Original subtitles

Mâinile mele îţi vor purta visurile,

Paşii ţi-i voi călăuzi, îţi promit !

MAREA ŞI MAREA IUBIRE Episodul 6

În braţele mele vei descoperi tandreţea.

Îţi voi arăta că încă se poate iubi nebuneşte.

Doi oameni într-un milion...

Miracolul s-a întâmplat, destinul ne-a adus deja împreună.

Îndrăgosteşte-te de mine ca şi cum n-ai fi suferit nicicând.

Împreună vom vindeca rănile trecutului.

Ai acel ceva special care mă răscoleşte

Şi te visez cum n-am visat pe nimeni niciodată.

Îndrăgosteşte-te de mine !

Dacă îmi dai mâna, las totul în urmă,

Singurătatea şi iubirea nu le mai confund.

Ai acel ceva special care mă răscoleşte

Şi te visez cum n-am visat pe nimeni niciodată.

Tu să-mi spui de ne vom iubi până la sfârşitul veacurilor...

Traducerea şi adaptarea CRISTINA COSTINAŞ

Duceţi-vă acasă, nu ?

Nu cumva să vă ciufulească vântul dinspre mare.

Nu vă daţi seama că munca asta nu e pentru patru femei ca voi ?

Ai grijă ce comentarii faci !

Nu e nevoie să le jigneşti pe doamne.

Nu...

- Estrella, eşti sigură de ce faceţi ? - Foarte sigură, Fabian.

Mă îngrijorează gândul

că aţi putea să faceţi un accident şi să naufragiaţi.

Ştii ce ar trebui să te îngrijoreze ?

Că ai băgat în echipa ta un trădător.

Ce ? Nu i-ai spus patronului tău

că l-ai făcut să piardă o mare afacere ?

Ce spui ?

Că îşi bate joc de tine, Fabian.

Tipul ăsta a fost cel care ţi-a rupt plasele.

A plecat.

Nepoata mea s-a dus să stea cu tatăl ei,

cu acel criminal...

Şi fără să-şi ia rămas-bun de la mine. E o ingrată.

Să dea Dumnezeu ca dra Jazmin

să găsească pacea şi ajutorul de care are nevoie,

lângă tatăl ei.

Faceţi loc ! Feriţi-vă, că trec !

Mulţumesc. Feriţi-vă !

Aveţi grijă, că trec !

Uită-te pe unde mergi !

Scuzaţi-mă, domnişoară ! Ce ruşine...

Nu, eşti un prost, era să mă dărâmi !

Ce ? Nu spui nimic ?

Eu... Nu.

Ba da. Îmi pare bine.

Sunt Oliver Parra, pescar cu sufletul,

veracruzan până în oase şi, dacă îmi ceri tu...

Opreşte-te. Un "sorry" era de-ajuns.

Nu eşti de pe aici, nu ?

Nu te-am mai văzut, şi eu n-aş fi uitat ochişorii ăştia frumoşi.

Du-te s-o faci pe cuceritorul în altă parte. Pa !

Nu, scuze.

Pot să te ajut cu ceva ? Dacă vrei, îţi duc valiza.

- Ştii cine e Fabian Bravo ? - Cum să nu ?

E nimeni altul decât preşedintele sindicatului pescarilor.

Dacă vrei, imediat te duc la el.

Păi, cum altfel ?

Nu te crezi mare macho ?

Dacă ai fi aşa, ai recunoaşte ce ai făcut.

E adevărat ce spune Estrella ?

Tu ai tăiat plasele alea ?

Nu, domnule, cum să credeţi asta ?

Femeia asta scorneşte lucruri !

- Jur, domnule ! - Fii respectuos !

Domnule, spune asta ca să se răzbune ! Nu vă daţi seama ?

E ofticată că am venit să lucrez pentru dv.

Tu poţi să crezi ce vrei, Fabian, dar te felicit.

Te pricepi să-ţi alegi pescarii.

Să mergem, fata mea !

Spune-mi ! Dacă mă minţi, jur că o să dai de o problemă mare.

Spune-mi, ca de la bărbat la bărbat !

- Fabian ! - Spune-mi, tată.

