Original subtitles

Mâinile mele îţi vor purta visurile,

Paşii ţi-i voi călăuzi, îţi promit !

MAREA ŞI MAREA IUBIRE Episodul 19

În braţele mele vei descoperi tandreţea.

Îţi voi arăta că încă se poate iubi nebuneşte.

Doi oameni într-un milion...

Minunea s-a întâmplat, destinul ne-a adus deja împreună.

Îndrăgosteşte-te de mine ca şi cum n-ai fi suferit nicicând.

Împreună vom vindeca rănile trecutului.

Ai acel ceva special care mă răscoleşte

Şi te visez cum n-am visat pe nimeni niciodată.

Îndrăgosteşte-te de mine !

Dacă îmi dai mâna, las totul în urmă,

Singurătatea şi iubirea nu le mai confund.

Ai acel ceva special care mă răscoleşte

Şi te visez cum n-am visat pe nimeni niciodată.

Tu să-mi spui de ne vom iubi până la sfârşitul veacurilor...

Traducerea şi adaptarea CRISTINA COSTINAŞ

Tu n-o mai face pe proasta şi asumă-ţi răspunderea o dată în viaţă !

Din vina ta, Gabriel m-a părăsit şi s-a ales praful de nunta mea.

Ce ? Ce spui ?

- Marina, tu ştiai ceva de asta ? - Nu.

Brisa, jur că n-avem idee. Îmi pare foarte rău.

Da... "Îmi pare foarte rău."

De când ai venit, ai spus ochii pe Gabriel al meu !

De când ai apărut, ai pus ochii pe Gabriel al meu.

Aş vrea să nu te fi găsit niciodată !

Aş vrea să te fi înecat în mare, proasto !

Ce s-a întâmplat, Juanjo ?

E făcută rezervarea la hotelul de care mi-ai zis.

Cum ţi-a mers cu femeia aia ? Ai văzut-o pe fetiţă ?

Adineauri am vorbit cu ele.

Cred că tipa aia simte că a câştigat la loterie.

I-ai spus că eşti dispus să-i plăteşti datoriile ?

Chiar dacă nu crezi, Estrella nu vrea bani.

S-a dat demnă şi mi-a spus că nu vrea să ştie nimic de mine.

- Evident, n-ai crezut-o. - Nu ştiu, Juanjo, nu ştiu.

Cred că totul ar fi mai uşor dacă Estrella ar fi mai ambiţioasă.

Dacă marele Sergio Falcon m-a învăţat ceva,

acest ceva e că toţi avem un preţ.

Uitasem cât de frumoasă e.

Mi-am amintit de ce eram aşa de nebun după ea acum câţiva ani.

Gata, Brisa ! Lucrurile nu se rezolvă cu violenţă. Ce e cu tine ?

Nu-mi pasă. De mult îi pusesem deoparte palma asta.

Nu te mai las să mă insulţi !

Hai !

Ajunge ! Liniştiţi-vă ! Vă calmaţi amândouă.

Mi-ai distrus viaţa.

Tot ce conta pentru mine s-a dus de râpă din cauza ta.

În ce încurcătură te-ai băgat, pentru numele lui Dumnezeu ?

Nu pot să cred... Ia te uită !

Nu se poate.

Te sun mai târziu, Juanjo. Un imbecil a intrat în mine.

Eu sunt imbecilul ?

Dădeai înapoi şi vorbeai la mobil în acelaşi timp.

Cu cât mergeai ? E o stradă cu un singur sens.

- Veneai în viteză, ai intrat în mine. - Nu, n-o întoarce.

Tu îţi asumi răspunderea. M-ai lovit şi o să plăteşti.

Ştii ceva ? N-am timp pentru asta. Uite. Ai asigurare ?

Nu contează. Sună la compania mea şi îţi rezolvă.

Nu... Tu nu pleci nicăieri.

Eu nu trimit maşina în atelierul unei companii de asigurări.

Nici vorbă ! O să mă lase cel puţin o lună fără camionetă.

Am nevoie de ea ca să muncesc.

Asta e problema mea ?

Da, e problema ta. Sigur că e răspunderea ta !

Nici măcar n-ai curajul să-ţi ceri scuze.

Ştii ce eşti ? Un arogant, un profitor, asta eşti !

Ce ?

Cum te simţi ?

Mai bine ?

Nu ştiu. Nu-mi place să ştiu că tatăl meu nu mă iubeşte.

Adică tu îmi spuseseşi deja, dar...

