mare familie care se sprijină la bine şi la rău.

Aici veneam să-l aştept pe tata când pleca la pescuit.

- Trebuie să plec acasă. Ne vedem. - Te rog !

Eu cred că se poate, Estrella.

Ştiu că nu pot să şterg ce s-a întâmplat,

dar cred că pot să-ţi recâştig încrederea.

Fabian, te rog, nu !

Sunt dispus să fac tot ce e nevoie

pentru ca relaţia noastră să revină la viaţă, Estrella.

Nu vreau să accept gândul că s-a terminat aşa, fără luptă.

Nu ştiu ce să fac pentru ca relaţia noastră să reînvie.

În inima mea, ceva s-a rupt, Fabian.

Rănile rămân pentru totdeauna.

Estrella...

- Nu te saturi s-o necăjeşti pe Yaz ? - Calm, Oliver. Încetează !

Pe Xavier l-au trimis de la centrul medical să-l examineze pe bunicul meu,

fiindcă s-a accidentat la gleznă.

Da, Oli !

De-asta sunt aici. Dar am terminat şi mai bine plec,

fiindcă nu suport mirosul tău de peşte.

Te dai la o parte ca să trec ?

Doar ca să ştii, Yaz mi s-a destăinuit

şi mi-a spus despre pastiluţele pe care i le dădeai.

- Pe bune, Yaz ? - Da.

I-am povestit, fiindcă îl iubesc.

Nu voiam să-i ascund partea asta din viaţa mea.

Ţi-e indiferent ce a făcut iubita ta dependentă, pentru nişte pastile ?

Eu nu sunt dependentă.

O iubesc aşa de mult, încât o accept cu tot cu greşelile ei.

O ajut să se îndepărteze de apele tulburi în care ai târât-o.

Dacă ai crezut că o să ne desparţi, te-ai înşelat.

Yazmin nu are nevoie de porcăriile tale.

Are nevoie de un băiat pe cinste care s-o facă să zâmbească.

Eşti jalnic...

Spune ce vrei. Dar să-ţi fie clar că acum sunt cu ea

şi n-o să te las să-i mai faci rău cu otrava pe care i-o dădeai !

Oliver, ajunge ! Bunicul e în casă. Nu vreau să ne audă, te rog.

Hai !

Gata, Marina...

Iubita mea, uite...

Scumpo, trebuie să mănânci ceva.

Gata... Linişteşte-te !

Nu eşti singură.

Nu eşti singură în toate astea, mă ai pe mine, îl ai pe Iker.

O să fim aici, lângă tine.

E confirmat, Gabriel.

Copilul meu e mort !

Bebeluşul meu...

Îmi pare foarte rău.

Era cu mine... Eram cu el, şi n-am putut să-l protejez.

N-am putut să-l protejez...

Şi eu mi-am pierdut părinţii într-un uragan, sirenă.

- Ştii ce cred ? - Ce, dragul meu ?

Că ei, în ceruri, au grijă de bebeluşul tău...

Că Dumnezeu a vrut ca tu să ai grijă de mine aici, pe pământ,

pentru că tu ai fost foarte bună cu mine.

Dragul meu...

Eşti un copil frumos, Iker.

Orice femeie ar fi fericită să te aibă ca fiu.

Antonia trăieşte, iar tu ştiai !

Tu ştiai !

Te-ai întâlnit de nenumărate ori cu ea, dar m-ai minţit !

Cum ai putut să mă minţi ? Cum ?

Mi-a fost foarte frică, mi-era groază că o să te pierd.

A cui e cenuşa din cripta familiei ?

De unde vrei să ştiu ? Au murit mulţi oameni în acel uragan.

Când au găsit corpul, era descompus deja.

Autorităţile ne-au spus că e sora mea.

Chiar tu ai dat ordin să fie incinerată.

Eu nu pot să concep că au făcut o greşeală atât de prostească !

Nicolas, te rog !

Viaţa îmi dă o a doua şansă, Adriana, şi n-am s-o ratez.