A venit fata ta.

- Mulţumesc mult ! - Pentru puţin.

De când ai terminat-o cu Fabian,

nu te-am mai văzut aşa de zâmbitoare.

Pot să ştiu de ce eşti aşa de bucuroasă ?

Azi e ziua în care Fabian o să se convingă

că eu sunt femeia de care are nevoie lângă el.

Mă scuzi o clipă ca să vorbesc cu băiatul meu ? Te rog.

Corsarule, ce ai văzut...

Nu trebuie să-mi explici nimic, tată.

Eu m-am prins ce se întâmplă, şi nu e vina ta.

Asta fac sirenele.

Da ? Ce fac sirenele ?

Vrăjesc, cuceresc...

Aminteşte-ţi poveştile din cartea mea.

Alea sunt poveşti, sunt doar fantezii, voinicule.

Am văzut cum te uiţi la Marina, cum îi vorbeşti.

Am văzut cum o îmbrăţişai când era tristă.

Pe mine nu mă păcăleşti, tată.

Ţie îţi place Marina.

Intră, te rog ! Eşti la tine acasă.

Ce surpriză mare mi-ai făcut !

Nu mă aşteptam să vii singură.

Mi-ar fi plăcut să ştiu că vii ca să-ţi cumpăr nişte flori,

să ţi le las în cameră...

Vrei să mergi în cameră ?

Mereu am ţinut-o cât de cât pregătită pentru sosirea ta.

Nu te strădui, Fabian !

Chiar dacă stau cu tine, ăsta n-o să fie niciodată căminul meu.

Ce bine că eşti aici, Jazmin ! Bine ai venit !

- Mergem, Jaz ? Îţi arăt camera ta. - Da.

Iau eu sacul. Mulţumesc.

Încă sunt surprins, fata mea.

Nu-mi spune "fata mea". Sunt Jazmin.

Da, Jazmin.

Draga mea Jazmin...

De fapt, voiam să vin după tine în după-masa asta.

Sincer să fiu, mă îngrijora gândul că o să refuzi să stai cu mine.

Cu mine şi cu bunicul tău...

Ai un ordin judecătoresc. N-am alte opţiuni.

Sau am ?

Dacă le am, aş vrea să le ştiu ca să nu mai despachetez.

Fata mea, eu...

Scuze.

Jaz, mi-ar plăcea să începem etapa asta dându-ne şansa să...

Nicio şansă !

Şi vreau să-ţi fie foarte clar că nu sunt aici pentru tine,

fiindcă mi-ar fi dor de tine sau aş avea nevoie de tine.

Mulţumeşte-i prietenei tale !

Ea m-a convins să-mi accept noua realitate în acest iad.

Nu te înţeleg !

Despre ce prietenă vorbeşti ?

Cea care a venit cu tine când ai venit data trecută să mă vezi.

Erika.

Iker, vezi lucruri care nu există.

Mie nu-mi place sirena ta.

Mie îmi place iubita mea care e Brisa. Ştii asta.

Dar nu se poate să nu-ţi mai placă Brisa

şi să fii iubitul sirenei, mai bine ?

Nu, domnule. Nu aşa merg lucrurile.

În primul rând, sirena ta se află în casa asta

numai pentru că o ajutăm să-şi revină.

Doar atât, corsarule.

Nu-ţi face basme !

În al doilea rând, nu te îndrăgosteşti din senin de o femeie, apoi, de alta.

Nu, nu merge aşa, campionule.

Tată, te cunosc.

Îmi dau seama că Marina îţi place,

şi asta mă face foarte fericit.

Ea îmi e mai simpatică decât Brisa.

Ascultă, încetează !

Încep să mă satur să fii nepoliticos cu Brisa

şi s-o respingi.

Trebuie s-o respecţi.

Trebuie s-o respecţi aşa cum respecţi pe toată lumea.

- Dar ea e cea nepoliticoasă. - Bine, dar e iubita mea.

Şi o iubesc. Ea e cea care o să rămână aici.

Sirena ta o să-şi amintească cine e şi o să plece.

N-o s-o mai vedem niciodată.

- Dar eu nu vreau să plece. - Ştiu...