Dar ai o mamă care te iubeşte, care te adoră mai presus de orice.

Da, dar... Tatăl meu e rău ?

Nu.

Nu, scumpa mea, nu e rău.

Pur şi simplu e un om care greşeşte.

Dacă tatăl tău ar fi un om rău, nu m-aş fi îndrăgostit de el.

Îl mai iubeşti ?

L-am iubit mult, draga mea, din toată inima.

Din acea mare iubire te-ai născut tu, scumpa mea.

Dar a trecut mult timp de atunci.

Ce am simţit cândva pentru el s-a stins în timp.

Ca o lumânare pe care o laşi aprinsă şi arde până se topeşte toată ?

Nu ştiu...

Tatăl tău e foarte diferit de noi, draga mea.

S-a născut într-o familie înstărită,

a crescut înconjurat de lucruri luxoase, cu tot confortul.

El crede că totul se rezolvă cu bani.

Aşa a fost crescut, atât ştie, draga mea.

Nu crezi că se poate schimba,

că, într-o zi, ar putea să înveţe să mă iubească ?

Noi, cei care te cunoaştem, te adorăm, fetiţa mea.

Eşti cea mai scumpă fetiţă din toată lumea !

Nu... Jur ! Am crezut că Brisa o s-o ia la bătaie.

Nu ştii ce palmă i-a tras bietei Marina.

Dacă Gabriel a lăsat-o din cauza ei, trebuia s-o pună la punct măcar.

Nu spune asta, Erika ! Ce e cu tine ?

Jur că o înţeleg perfect pe Brisa.

Nici nu ştii ce chef am să procedez la fel cu ipocrita de Estrella

şi să-i ard... o palmă zdravănă !

Nu, nu e bine. Ce o să rezolvi ?

Violenţa n-o să fie niciodată soluţia.

Stai liniştită. În curând, lucrurile o să se schimbe în favoarea mea.

- De ce ? - Nu ghiceşti cine a venit în sat.

- Nu ştiu. - Tatăl lui Azul !

- Cum ? Tatăl lui Azul ? - Da.

E un bărbat foarte chipeş şi milionar.

Estrella nu e proastă deloc.

Fostul ei iubit poate s-o ajute să-şi plătească datoriile.

După ce plăteşte datoria făcută de dl Ulises la sindicat,

în sfârşit, Estrella o să plece la Ciudad de Mexico

şi o să fie la mulţi kilometri depărtare de Fabian al meu.

De aceea considerăm că apa e una dintre cele mai importante resurse

şi trebuie s-o avem grijă de ea. Mulţumesc mult !

Foarte bine, copii. Mi-a plăcut mult. Felicitări !

Mulţumim.

Ştiţi ceva ? Mi-a plăcut mult că aţi vorbit despre apă.

Profesoara Gabi mi-a spus de ce aţi ales-o.

Vreau să vă spun

că, la recomandarea ei, vă invităm să luaţi parte la un lucru

care o să aducă beneficii pentru şcoală.

Ne-am interesat şi am găsit un program numit "Şcoli cu apă".

Caut să văd cum putem înscrie şcoala noastră.

Ce e cu programul ăsta ?

Ei ajută şcolile instalând sisteme de captare a apei,

ca să putem profita de această resursă.

De asemenea, oferă ateliere ca să învăţăm cu toţii

cum s-o folosim şi cum să economisim apa.

Sună foarte interesant !

Aşteptăm vizita unei echipe ca să evalueze şcoala

şi să aflăm dacă respectăm toate cerinţele.

Când o să se întâmple asta, sperăm că o să puteţi fi prezenţi.

Într-adevăr ? Mulţumim mult, dnă profesoară.

Cum a aflat tipul ăla că voi trăiţi aici, Estrella ?

Şi cine i-a spus de datoria la sindicat ?

N-am idee, Perla.

Cert e că Sergio a apărut la noi acasă

şi totul a fost foarte neplăcut, foarte încordat.

Sora mea, se vede că ţi-a răscolit multe amintiri, nu ?

Nu eram pregătită ca să-l văd iar

şi în niciun caz ca Azul să-l cunoască aşa.

- Şi nepoata mea cum se simte ? - Închipuie-ţi...

Estrella...

- Am ajuns ! Scuze. - Frumos îţi şade, Brisa !

De ce n-ai venit la muncă ? Ne-ai lăsat singure cu toată munca.

Scuze... Sincer, nu puteam, jur. Scuze.