- Intră, Fabian ! - Gabriel, povesteşte-mi !

Ce se petrece ?

Frate, tocmai am aflat că Marina e o femeie căsătorită. Ce zici de asta ?

- Cum ? - Cum auzi.

Iar cel care spune că e soţul ei e aici, Fabian, în sat.

Cred că trebuie să-ţi păstrezi calmul, Gabriel,

să ai încredere în Marina şi în ce simte pentru tine.

Nu, nu e asta, Fabian. De iubirea ei sunt sigur, nu e asta.

Atunci ?

Asta era cea mai mare temere a mea,

că trecutul ei o să ne despartă.

Pe ea cel mai mult a durut-o

să afle de la acest domn că fiul ei a murit.

Bebeluşul ei...

Dar mă mai frământă ceva, frate.

Spune-mi. Dacă te pot ajuta cu ceva, sunt aici.

Nu ştiu dacă sunt coincidenţe sau îmi imaginez eu lucruri.

Marina şi-a pierdut copilul acum zece ani, într-un uragan.

În acelaşi uragan în care l-am găsit eu pe Iker.

Nicolas, bărbatul ăsta care zice că e soţul ei

o asigură că băiatul probabil n-a supravieţuit,

fiindcă avea doar câteva luni.

Fabian, tu ştii că l-am găsit pe Iker când avea câteva luni.

Nu ştiu... Piesele se potrivesc şi nu mai ştiu...

Tu crezi... că Iker ar putea...

Nu ştiu, Gabriel. Sincer, nu ştiu.

Dacă nu eşti sigur, e mai bine să nu discuţi asta cu Marina.

Ai putea să-i dai speranţe false.

Aşa e.

Dacă n-am rămas văduv, Antonia e în continuare soţia mea.

Dar ea nu mai e Antonia, înţelege !

E Marina şi are altă viaţă alături de noul ei partener.

Ea şi Gabriel trăiesc împreună, sunt îndrăgostiţi.

Taci !

Înţeleg că acum mă urăşti şi nu vrei să mă vezi.

Dar nu sunt dispusă să te pierd.

N-o să permit ca tot ce am construit să fi fost în zadar, iubitule !

Yaz avea dreptate. Câte vizualizări au mărturiile pe reţele !

Şi toate comentariile sunt pozitive.

Cred că Sergio tună şi fulgeră.

Vezi că suntem o echipă excelentă ?

Toţi am pus umărul la asta.

- Da. Nu mi-am închipuit... - Se poate ?

Bună ! Vin din partea şefului meu ca să vă dau veştile bune.

Sergio a primit autorizaţia care îi mai trebuia.

De azi, firma de pescuit e o realitate.

Azi nu poţi să-mi spui că nu ţi-e foame. Uite ce ţi-am pregătit !

Quesadillas, cum îţi plac ţie, cu brânză, ciuperci, salată...

Scumpa mea...

Ce e cu tine ? Cum te simţi ?

Sunt multe emoţii la un loc, mă simt foarte ciudat.

Ce am aflat despre fiul meu, apariţia lui Nicolas...

Şi apoi, nu-mi vine să cred că am petrecut atâta timp cu Adriana

şi nu mi-a spus nimic despre asta.

În mod clar, voia să te ţină departe de viaţa

pe care a construit-o cu bărbatul ăsta.

N-o justific, dar...

Adriana trăieşte cu el acum.

Îşi împarte viaţa cu el, e partenera lui.

Sora mea s-a căsătorit cu cel care a fost soţul meu.

Jur că nici nu ştiu cum să mă simt.

Simt că înnebunesc, jur !

Încep să cred

că cel mai bine era să nu mai aflu nimic despre trecutul meu,

să-l las în urmă, în loc să înfrunt realitatea asta crudă.

Gata... E logic.

E logic să te simţi ca într-un cutremur.

Dar o să-ţi repet la nesfârşit

că o să fiu aici, orice ar fi... Orice.

Mulţumesc, iubitule.