Ştiu că o placi.

Şi mie mi-e simpatică fata.

Dar probabil că are o familie care o caută. Nu crezi ?

Nu te întrista, piratule ! Ascultă-mă !

Ea trebuie să-şi facă viaţa departe de noi.

O să plece să trăiască cu familia ei.

De-asta îţi spun de acum. Nu te ataşa mult de sirena ta !

Apoi o să fie mai rău.

Ne-am înţeles ?

Ne-am înţeles, campionule ?

Hai la şcoală, că e târziu deja !

Repet, eu nu ştiam că Erika a venit să te caute.

Mi-a părut o fată foarte drăguţă.

Dacă nu era ea,

mă scoteai în cămaşa de forţă din casa bunicii mele.

Jaz, lucrurile n-ar trebui să fie aşa.

Fabian, înţelege odată ! Asta e tot.

Mi-am jurat că nici moartă nu mă întorc la tine.

Te rog, nu spune asta !

Dar Erika m-a făcut să înţeleg că o să mă simt mai bine

dacă eu iau decizia să vin în satul ăsta,

fără să mă simt obligată de tine.

Evident, mi-a spus: "Nu fi aşa de dură cu tăticul tău !"

Te iubeşte mult, e o persoană superdrăguţă.

- Mi-a părut şi rău pentru ea. - De ce spui asta ?

Se vede că e superîndrăgostită de tine

şi nu-şi dă seama că o să-i distrugi viaţa,

cum ne-ai distrus-o mie şi mamei mele.

Jazmin, în legătură cu asta, e foarte important să mă asculţi.

La ce bun ? Ai reuşit deja.

O să stau în casa asta cu tine şi cu bunicul,

dar numai până împlinesc 18 ani.

După aceea, în prima zi ca majoră,

jur că n-o să mă mai vezi tot restul vieţii tale nenorocite !

Jaz...

Oliver !

Oliver !

Eşti foarte neatent, băiete !

Apucă-te de treabă !

Iertaţi-mă,

dar tocmai am cunoscut-o pe viitoarea mamă a copiilor mei.

E cea mai frumoasă femeie, e o prinţesă.

Aici sunt multe prinţese care încearcă să mişte o barcă

şi un singur cavaler care le ajută.

- Hai, la treabă ! - Da, acum vin.

Hai, puştiule !

Cum merge ?

Trebuie să vorbim ca să lămurim neînţelegerea aia despre plase.

Orice neînţelegere ar fi, lămureşte-o cu patronul tău.

Eu nu sunt responsabilă pentru problemele tale.

Aici greşiţi, doamnă. Da.

Ce credeţi ?

În povestea asta, dv. sunteţi problema mea.

Aveam 12 ani când a murit mama.

Abia ieşeam din copilărie.

Aveam nevoie doar să-l am pe tatăl meu lângă mine.

Iar tu... m-ai abandonat.

Nu, fata mea, nu te-am abandonat.

Mereu am încercat să fac ce e mai bine pentru tine.

Nu ! Te-ai descotorosit de mine

de parcă eram un lucru, un animal.

Nu... Nu spune asta !

I-ai cerut bunicii mele să mă crească.

Ce fel de tată dăruieşte un copil ?

Te înşeli. Eu nu eram bine, Jazmin,

moartea mamei tale m-a zdruncinat.

Nici măcar nu ştiam ce să fac, cum să merg înainte.

Da, am făcut greşeala să-i cer ajutor bunicii tale

ca să aibă grijă de tine câteva zile.

- Câteva zile... - Da.

Câteva zile care s-au transformat în toată viaţa !

Lucrurile nu s-au întâmplat cum ţi-a povestit bunica ta.

Când m-am dus să te iau ca să te întorci la mine,

Gertrudis n-a permis asta.

A căutat cei mai buni avocaţi, a mituit judecători corupţi...

A obţinut ordine de protecţie ca să nu mă apropii de tine.

Ce convenabil, nu ?

Eu n-am avut niciodată atâţia bani ca soacra mea,

dar am tot luptat pentru tine.

Am luptat cinci ani ca să te întorci acasă, la mine.