Ce ai, Brisa ? De ce plângi ?

S-a terminat. Nu mai e nicio nuntă.

Gabriel tocmai m-a părăsit.

- Ce ? - Brisa...

De ce nu mai vrei să te căsătoreşti cu Brisa ?

Fiindcă nu eram sigur, piratule,

şi... am vrut să-mi iau un timp ca să mă gândesc mai bine.

Are legătură cu Marina, nu ?

Pentru ea nu vrei să te căsătoreşti ?

Evident că e din cauza acelei individe !

I s-a băgat pe sub piele de când a venit,

cu mutra aia de orfană... "Săraca de mine ! Nu-mi amintesc nimic."

Până când l-a făcut să cedeze.

Eşti sigură de asta, Brisa ?

Poate că sunt doar închipuirile tale, Brisa.

Nu, jur că nu sunt închipuiri.

Din clipa în care a apărut tipa aia pe mare,

relaţia mea cu Gabriel s-a dus dracu'.

A luat-o la el acasă şi au început certurile, gelozia, tot...

Eu voiam doar să mă mărit cu el şi să îmbătrânim împreună.

Băiatul meu, ca să mă înţelegi...

Cât te căsătoreşti... e pentru totdeauna.

De-asta trebuie să cântăreşti bine lucrurile înainte să faci pasul ăsta.

Eu mi-am dat seama că nu făceam asta pentru mine.

O făceam mai mult pentru Brisa.

Am crezut că asta trebuie să fac ca s-o ajut.

- Nu-ţi mai place Brisa ? - E mai mult decât atât...

E mai mult decât simplul fapt că îţi place sau nu-ţi place cineva.

Trebuie să fii îndrăgostit.

Ca să te căsătoreşti, trebuie să fii îndrăgostit ca să iei decizia asta.

Nu te căsătoreşti ca să-l ajuţi pe celălalt. Asta a fost greşeala mea.

Trebuie să fii mereu sincer cu tine, băiatul meu, cu inima ta

şi să fii sincer cu cei pe care îi iubeşti cel mai mult.

- Atunci, ce o să faci acum ? - Ce te-am învăţat mereu.

O să înfrunt consecinţele deciziei mele.

N-am idee ce o să fac acum.

Mă vedeam măritată cu Gabriel, formând o familie, trăind împreună.

Acum... am rămas fără nimic.

Linişteşte-te, Brisa. Suntem cu tine, indiferent de ce ai avea nevoie.

Jur că simt că o să mor de durere.

E ca şi cum inima mea ar vrea să nu mai bată de atâta tristeţe.

Viaţa mea nu mai are sens fără el.

Nici nu-ţi închipui ce viaţă te aşteaptă, Estrella.

Dacă mucoasa aia chiar e sânge din sângele meu,

mai curând decât îţi închipui o să devii soţia lui Sergio Falcon.

Te-ai dus, tată.

Nu mai eşti aici ca să ne protejezi.

Sergio a reapărut şi e o ameninţare pentru Estrella.

Şi Brisa...

Brisa are inima frântă, fiindcă Gabriel a părăsit-o.

Iar mama...

Ştiu că încă o doare.

Ştiu că încă o doare trădarea ta.

Totul a fost aşa de greu, tată.

Ele m-au ajutat mult să mă apăr de Tiburon.

Dacă ai fi văzut,

te-ai fi simţit aşa de mândru de noi.

Mi-e dor de tine.

Psiholoaga mi-a spus cât de important e să învăţ să iert

şi de-asta sunt aici.

Ca să te iert pentru tot, tată.

Te iert pentru că nu sunt în măsură să te judec.

Odihneşte-te, tăticule !

Înţelegeţi-mă, nu pot să rămân fără camionetă atâta timp.

Dar de ce nu poate să fie un atelier de aici, din satul meu ?

Nu, nu mă interesează politica firmei de asigurări.

Daţi-mi-l la telefon pe superiorul dv. Cu dv. nu mă înţeleg.

Da. Alo ? Alo ! La naiba !

- Toate bune ? - Nu... Scuze.

Nu, deloc. Un individ a intrat în mine azi-dimineaţă

şi, din cauza lui, o să rămân fără camionetă cine ştie cât timp.

- Nu se poate ! - E un tip venit de la oraş.

Îl cheamă Sergio Falcon.

Ce s-a întâmplat ? Tu ştii cine e bădăranul ăla ?

Da. E tatăl lui Azul.