Mulţumesc.

- Te iubesc. - Eu te iubesc mai mult.

O să fiu aici, mereu, alături de tine.

Nu eşti singură. Nu uita că nu eşti singură !

Da ?

Trebuie să plec la pescuit.

Dar dacă vrei să rămân, le spun băieţilor să se ducă fără mine.

Nu. Stai liniştit.

- Eşti sigură ? - Da, o să fiu bine.

- Da ? - Da.

Bună dimineaţa, sirenă !

Priveşte ! A sosit cel mai curajos pirat de pe toate mările.

Tu o să ai grijă de ea şi o s-o faci să mănânce tot.

Să trăiţi !

Dv., ca un bun membru al echipajului, daţi-i ascultare căpitanului.

Da, să trăiţi.

Tu eşti şeful !

Vino.

Asta nu se poate...

Cum au putut să-i dea autorizaţia aia ?

Sigur că se poate.

Chiar dacă mărturiile voastre au ieşit foarte drăguţ,

până la urmă n-au folosit la nimic. Autorizaţia e semnată deja.

Trebuie să confirm asta.

- Te rog. - Vino cu mine !

Încet, că sunt pe tocuri !

Estrella, n-am chef să-ţi ascult predicile !

Nu e vina mea că nu vrei să fii de partea câştigătorilor.

E incredibil că nu-ţi dai seama ce se poate întâmpla cu satul nostru !

- Deschide ochii, Brisa ! - Deschide-i tu, sora mea !

Sergio are pentru tine un post nemaipomenit, care te aşteaptă.

Nici în ruptul capului n-aş lucra pentru acel domn.

Tot ce se petrece e o veste groaznică pentru pescarii artizanali.

Ce fel de sprijin le-aş da oamenilor noştri făcând asta ?

Eu cred exact opusul.

Cei care vin să lucreze pentru noi o să primească veşti bune mereu.

Şi cei care nu vin ? Ce se întâmplă cu cei ce n-o să fie angajaţi în firmă

şi o să fie nevoiţi să plece din sat ?

E adevărat, Estrella. Au fost emise permisele pentru firmă.

Eu nu mint !

Cum a obţinut Sergio aprobarea aşa de repede ?

Asta îl întrebaţi pe el.

Eu pot doar să vă spun care sunt avantajele de a lucra în Alpha Sur.

Aici aveţi datele mele, dacă vreţi să ascultaţi oferta.

Gândiţi-vă ! Nu fiţi mândri, zău...

N-am de gând să-mi vând demnitatea către Alpha Sur.

Oricum, o să fiu la birt, în caz că vă răzgândiţi.

Să aveţi o zi foarte frumoasă !

Nu vreau să-mi pierd încrederea, dar situaţia nu mai e deloc clară.

Sergio a reuşit să se instaleze în satul nostru

şi o să distrugă tot în calea lui.

Să mergem !

- Nemesio ! - Băieţi !

Acordaţi-mi o secundă, înainte să ieşiţi pe mare.

Vă aduc o veste nemaipomenită ! Ce credeţi ?

A fost aprobată activitatea firmei de pescuit !

Nu se poate... Acum, chiar că s-a zis cu noi.

Am rămas toţi fără slujbe !

- Trebuia să plec cu mama. - Şi să mă iei şi pe mine.

Nu... Ascultaţi ! Nu e motiv să vă necăjiţi.

Dimpotrivă, asta e şansă mare pentru voi toţi.

O fi pentru tine, care lucrezi în firma cumnatului tău.

Da, pentru mine şi pentru toţi cei care vor să se angajeze în firmă.

Ştiţi cine e responsabila cu recrutarea noilor angajaţi ?

Eu !

Nu mai staţi cu feţele astea !

Toţi sunteţi invitaţi să lucraţi la Alpha Sur.

Aruncaţi o privire.

Tocmai acum, când deveneau cunoscute mărturiile pescarilor...

Pun pariu pe ce vrei că ştii tu cine a pus bani pe masă

ca să se dea permisele alea aşa de repede.