- Aşadar, acum vina e a bunicii mele. - Nu.

Singurul responsabil sunt eu.

Măcar într-o privinţă suntem de acord.

Tu ai omorât-o pe mama.

Fata mea, te rog...

N-am putut...

Nu, n-am putut s-o salvez.

N-am putut, fata mea.

Dar mi-aş fi dat viaţa pentru ea, pentru tine...

Pentru voi două, fiindcă vă iubesc, draga mea.

Nu pot să şterg durerea asta de atâţia ani,

dar, până în ziua în care o să mor,

o să încerc să repar răul pe care ţi l-am făcut.

- Te rog, iartă-mă ! - Nu mă atinge !

Priveşte, fata mea !

Te rog, priveşte...

Uite cât de uniţi am fost, draga mea !

Nu-mi spune că nu-ţi aduci aminte.

Te rog, lasă-mă să-ţi demonstrez cât de mult te iubesc.

Aş da tot ce am ca să dau timpul înapoi şi să nu mă despart de tine.

Fata mea, dacă îmi dai o şansă, promit că...

Ţi-am zis să nu-mi mai spui "fata mea" !

Tatăl din fotografie nu mai există. A murit în ziua aia.

- Eu am rămas orfană ! - Nu spune asta, te rog !

Ce s-a întâmplat ? Ce a fost zgomotul ăsta ?

Mă duc după un pahar cu apă.

Vin cu tine. Jazmin...

Fabian, eşti bine ?

Nu, nu sunt bine, Erika.

De ce te-ai dus să vorbeşti cu fata mea ? Cu ce drept ?

Nu e treaba ta să vorbeşti în locul meu.

Eu plănuisem deja cum să mă apropii de fiica mea.

Ai stricat tot ce voiam să fac înainte s-o aduc la mine.

N-o să te iert pentru asta !

Fabian, ascultă-mă, te rog. Voiam doar să ajut...

Ce, Erika ?

Mi-ai luat şansa să stau de vorbă cu fata mea

înainte s-o aduc să stea la mine.

Nu voiam să se simtă obligată

şi în niciun caz să fie o experienţă dureroasă pentru ea.

Ştiu ! De-asta am căutat-o, ca să nu te respingă.

Crede-mă ! Ca să nu fii nevoit s-o aduci cu forţa.

- Voiam doar să te ajut, Fabian. - Cine ţi-a cerut asta ? Cine ?

Cine ţi-a spus că am nevoie de ajutorul tău ?

Dacă vrei, vorbesc cu ea şi îi explic toată situa...

Înţelege că nu vreau !

Chestiunea asta mă priveşte numai pe mine !

Fiica mea e tot ce am mai sfânt, mai scump la viaţa mea.

E raţiunea mea de a trăi.

N-ai dreptul să te amesteci în treburile mele.

Fir-ar să fie !

Fabian... Iartă-mă.

Eu am făcut ce am crezut că e mai bine pentru tine şi pentru ea.

Eu voiam doar să te văd fericit, jur,

să te scutesc de alte necazuri

şi să poţi s-o îmbrăţişezi iar.

Am făcut-o în numele iubirii pe care ţi-o port,

fiindcă nu suport să te văd suferind.

Noi ne-am despărţit, Erika !

Ne-am despărţit ! Nu mai suntem nimic, nu mai suntem un cuplu !

Nu ţi-am dat voie să te amesteci aşa în viaţa mea. Nici vorbă !

Cu atât mai puţin în legătură cu fata mea !

Eşti foarte dur cu mine, Fabian, eu nu te...

Te rog, nu mai continua !

Cel mai bine e să pleci.

- Nu, n-o să plec aşa, Fabian. - Nu ? Atunci, plec eu.

- Nu suport să fiu în preajma ta. - Nu, nu-mi face asta, Fabian !

Tatăl tău nu şi-a pierdut niciodată speranţa că o să te întorci la el.

Bunicule, jur că nu am nimic cu tine !

Problemele mele sunt cu Fabian.

Dar acum vreau să fiu singură.

Te înţeleg.

Vreau doar să ştii că suntem foarte fericiţi că eşti aici.

Te las liniştită, ca să poţi să despachetezi.