Ce caută aici ?

Ulises Contreras Hernandez...

Ulises...

Ulises... Iubitul meu.

Ştii asta, nu ?

Aşa-i că ştii ?

Ştii ? Ai fost singurul bărbat pe care l-am iubit sincer.

Sigur că ştii, nu ? Aşa-i că ştii ?

Totul ar fi fost aşa de diferit dacă m-ai fi preferat pe mine !

Înţelegi, iubitule ?

Ce de floricele ţi-am adus ! Ce drăguţe sunt !

Idiotule...

Adio !

Nu... Ea e.

Ea e. Rosalba era amanta tatălui meu !

Nu pot să cred. Tatăl fiicei tale ?

Nu mi-ai spus că a dispărut din vieţile voastre ?

- Ba da. - Atunci, ce caută aici ?

Sincer, prefer să nu vorbesc despre asta.

Am venit doar ca să-ţi las declaraţia de debarcare.

Da. Mulţumesc.

Estrella, ştii că poţi să ai încredere în mine.

Dacă ai nevoie să vorbeşti cu cineva, sunt aici ca să te ascult, oricând.

- Îţi fac o cafea ? - Nu, serios. Mulţumesc mult.

Mai ştii că ţi-am spus că Azul l-a sunat pe tatăl ei ?

Da.

Nu ştiu cum, dar Sergio a aflat de datoria pe care o am la sindicat

şi s-a gândit că o folosesc pe fată ca să-l şantajez pentru bani.

Tipic pentru indinvizii ca el. E un nenorocit, asta e.

Fiica mea a rămas foarte afectată de această primă întâlnire.

A înţeles de ce îl vreau departe de noi pe bărbatul ăsta.

Cred că situaţia e foarte grea pentru Azul.

Regret nespus că trece prin toate astea.

Un singur lucru nu înţeleg.

Cum a putut o femeie minunată ca tine să fie cu un asemenea bădăran ?

Ai auzit vorba aia care zice că iubirea e oarbă ?

Da.

Asta a fost.

Eu eram foarte tânără, m-am entuziasmat,

mi-a promis că o să avem un frumos viitor împreună şi l-am crezut.

M-am îndrăgostit ca o proastă.

Poate că adevărata iubire soseşte după ce te maturizezi.

Nu crezi că e aşa, Estrella ?

Când l-am cunoscut pe Sergio,

mi-a părut un bărbat simpatic, cult, educat...

Mă făcea să mă simt cea mai specială femeie din lume şi...

Jur că, în adâncul sufletului, simţeam că şi el mă iubea.

Am crezut că relaţia noastră o să meargă,

că o să fim împreună pentru totdeauna.

M-am dăruit lui Sergio plină de speranţă, foarte îndrăgostită

şi, când am rămas însărcinată...

Da, ticălosul ăla şi-a schimbat complet atitudinea faţă de tine.

Mi-ai povestit cum s-a terminat povestea aia.

Nu ştiu de ce mi-e aşa de uşor

să vorbesc cu tine despre ce nu pot vorbi cu nimeni altcineva.

Pentru că există o conexiune specială între noi doi, Estrella. Asta e.

Nu, Fabian. E mai bine să păstrăm distanţa.

Ştii că nu vreau probleme cu Erika.

Înţeleg că vrei să-i fii loială fiindcă e prietena ta.

Dar nici nu mi se pare drept...

Te rog, Fabian ! Nu pot să încep o relaţie cu tine

ştiind că, aşa, o să rănesc o persoană la care ţin.

Dacă am învăţat ceva din tot ce mi s-a întâmplat cu fata mea,

am învăţat să fiu răbdător şi să ştiu aştept.

O să te aştept, Estrella.

O să te aştept pentru că te iubesc.

Viaţa mea, fetiţa mea scumpă...

Uite, ţi-am adus un ceai.

O să te simţi mult mai bine. Gustă-l !

Gustă-l, draga mea, gustă-l...

Mulţumesc, dar...

Ce îmi face Gabriel mă doare mult, mamă.

Ştiu, draga mea.

Te văd şi mi se rupe inima...

Dar mai cred că, dacă Gabriel a hotărât să rupă logodna voastră,

a fost cel mai bine.

Nu, cum să fie cel mai bine, mamă ?

Vreau să spun că e mai bine să nu te măriţi cu un bărbat

care nu e sigur de ce simte pentru tine, draga mea.

O căsnicie fără iubire ar fi mullt mai dureroasă, crede-mă.