Mamă, nu ştim dacă e adevărat.

Dar e doar o chestiune de zile

până când acele ambarcaţiuni o să iasă pe mare

şi o să înceapă să măture zona.

Trebuie să ne pregătim pentru ce o să vină.

Asta o să fie o lovitură pentru toţi, mamă.

Trebuie să ne fie clar că acest sat, aşa cum îl ştiam, n-o să mai existe.

Fata mea, te rog, nu spune asta.

Te ascult şi îmi vine să...

Nu ştiu ce aş fi în stare să fac.

L-am rugat pe tata să nu facă rău satului, să ne respecte marea...

Dar n-a folosit la nimic !

L-am rugat pe tata să nu vină cu firma de pescuit aici,

i-am spus să facă asta pentru mine, dar nu i-a păsat deloc.

A făcut-o, oricum.

Fata mea, dă-i puţin timp.

Şi ea are nevoie de spaţiul ei.

Vă salut pe toţi care vedeţi acest video.

Mă numesc Azul Falcon Contreras şi sunt fiica lui Sergio Falcon,

patronul firmei de pescuit Alpha Sur.

Vreau şi eu să las mărturia mea,

la fel ca toţi cei care trăiesc aici, în La Peñita.

Şi eu vreau să salvez pescuitul artizanal

şi pe toţi oamenii frumoşi care trăiesc în satul nostru.

Dacă Nemesio vine să lucreze pentru noi,

nu doar el o să aibă beneficii, ci şi tu, Teresita.

Îmi pare rău, Brisa, dar bărbatul meu e loial cauzei pescuitului artizanal.

Nici pentru tot aurul din lume, nu acceptă să lucreze în firma aia.

Stai ! Lasă-mă să...

Teresita, e gata comanda ?

Da, Gabriel. Ţi-o aduc imediat. Stai !

Mulţumesc.

- Bună ! - Bună !

De ce ai faţa asta ?

Îmi închipui că are legătură cu viitoarea ta căsătorie.

Ai descoperit că naufragiata nu e potrivită pentru tine sau încă nu ?

Brisa, n-am chef să-ţi baţi joc de mine pentru ce s-a întâmplat ieri !

Ce s-a întâmplat ieri ?

Gata ! Asta e, Gabriel.

Poftim, Teresita, păstrează restul.

Ce e cu tine ?

Tu ştii de ce e Gabriel aşa ? Ce s-a întâmplat ieri ?

Brisa, ţine-te bine !

A apărut unul care zice că Marina e soţia lui.

De fapt, nu Marina, ci... Antonia.

Da, a apărut acasă la Gabriel când eram toţi acolo să sărbătorim.

Naufragiata e căsătorită ?

Gabriel ! Aşteaptă !

Nu ! Mi-a povestit Teresita.

A apărut soţul naufragiatei ?

Brisa, nu discut asta cu tine.

Dar ce o să se întâmple ? Te mai însori cu ea sau nu ?

- Lasă-mă să trec, da ? - Nu.

În sfârşit, viaţa îmi face dreptate !

Nu ştii de câte ori m-am rugat la Maica Domnului

ca să facă să apară familia naufragiatei, ca să ne lase în pace.

- Gata ? - Nu !

- Lasă-mă să trec ! - Iartă-mă.

Ştiu, n-ar fi trebuit să mai pun sare pe rană, ştiu !

Dar mereu ţi-am spus că asta o să se întâmple,

că, într-o zi, familia naufragiatei o să apară şi o s-o ia de aici.

N-avea cum să stea aici, în sat, decât pentru scurt timp.

- Lasă-mă să trec ! - Bine.

Ştiu că e greu să-ţi dai seama că o să pierzi pe cineva. Ştiu !

Am păţit-o cu tine. Dar trebuie să accepţi asta.

Naufragiata o să se întoarcă la soţul ei.

O să se întoarcă la viaţa ei şi o să te lase singur.

Ai terminat ?