SUNĂ XAVIER

Xavi, totul e oribil !

Urăsc tot, îmi urăsc viaţa !

Linişteşte-te, Jaz. Ia ceva care să te relaxeze.

Da, am făcut-o.

Jur că vreau să dorm până vine ziua mea, apoi, să plec de aici !

Când vii să mă vezi ?

O să încerc să vin în weekend.

Dar, până atunci, ţi-am lăsat o folie întreagă, ca să-ţi ajungă, bine ?

Vino mai devreme, te rog, am nevoie de tine.

Mi-ar plăcea, Jaz, dar sunt de gardă

şi nu cred că o să mă lase să plece.

Dar ştii că te iubesc, iubita mea.

Rezistă, Jaz !

Hai că poţi ! Pa !

Scumpo, ce spui ?

Eu îţi dau pastilele, dar ştii cum să mă plăteşti.

E foarte urât să scorneşti lucruri, peştişor.

"Peştişor" să-i spui bunică-tii !

Pe mine mă respecţi, auzi ?

N-am inventat nimic. Tu i-ai rupt plasele lui Fabian.

Eu n-am rupt nimic nimănui, nu înţelegeţi ?

Dv. m-aţi pus într-o lumină proastă în faţa patronului meu,

aşa că vreau să te duci la el şi să-i spui că n-ai vorbit serios.

Eu am spus adevărul, aşa că ai curajul să accepţi ce ai făcut

şi asumă-ţi răspunderea !

Domnişoară, vă rog cu frumosul !

Nu mă faceţi să fiu nevoit să rezolv problema asta altfel.

Mă ameninţi ?

Luaţi-o cum vreţi !

Estrella, suntem gata să ieşim în larg.

Dacă crezi că mi-e frică de tine, te înşeli.

Nu te lua de mine !

Hai ! Avem multă treabă, băieţi !

Hai ! Un, doi, trei !

Mai eşti tristă din cauza celor spuse de doctoriţă ?

Un pic.

Cum tata ţi-a spus unde îmi ţin comoara, putem s-o împărţim.

Vino !

Cred că totul ar trebui să aibă gust de ciocolată, mai ales legumele.

Ce bună e !

Psihiatra mi-a spus

că unele gusturi sau mirosuri ar putea să mă ajute

să-i amintesc unele lucruri.

Ţi-ai amintit ceva de la ciocolată ?

Poate că îţi plac alte lucruri.

Nu ştiu... Biscuiţii, guma de mestecat sau fructele.

Dacă vrei, într-o zi, mergem în piaţă şi gustăm tot ce e de vânzare,

până ce îţi aminteşti ceva.

Îmi place ideea, dar cred că sunt atâtea, că n-aş şti de unde să încep.

Ştiu ! Am o idee bună ca să te ajut să-ţi aminteşti.

Vino ! Cum de nu m-am gândit la asta mai devreme ?

Unu, doi ! Hai !

Unu, doi ! Hai !

- Brisa, urcă ! - Grăbeşte-te !

- Vin, stai ! - Haide !

- Doamne... - Brisa, stai jos !

Nu, deja vreau să mă dau jos, am ameţit deja.

Nu, vreau să mă dau jos, mamă !

Brisa... Aşteaptă să fim în larg.

Hai, respiră adânc ! Mai avem atâta...

Abia începem, Brisa.

Cu ea am păţit cel mai greu la naştere...

Priviţi !

Respiră... Respiră adânc !

Sunt ameţită, mamă.

Vreau să mă dau jos !

Vreau să mă dau jos, vă rog ! Vreau să...

Brisa !

Brisa !

- Brisa ! - Hai !

- Hai ! - Dă-mi mâna !

Prinde-te !

Oliver, te duci în spatele bărcuţei galbene ca să pui toate plasele.

Perlita, te rog, să fie plasele pe care sunt cusute veste de salvare,

ca să plutească.

Nemesio, hai să prindem peştii ăia ! Porneşte !

Aşa !

Bine, da. Perfect.

Mama e pe mare încă. Zice că le merge foarte bine.

Eu vreau să merg cu ea...

Dar e super că mi-a dat voie să vin cu voi !