Mamă, nu mă înţelegi.

Dureros e să fiu ridicată la cer cu o mie de vise,

iar apoi să fiu trântită la pământ, umilită.

Aşa m-a lăsat Gabriel după tot ce mi-a făcut.

Draga mea...

Dă afară durerea, fetiţa mea.

O să fiu aici pentru tine.

Împreună, o să trecem peste asta.

Chiar dacă nu crezi, durerea asta o să treacă, puţin câte puţin.

Îţi spun asta din proprie experienţă.

Ce are proasta de Marina, şi eu n-am ?

De ce o preferă pe necunoscută aia, nu pe mine ?

Nu spune asta.

Nu înţeleg, mamă. De ce nu mă vrea ? De ce nu mă iubeşte pe mine ?

Ce am făcut greşit ?

Brisa, tu n-ai făcut nimic greşit.

Dar vrei să-ţi spun ceva ? Inimii nu-i poţi porunci.

Asta nu e vina ta, scumpa mea.

Nu, ai dreptate. E vina acelei femei, naufragiata aia proastă.

O urăsc, mamă ! O urăsc din tot sufletul !

Linişteşte-te, Brisa, te rog. N-o urî !

Asta e răspunderea lui Gabriel.

El a provocat încurcătura asta,

de-asta ai inima frântă, fata mea, şi suferi.

Dar eu n-o să permit să mai fii rănită, în niciun fel, ai înţeles ?

Scumpo...

Aici putem să vorbim liniştite, Jaz.

- Ai ce mi-a trimis Xavi ? - Da. A sosit în dimineaţa asta.

- Dă-mi ! - Nu. Ştii ceva ?

M-am săturat să te ajut,

când tu nu faci nimic pentru ca Fabian să se împace cu mine.

Te ajut în toate.

Nu aşa cum am eu nevoie să mă ajuţi.

Tatăl tău mă scoate din viaţa lui.

Asta nu e vina mea ! Dă-mi pastilele !

Fabian se îndrăgosteşte de proasta de Estrella.

Poate fiindcă ea nu e aşa de odioasă...

- Ce ai spus, Jaz ? - Nu, n-am vrut să spun asta.

Scuză-mă !

Mai bine cară-te, mucoasă idioată, mie nu-mi mai vorbeşti aşa !

Nu plec înainte să-mi dai ce mi-a trimis iubitul meu.

Coboară tonul şi ia-ţi gândul de la asta.

Erika, dă-mi-le ! Erika, dă-mi-le odată !

Mie nu-mi vorbeşti aşa. Pleacă imediat !

Te rog...

Dă-mi-le... Sunt disperată.

Dă-mi-le ! Am nevoie de ele.

- De asta ai nevoie ? - Te rog !

Bunica mea a murit recent, nu mă simt deloc bine.

Am nevoie de ceva ca să mă calmez, ca să pot să dorm.

Asta mă ajută să închid ochii ore-n şir, să nu mă gândesc la nimic,

fără să simt durere... Te rog !

Te rog, dă-mi-le odată !

Poftim !

Nu eşti decât o drogată jalnică.

Vrei mai multe pastile ?

Va trebui să-mi dai ascultare în toate şi să faci ce spun eu.

Împreună, o s-o scoatem pe Estrella din viaţa tatălui tău. Da ?

Da. Cred că ştiu cine e femeia care era cu tata în hotelul ăla

în ziua în care a murit.

- Serios, Perlita ? Cine ? - Rosalba !

- Mama Erikăi ? - Da, aia.

Femeie afurisită...

Stai puţin, Perlita.

Cum poţi să fii aşa de sigură ?

Dna Rosalba nici nu era în sat când a murit dl Ulises,

Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Am văzut-o în cimitir. A venit la mormântul tatălui meu.

Din ce a spus, sunt aproape sigură că ei doi erau amanţi.

- Ce ai de gând să faci ? - S-o înfrunt, ce altceva ?

Trebuie să ştiu dacă ea e femeia

care era cu tata în ziua aia când a făcut infarctul.

Dacă e adevărat înseamnă că Rosalba are toţi banii

pe care i-a luat tata cu împrumut de la sindicat.

Asta... o să-mi folosească la ceva.

- Poftim, tată. - Cum ?

- Îţi împarţi comoara cu mine ? - Da.

Cum eşti trist, acum e rândul meu să am grijă de tine.

Ciocolata vindecă tristeţea.

Campionul meu ! Mulţumesc. Te iubesc mult.