Deschid eu.

Bună ! Antonia e acasă ?

Eu şi Marina suntem ocupaţi, domnule.

- Mai bine veniţi în altă zi. - Nu...

Iker, eu l-am chemat, dragul meu.

Lasă-l să intre.

Mulţumesc.

Vă mulţumesc că sunteţi aici !

În sfârşit, am obţinut aprobarea

pentru punerea în funcţiune a firmei Alpha Sur.

E un proiect-pionier datorită numărului mare de studii

pentru reducerea impactului asupra mediului şi conservarea ecosistemului.

Va fi o sursă de locuri de muncă pentru toţi pescarii artizanali.

Familiile lor o vor duce mai bine.

Dle Falcon, voiam să vă întreb

despre opoziţia manifestată de toţi localnicii din La Peñita

faţă de proiectul Alpha Sur.

Mereu o să fie oameni

care, din neştiinţă, se opun progresului şi dezvoltării.

Să ne concentrăm asupra sutelor de persoane care ne susţin.

Iar pe cei care încă au îndoieli

îi asigur că suntem dispuşi să le lămurim toate nedumeririle.

- Eşti tristă, nu ? - Un pic, draga mea.

Uite... Asta o să te înveselească. A primit multe like-uri.

Vă salut pe toţi cei care vedeţi acest video.

Mă numesc Azul Falcon Contreras şi sunt fiica lui Sergio Falcon,

patronul firmei de pescuit Alpha Sur.

Azul, ce e asta ?

... la fel ca toţi cei care trăiesc aici, în La Peñita.

Şi eu vreau să salvez pescuitul artizanal

şi pe toţi oamenii frumoşi care trăiesc în satul nostru.

De aceea, invitaţia rămâne valabilă

şi uşile firmei Alpha Sur sunt deschise pentru toţi şi toate.

Ce părere aveţi despre faptul că o persoană apropiată de dv.

... se declară public împotriva proiectului dv. ?

La cine vă referiţi ?

Vorbesc despre Azul Falcon Contreras, fiica dv.

A postat o mărturie pe reţelele de socializare

declarând totala respingere a firmei de pescuit !

Mă numesc Azul Falcon Contreras şi sunt fiica lui Sergio Falcon,

patronul firmei de pescuit Alpha Sur.

Sunt doar câteva dintre lucruri pe care le-am păstrat.

Sunt ale tale.

Nu ştiu de ce le-am păstrat,

poate din dorinţa să mă agăţ de tine, de amintirea ta, presupun...

Uite... Rochia asta era preferata ta.

Ţi-am dăruit-o când am împlinit patru ani de căsnicie.

Acasă am mai multe,

dar le-am adus pe astea ca să vedem dacă îţi aminteşti cum erai înainte,

cum era viaţa noastră împreună.

Am trăit zece ani crezând că ai murit, Antonia,

zece ani în care m-am gândit la tine, ţi-am dus dorul,

am îndurat durerea amintirii tale...

Iar acum, te am aici, în faţa mea, şi parcă ar fi un vis.

El e...

Da.

Era fiul nostru,

Nico al nostru.

Pot să-l văd ?

Nico...

Doamne ! Fiul meu...

Sirenă, nu plânge !

Dacă tu eşti în viaţă, poate că şi fiul tău trăieşte...

E un clip care circulă pe reţelele de socializare

în care fiica dv. îşi exprimă respingerea vădită faţă de proiect.

Domnilor !

Haideţi să ne limităm la întrebări din sfera profesională !

Viaţa personală e treaba presei de scandal. De acord ?

Dle Falcon, nu e vorba despre vreun scandal,

ci despre respingerea generată de proiect în comunitate

şi chiar printre membrii familiei dv.

Dragi prieteni !

Din păcate, avem o agendă destul de plină.

S-a terminat timpul pentru întrebări, dar...

Departamentul de comunicare va fi la dispoziţia dv.

pentru orice nelămurire.

- Aşa e. Vă mulţumesc tuturor. - Mulţumim !