Da, nemaipomenit. Şi tata mi-a dat voie.

Dar numai fiindcă o să vă însoţesc eu şi o să am mare grijă de voi !

Ei au încredere în mine.

Dar, totuşi, unde mergem ?

Te ducem într-un loc unde cineva te poate face să-ţi aminteşti tot.

- Tot ? - Tot.

Valentin, îmi pare rău că te-am luat de la muncă.

Nu, n-ai de ce.

Valentin Rios are mereu grijă de domniţele la ananghie.

Ne vedem mai târziu, Teresita !

- La revedere ! Să vă meargă bine ! - Pa !

Haide !

Mă scuzi. Mulţumesc.

Jaz...

Sper că într-o zi o să simţi cât de mult te iubesc, fata mea.

Fetiţa mea...

Doamne ! Nu pot să cred că mâine o să continue coşmarul ăsta.

Da, coşmarul e să te auzim cum te plângi tot timpul, Brisa.

Serios, ai fi putut să munceşti măcar un pic. Nu ajuţi deloc.

Trebuie să mă obişnuiesc. Nu e aşa de uşor. Ce crezi ?

Ia ascultaţi... Nimeni nu se naşte ştiind să pescuiască.

Sigur că o să ne fie greu,

dar, puţin câte puţin, o să căpătăm experienţă.

Şi cum a fost prima voastră zi, meritaţi felicitări.

Munca asta e tare faină.

După un timp, nici n-o să mai vreţi să vă daţi jos din barcă.

Dacă e după mine, nu mă mai urc niciodată, să ştii.

- Gata ! Hai să ne odihnim, vă rog. - Da, mamă.

Da, eu am nevoie să dorm trei zile.

Te ajutăm. Vino, mamă. Cu grijă...

Aşa !

Vino !

Serios...

- Încetişor... - Vin acum. Pot.

În timp ce pesimistul se plânge de vânt,

optimistul aranjează pânzele, băiatul meu.

Las-o pe fata ta să se adaptaeze la schimbările astea.

Au fost cinci ani, tată. E clar că timpul doar înrăutăţeşte lucrurile.

Nepoata mea e o fată inteligentă, sensibilă.

Da, dar are un tată care i-a distrus viaţa.

Vântul nu rupe sforile.

Jazmin e adolescentă, dar o să se maturizeze.

O să înţeleagă cum s-au întâmplat lucrurile

şi o să aprecieze sacrificiile pe care le-ai făcut pentru ea.

Sunt sigur că, la un moment dat, o să te ierte.

Dar dacă nu mă iartă niciodată ?

Ce fac dacă fata mea o să mă urască tot restul vieţii ei ?

A făcut deja primul pas, şi a fost unul uriaş.

A acceptat să stea aici, cu tine. Acordă-i timp !

Când nici nu te aştepţi, Jazmin o să fie pregătită să te asculte.

Trebuie să mă duc să verific ambarcaţiunile.

O las în grija ta ? E în camera ei, doarme.

Nu-ţi face griji ! Mergi liniştit.

Dacă e furtună pe mare, ai inimă senină.

Oliver !

Ce e cu tine ? Toată ziua ai stat acolo, voios nevoie mare.

Cum să nu, Perlita ?

Am cunoscut-o pe femeia vieţii mele.

Ţie nu ţi s-a întâmplat să simţi fluturi în stomac ?

- Ce-ţi pasă ţie ? - Nu fi aşa ! De ce atâta mister ?

Mi se pare că îţi place cineva. Cine e ?

Gata, Oliver, nu mai inventa !

Nu fi aşa, Perlita ! Mie poţi să-mi zici. Nu mai spun nimănui !

Oliver, câtă insistenţă !

Pascual, iartă-mă. Nu era pentru mine.

Nu-i nimic, Perlita. Doar mi-ai aranjat mai bine ideile în cap.

Iartă-mă.

Eu am venit fiindcă voiam să te felicit.

- Pe mine ? De ce ? - Pentru prima ta zi de pescuit !

În semn de bun-venit, ţi-am adus un cadou.

E un parfum care miroase tare bine. E cel cu care se dă mama mea.