Dnă Meche ! Da, intraţi.

- Iker, băiatul meu, ce faci ? - Bine. Am grijă de tată.

I-auzi...

Pot să te rog ceva ?

Poţi să ne laşi un pic singuri ?

Vreau să schimb câteva cuvinte cu tăticul tău.

Da, băiatul meu, du-te în camera ta şi fă tema. O verificăm după aceea.

Eu o să stau de vorbă cu dna Meche.

- La revedere, doamnă ! - Pa !

Luaţi loc, vă rog.

Îmi imaginez de ce vă aflaţi aici.

De ce te-ai jucat cu fata mea ?

Lucrurile nu sunt aşa, dnă Meche.

- Nu ? - Nu.

Atunci, cum sunt ?

Ai cerut-o în căsătorie, apoi, ţi s-a făcut frică

când fata mea a făcut programarea la Starea Civilă.

Am încercat să fiu sincer cu Brisa.

Aşteptând până în ultima clipă ?

Scuză-mă, dar asta nu înseamnă că eşti sincer.

Tu n-ai iubit-o niciodată pe fata mea aşa cum merită.

Dnă Meche, eu am iubit-o pe Brisa, am iubit-o mult.

Am făcut eforturi, jur, ca să meargă relaţia noastră.

Voiam să am grijă de ea, voiam s-o protejez, dar...

Dar fiica dv. vedea în căsătorie un fel de soluţie la problemele ei.

Brisa voia să se căsătorească ca să plece de acasă, dnă Meche,

ca să nu mai fie nevoită să lucreze ca pescăriţă.

Iertaţi-mă, dar ar fi o greşeală să începem o căsnicie aşa.

O să-mi spui că n-are nicio legătură faptul că ai pus ochii pe alta,

ştiind bine cât suferim, ca familie, în urma trădării lui Ulises ?

Tu vii şi îi faci acelaşi lucru ?

Chiar dacă biata mea fată o face cu ou şi cu oţet pe Marina,

mie mi-e foarte clar cine e responsabilul.

Tu, nimeni altcineva.

Îmi asum răspunderea.

Recunosc că nu trebuia să las lucrurile să ajungă aşa de departe.

- Vă cer scuze pentru asta. - Ceri scuze...

Ascultă-mă bine, Gabriel.

Nu vreau să te mai văd aproape de fata mea.

Dacă Brisa mai varsă o singură lacrimă din cauza ta,

o să ai de-a face cu mine.

Ai auzit bine ?

Aşa, cumsecade cum mă vezi,

sunt în stare de orice pentru fiicele mele. Orice.

Bună, Perla ! Ce faci ?

Fetiţo, mă laşi să trec ? Mă grăbesc.

Noi două trebuie să vorbim, dnă Rosalba.

Da ? Nu putem s-o lăsăm pe altă dată ? Chiar sunt foarte grăbită.

- Nu, doamnă, o să vorbim acum ! - Pot să ştiu despre ce ?

Despre tatăl meu. Eraţi cu el când a făcut infarct ?

Rosalba ! Dnă Rosalba, nu fugiţi !

Să mergem ! Dnă Rosalba !

Aşteptaţi !

Doamnă ! Aşteptaţi, doamnă !

- Aşteptaţi, dnă Rosalba ! - Dă-mi drumul !

Ce se întâmplă ? Dar... Ce e cu atâta violenţă ?

Nu vezi că mă grăbesc ?

N-o faceţi pe nebuna !

Eraţi cu tata în ziua în care a murit, în hotelul ăla.

Ce ? Mă scuzi...

Eu, la vârsta mea, în hotelul ăla, cu tatăl tău ?

Nu... Nu, fetiţo, drept cine mă iei ?

V-am văzut în cimitir.

V-am văzut vorbind la mormântul tatălui meu.

Îl cunoşteam pe Ulises de mulţi ani, îl stimam.

De ce e greşit să merg la cimitir ca să-i onorez memoria ?

Nu, am auzit tot ce aţi spus ! Nu vă mai prefaceţi, doamnă.

Acceptaţi o dată pentru totdeauna că dv. eraţi amanta tatălui meu.

Nu... Tu nu eşti întreagă la cap, fetiţo.

Bine. Dacă nu vreţi să vorbiţi cu mine e în regulă.

Dar poliţiştilor va trebui să le explicaţi

de ce l-aţi lăsat pe tata să moară în hotelul ăla şi aţi fugit.