Domnule ! Dl Falcon, vă rog !

Dle Falcon, răspundeţi, vă rog.

Ce mai zici, tată ? Cum te simţi ?

Poţi să-mi explici de ce apare nepoata mea pe Internet

şi protestează în legătură cu afacerile tale din Nayarit ?

Tată, proiectul Alpha Sur e aprobat deja de Alpha Pacifico.

Am făcut tot ce mi-ai recomandat,

n-am avut probleme cu studiile de mediu, totul a ieşit perfect.

Atunci, ce se petrecere, Sergio ?

De ce fetiţa şi sătenii se plâng ?

E o neînţelegere pe care o s-o rezolv. Nu-ţi face griji !

De când mi-ai dat vestea că sunt bunic,

am aşteptat răbdător să-mi cunosc nepoata,

şi o văd pentru prima oară într-un video

în care pătează reputaţia numelui nostru !

Crede-mă când îţi spun că o s-o rezolv, serios.

Dacă trebuie să vin eu însumi la Nayarit...

Nu !

Nu e nevoie să vii, tată. Totul e sub control, îţi spun eu.

Asta sper, Sergio. Nu vreau să am parte de încă o surpriză ca asta.

Când o să le cunosc personal pe nepoata mea şi pe mama ei ?

Ştii cât de important e pentru mine

să te aşezi la casa ta, să formezi un cămin, o familie.

Tată, totul merge bine, nu-ţi face griji ! Serios !

Acum sunt la volan, pe şosea. Te sun mai târziu.

Mulţumesc că îţi faci griji pentru mine, piratul meu scump.

Mereu reuşeşti să-mi înveseleşti inima.

Mă laşi să vorbesc cu Nicolas între patru ochi ?

Mulţumesc.

Se vede că Iker te iubeşte mult.

Şi eu, pe el.

De când ne-am cunoscut, am avut o conexiune cu totul specială.

Scuză-mă.

E o lovitură prea grea să aflu

că am avut un copil şi că... nu mai e.

N-ai pentru ce să te scuzi, Antonia.

Înţeleg cum te simţi.

E o rană care nu se vindecă.

Când v-am pierdut pe tine şi pe Nico,

lumea mea s-a năruit.

Nu ştii ce pustiu simţi când trăieşti cu inima frântă.

Fiecare dimineaţă îmi reamintea că nu mai eşti.

Adriana a fost acolo, m-a ajutat să mă ţin pe picioare

când eu nu puteam nici măcar să respir de durere...

Apoi, s-a legat o relaţie între noi.

Jur, am încercat să-mi reconstruiesc viaţa, dar, în toţi aceşti ani,

n-a trecut o zi în care să nu mă gândesc la tine,

la copilul nostru, la familia mea.

V-am avut mereu aici, aproape de inimă.

Nu ştiam că ai oaspeţi.

L-am rugat pe Nicolas să-mi aducă nişte lucruri de dinainte,

ca să văd dacă ajută să-mi amintesc ceva.

Eşti bine ?

Poţi să mă laşi un minut, ca să termin de vorbit cu el ?

- Sigur că da. - Mulţumesc.

- Mă duc să fac baie. - Da.

Imediat !

Acum !

Cum ai putut s-o foloseşti pe fata noastră la asta ?

- Cât de mult ai decăzut, Estrella ! - Nu ţipa la mine în casa mea !

Ce vrei ? Să te felicit ?

Una e să ieşi la protest sau ca mama ta să-mi scrie pe maşină,

dar s-o foloseşti pe fata mea pentru aşa-zisele tale cauze ?

Asta n-o să-ţi permit.

Mama nu m-a folosit !

Te-am rugat să nu deschizi firma de pescuit, dar ai făcut-o !

Nu puteam să tac,

pentru că nu sunt de acord cu ce faci !

Nu da vina pe mama !

Ideea să fac un clip a fost a mea, a nimănui altcuiva !

Redactor GEORGE COSTINAŞ