Pentru când te duci la pescuit.

În general, ajungi împuţit, mirosind a peşte.

- Miros foarte rău ? - Nu...

Nu, Perlita, tu, niciodată. Sau poate că...

Dar e normal, Perlita.

Adică nu mereu. Doar un pic, atât...

Dar mirosul de peşte nu e urât, Perlita.

Peştii, când sunt vii, n-au miros. După ce îi pescuieşti,

încep să se descompună şi atunci se complică povestea.

Bine, Pascual. Mulţumesc mult pentru parfum, dar...

Dacă vrei, când te dai cu el, îmi spui şi vin să te miros ?

Eu am plecat. Ne vedem mai târziu.

E Pascual ? Serios ? El îţi place ?

Nu, eşti nebun. E un om bun, dar nu e genul meu.

Aşadar, există un tip, vezi ? Instinctul meu nu mă înşală.

Îţi zic că nu e nimeni !

Hai, mai bine ajută-mă.

Oricum, o să descopăr cine e cel care îţi place, Perlita.

Auzi la el... Cutia !

Da, vin !

Scumpo, cât îmi place cum miroşi !

- Miroşi a mare. - Dă-mi drumul !

Stai cuminte !

Fii atentă... O să-ţi spun ce o să faci acum.

O să te duci chiar acum la Fabian Bravo şi o să-i spui

că sora ta ţi-a mărturisit că ea i-a rupt plasele

şi că m-a acuzat pe mine numai pentru că e o persoană rea.

Dacă nu faci asta,

dacă nu faci asta şi îmi pierd slujba, jur...

Jur că tu şi surorile tale o să regretaţi, ai auzit ?

Nu... Eu cred că o să fiu cea care se ocupă de reţelele de socializare.

O să fiu imaginea afacerii, faţa frumoasă pentru clienţi.

Nu m-am descurcat deloc la treaba asta cu pescuitul.

Stai jos, mamă !

Iar tu nu-ţi face griji, Brisita,

că, după încă vreo două ieşiri, o să te descurci.

- Tu, mamă, sigur te simţi bine ? - Mai bine ca oricând !

Mi se pare că încă sunt în barcă, sunt un pic ameţită.

Mă doare puţin, dar ştii ceva ?

Îmi place, fiindcă asta înseamnă că sunt vie.

Dar nu vreau să tragi de tine mai mult decât e cazul, mamă.

Sigur ! Mie, în schimb, îmi ceri să dau 100%, nu ?

Nu, nu se face ! Nu e corect.

Brisa, într-o zi, o să-ţi dai seama că munca te înnobilează,

aşa că atitudinea ta capricioasă n-o să te ducă la nimic bun.

Nu există nicio muncă demnă de tine.

E timpul să te maturizezi, fata mea,

şi să pui osul la muncă la fel ca noi toate.

Adevărul, fata mea...

De mulţi ani nu m-am mai simţit aşa, plină de viaţă !

Capabilă de orice.

Sunt aşa de mândră de tine, mămico ! Mulţumesc pentru tot ce faci.

Nu, eu sunt cea care trebuie să-ţi mulţumească.

Estrella, pe cuvânt, cu tine am tras lozul cel mare.

Fetiţa mea...

Asigură-te că nu lipsesc greutăţile de plumb.

Am aflat că fata ta s-a întors în sat, ca să stea la tine.

- Aşa e. - Dar... nu pari prea bucuros.

Adevărul e că întoarcerea lui Jazmin n-a fost deloc cum îmi imaginam eu,

cum visam eu...

Mă doare aşa de mult relaţia cu fiica mea.

E aproape femeie. Am pierdut momente importante cu ea.

Dar ce îţi spun eu ţie ? Ai fost alături de mine în toată lupta asta.

Dă-i înainte, Fabian. Cine perseverează reuşeşte.

Mulţumesc, prietene. Mulţumesc.

Rechinule !

Vino aici. Noi doi trebuie să vorbim.

Da, domnule, spuneţi ! Despre ce ?

N-o face pe prostul ! Răspunde-mi !

Tu ai fost cel care mi-a rupt plasele ?