- Valentin ! Sună la poliţie. - Acum.

Nu ! Nu sunaţi pe nimeni.

Nu la poliţie...

Îmi pare foarte rău că îi fac rău mamei tale cu asta,

dar ai dreptate.

Eu... Eu eram amanta lui Ulises.

Intră.

Îmi închipui că vestea s-a împrăştiat în tot satul, nu ?

Da.

Cum te simţi ?

Îmi asum rolul tipului rău din poveste. Ştii tu...

Eşti sigur că ai luat decizia corectă ?

Cum să mă întrebi asta ?

Mă simt rău, Gabriel.

Simt că, în parte, sunt răspunzătoare pentru ce s-a întâmplat.

Tu şi Brisa vă iubeaţi, urma să formaţi o familie.

Da. Eu o ador pe Brisa, e adevărat. Aş da orice s-o văd fericită,

dar mi-am dat seama că nu aceea era calea.

Am fi ajuns să suferim amândoi.

De ce spui asta ?

Pentru că nu eram logodiţi din inimă, Marina.

Brisa voia să se căsătorească ca să fugă de problemele ei. Eu...

Pentru mine, căsătoria înseamnă să fiu absolut sigur

că vreau să-mi trăiesc viaţa cu persoana pe care o am în faţă.

Eu am pierdut siguranţa asta.

Mai devreme sau mai târziu, lucrurile s-ar fi terminat rău.

Am înţeles că forţam tot...

Brisa nu merita să nu fiu cu inima în relaţie.

Ea merita...

Merită ceva mai bun, un bărbat care s-o iubească sincer.

De ce eşti sigur că nu eşti tu bărbatul acela ?

Eu nu pot să mă gândesc să-mi petrec tot restul vieţii cu cineva,

dacă încep să mă îndrăgostesc de altă femeie.

- Recunoaşteţi ? - Da.

Eu şi tatăl tău eram amanţi de mulţi ani.

- L-aţi lăsat pe tata să moară ! - Dă-mi drumul !

Perlita, nu !

- Liniştiţi-vă ! Nu aşa ! - Dă-mi drumul !

Potoliţi-vă, Rosalba !

Nu înţelegi, fetiţo ? Noi eram foarte îndrăgostiţi.

Ulises mi-a spus că o să se despartă de mama ta,

dar până plecăm din sat...

Nu ! Astea sunt doar minciuni !

Nu e adevărat. Tata nu era în stare să ne abandoneze. Nu...

Aveam planul făcut ca să plecăm, fetiţo.

De ce crezi că a luat împrumutul ăla de la sindicat ?

A făcut-o ca să începem altă viaţă împreună, departe de aici.

Unde sunt banii ăia ?

E mai bine să spuneţi tot, dnă Rosalba.

Nu plecaţi de aici înainte să lămuriţi lucrurile cu Perlita.

Banii ăia nu mai există. S-au evaporat...

I-am folosit ca să-mi plătesc nişte datorii...

I-aţi cheltuit pe toţi ? N-a mai rămas niciun peso ?

Jur, Perla, îmi pare foarte rău. Îmi pare rău şi pentru Meche.

A fost victima minciunilor lui Ulises, la fel ca mine.

Tatăl tău nu mi-a dat niciodată locul meritat în faţa voastră...

Nu ! Cu ce obraz spuneţi aşa ceva ?

Toată familia mea se chinuieşte din cauza dv. !

Femeie hoaţă ! Spuneţi-mi unde sunt banii ! Unde sunt banii ?

Dă-mi drumul !

Destul ! Deschide ochii !

Banii ăia erau pentru mine, nu pentru mama ta.

Nici pentru tine, nici pentru surorile tale !

Ulises s-a îndatorat ca să mă facă fericită pe mine !

Şi eu sufăr pentru moartea lui.

Tatăl tău... Uită-te la mine !

Tatăl tău a fost iubirea vieţii mele !

Tăceţi şi plecaţi odată ! Plecaţi !

Acum ştii adevărul. Nu mai avem nimic de discutat.

Dă-te la o parte !

Linişteşte-te, Perlita.

Linişteşte-te !

- Poftim ! - Bună, Erika !

Putem să vorbim ?

O clipă.

Sunt mulţi clienţi. Nu vezi că sunt ocupată ?

Pot să aştept să te eliberezi.

Trebuie să discutăm mai multe lucruri. Te rog, Erika.

Nu vreau s-o mai ţinem aşa.

Aşa, cum ? Cu tine cochetând cu bărbatul pe care îl iubesc ?

Erika, am mai vorbit despre asta. Am fost sinceră cu tine.

Aş fi jurat că am o prietenă în care pot să am încredere,

iar tu mi-ai furat tot ce aveam în câteva secunde, Estrella.

Eu te iubesc, Erika. Vorbesc serios.

Mă doare ce se întâmplă între noi.

Ne cunoaştem de atâţia ani, Erika !

Pe mine mă doare de două ori mai mult.

Vii la locul meu de muncă pozând în prietena cea bună,

când, de fapt, îmi râzi în nas !

Ştiu că încerci în continuare să-l cucereşti pe Fabian.

Nu e adevărat, Erika, înţelege, te rog.

Scoate-ţi ideea asta din cap.

Bine. Atunci, demonstrează-mi-o, spune-mi că nu simţi nimic pentru el.

Dar spune-mi-o privindu-mă în ochi. Spune-mi-o !

Nu... Aşa vrei să repari lucrurile ?

Nu eşti în stare nici să mă priveşti în ochi... prietena mea.

Da, ai dreptate. Nu vreau să mai mint, Erika.

E adevărat. Eu am greşit. M-am zăpăcit cu Fabian.

Îi făceam cel mai mare rău Brisei dacă mă însuram fără să fiu convins,

ca să-mi ţin promisiunea,

deşi ştiu că, din senin, altcineva a apărut şi mi-a furat inima.

Gabriel, nu voiam să-ţi fac probleme.

N-aş vrea sub nicio formă să te rănesc sau s-o rănesc pe Brisa.

Iartă-mă că am venit la tine acasă,

iartă-mă că te-am târât în problemele mele, că...

Tu nu eşti de vină pentru nimic. Singurul responsabil sunt eu.

Cel mai mult mă doare că i-am făcut rău Brisei.

Ea nu merită asta. E adevărat.

Asta e. Acum trebuie să fac lucrurile bine.

O să mă ocup de fiul meu, de munca mea, de mine însumi.

Dacă tu sau Iker aţi avea vreodată nevoie de ceva, ştii că sunt aici.

Gabriel, nu trece nicio zi fără să mulţumesc că m-ai salvat.

Eşti un bărbat nemaipomenit şi un tată fantastic.

Erika...

Nu ştiu cum s-a întâmplat. Eu am rămas în sat ca să-mi ajut familia.

La început, nici măcar nu m-am înţeles bine cu Fabian

şi, deodată, am început să am pentru el sentimente

pe care n-am reuşit să le controlez.

N-am fost sinceră cu tine şi de-asta vreau să-ţi cer scuze.

Ţine-ţi scuzele, Estrella !

Sunt o proastă fiindcă am avut încredere în tine !

Am venit să-ţi povestesc necazurile mele în dragoste,

în timp ce tu visai la bărbatul pe care îl iubesc !

Iartă-mă, te rog !

Nu mi-am închipuit niciodată că o să mi se întâmple asta, Erika.

Am greşit. Mi-e foarte clar lucrul ăsta.

Crezi că asta mă face să mă simt mai bine ?

Nu, Estrella, mă face să mă simt regina tuturor imbecilelor !

Eu juram că suntem cele mai bune prietene de o viaţă !

Suntem prietene, Erika, încă suntem prietene.

Nu... Noi două nu suntem prietene.

De când te-am văzut vorbind cu Fabian la înmormântarea tatălui tău,

am presimţit tot.

Femeia, când are o bănuială, nu se înşală.

De-asta te-am minţit, Estrella.

De-asta ţi-am spus că mai eram împreună, ca să te opresc,

dar nici măcar asta n-a mers.

În momentul ăla, nici măcar n-aveam vreo intenţie cu el.

Dar cu trecerea zilelor... M-am zăpăcit, Erika.

Dar am ştiut mereu că tu erai în peisaj.

N-o să intervin în niciun fel între voi. Fii sigură de asta !

O să-mi văd de munca mea ca să plătesc datoria familiei,

apoi o să plec din sat şi o să-mi văd de viaţa mea în altă parte.

- Estrella, cum vrei să te cred ? - Te rog să ai încredere în mine.

Nu ştiu dacă înţelegi că ai distrus prietenia noastră, Estrella,

fiindcă eu nu te mai cunosc. Mi-e milă de tine !

Redactor OLIVIA PRIMEJDIE

SFÂRŞITUL EPISODULUI 19