Domnule, v-am mai spus că astea sunt doar scorneli ale femeii ăleia.

E fiartă fiindcă am venit să muncesc pentru dv.

Nu mă face să-mi pierd timpul ! O să aflu, oricum.

Dacă mă minţi, o să am grijă să nu mai lucrezi în tot Pacificul !

- Zău... - Ce atâta "zău" ?!

Vorbeşte, Rechinule. Vorbeşte !

Ştii bine cum merge treaba asta. Aici, suntem o familie.

Cine trădează pe unul îi trădează pe toţi, se pune cu toţi.

- Bine, spune-ne. - Ce s-a întâmplat ?

Cum s-a întâmplat ?

Uitaţi ! Ca să vedeţi că nu mint...

Uitaţi, acolo e sora Estrellei Contreras.

Ea poate să lămurească toată situaţia asta.

Hai, spune-i dlui Fabian ! Spune-i ce mi-ai zis mie.

Spune-i că ştii cine i-a rupt plasele, spune-i !

Nu ţipa la ea !

Nu ţipa la ea !

Perla, poţi să ne spui cine mi-a rupt plasele ?

Sora mea...

Ce v-am spus ?

Sora mea ţi-a spus adevărul, Fabian ! Rechinul a fost !

Nenorocitul ăsta a fost cel care ţi-a rupt plasele !

Am citit într-o carte că zeiţa Haramara...

... le îndeplineşte dorinţele celor care îi vorbesc din inimă.

Ea o să te ajute să-ţi aminteşti tot, Marina.

Eu i-am auzit pe unii pescari spunând că marea păstrează toate secretele

şi că Haramara ne învaţă să le găsim.

Eu am învăţat la ora de istorie că Haramara e mama a tot ce există.

E stăpâna curcubeului şi, de asemenea, poate să vindece.

Aici e...

Acum, spune-i ! Roag-o să te ajute !

Haramara...

Cu mâna pe inimă, te rog să mă asculţi.

Am nevoie să găsesc piesele pierdute ale vieţii mele, ale memoriei mele.

Am nevoie să mă vindec.

Haramara a zis "da" ! Am simţit eu.

Priviţi ! Un curcubeu ! Ne dă un semn !

Zilele astea n-au fost deloc uşoare, dar ce faceţi pentru mine...

Mulţumesc. Vă mulţumesc că vreţi să mă ajutaţi, copiii mei.

Şi ţie, Valentin !

Vă mulţumesc că sunteţi buni cu mine,

că mă faceţi să mă simt... fericită, cu inima plină.

Am crezut că niciodată n-o să mă mai simt aşa.

Îţi mulţumesc, Haramara.

- Să vedeţi, domnule... - Ce să văd ?

Staţi, domnule...

- Bine, domnule. Da, eu am fost. - Acum recunoşti ?

Dar am făcut asta ca să le fac necazuri femeilor Contreras.

- Cum adică ? - Da, domnule.

De când a venit Estrella, n-a făcut altceva decât să ne bage în probleme.

- Eşti un imbecil, asta eşti. - Vă rog, domnule, nu mă lăsaţi...

Nu ! Nu mă lăsaţi fără slujbă. Ştiţi cât de urâtă e situaţia acum.

Tocmai de-asta, pentru că e greu, trebuie să ai grijă de slujbă !

Femeile trebuie respectate, imbecilule. Punct !

Eşti concediat. Hai, dispari din faţa mea înainte să... Pleacă !

Gata, înapoi la treabă, domnilor ! S-a terminat spectacolul.

Concentraţi-vă !

Perla, mulţumesc mult că mi-ai spus adevărul.

Nu, nu-mi mulţumi mie. Sora mea a fost cea care ţi-a deschis ochii.

Da, dar...

- Cred că ea merită scuzele tale. - Da, ai drepate.

Mă scuzi.

- Eşti bine ? - Nu, cum să fiu bine ?

Am greşit. Am fost foarte nedrept cu Estrella.

I-am confiscat captura, i-am luat oamenii...

Şi totul, din vina ticălosului de Rechin. Nu...

Redactor OLIVIA PRIMEJDIE

SFÂRŞITUL EPISODULUI 6