Original subtitles

Anterior...

Chiar am fost atât de fraier să cred că o să vină?

Du-te, iubito, du-te la el. Eu voi fi bine.

- Mamă? - Nu mă cunoști,

dar cred că e timpul să ne întâlnim.

Atunci de ce naiba ne-ai părăsit?

Fiindcă tu și fiica noastră ați fi murit dacă rămâneam.

Dl Varga vă oferă o altă modalitate de a plăti datoria rămasă.

- Ce trebuie să facem? - Veți fura un diamant pentru noi.

Pază în ture de opt ore, sistem de alarmă sofisticat, camere cu infraroșu.

Joacă de copii, scumpa mea.

Intrarea, da. Dar ieșirea?

Ca și cum ai strecura un elefant prin securitatea aeroportului.

- Ce fel de atitudine mai e și asta? - Realistă.

Copii, să rămânem pozitivi.

Tata are dreptate. Dacă nu găsim o metodă să scoatem diamantul,

ne așteaptă camera frigorifică a lui Gedeon Varga.

Bine că ai zis. Trebuie să bat cotletele.

Mamă, de ce sunt cinci locuri la masă? Suntem doar patru.

Așteptăm pe cineva?

La mulți ani, dovlecel?

Surpriză! La mulți ani!

- Nu. - Cum adică „nu”?

Vestea cum că ar fi ziua mea e total exagerată.

- Dar verișoara ta, Cheyenne, a spus... - A fost o micuță minciună nevinovată.

Iartă-mă, amabile domn. E o plăcere să te cunosc.

Da. Încântat.

- Cum a fost zborul din Ohio? - Liniștit ca o masă de duminică.

Cheyenne, ce-ai făcut?

Dacă tot am venit să sărbătorim eliberarea lui George,

m-am gândit să fie o petrecere adevărată.

Și știam că nu vrei să-ți deranjezi colegii,

așa că l-am invitat personal pe detectivul Ellis.

Minciunica mea a fost doar ca să fie o surpriză pentru tine.

Felicitări! Ai reușit.

- Ce drăguț! Te rog, intră. - Mulțumesc.

Cred că pe restul îi cunoști.

Ellis? Ce surpriză!

Cum a zis el.

Eu sunt cel surprins. Cheyenne mi-a spus că e ziua lui Max.

Cheyenne, nebunatică mică!

Vinovată.

Ești drăguț să găsești un loc unde să pui pe astea?

Nu mă tenta.

Verișoară, pot vorbi cu tine o clipă?

Max, ar fi nepoliticos față de oaspetele nostru.

El o să fie bine.

Ești nebună?

Nu. Sunt Cheyenne, din suburbiile din Ohio.

Verișoara ta foarte îndepărtată din partea lui Vivienne.

Tu ești Vivienne.

Nu, nu sunt. Nu în seara asta.

- Și am un magazin de căni cu mesaje. - Sigur că ai.

Doamne, îți pulsează vena aceea mică de la gât.

Poate pentru că l-ai invitat pe partenerul meu

la cina noastră de strategie infracțională.

Știam că așa vei reacționa și de aceea nu am spus nimic.

Spune-mi doar de ce.

Pentru că am vrut să cunosc bărbatul de dragul căruia ai renunțat la milioane.

Și poate pentru o mică evaluare personală.

Dacă dăm o lovitură și tu lucrezi cu un polițist,

trebuie să-l analizez cu ochii mei.

- Îl analizez eu în fiecare zi. - Sunt sigură.

Și te înțeleg. E chiar drăguț.

Cam ca un labrador pe care vrei să-l strângi în brațe.

Ce zici de echipa sportivă locală?

Care anume?

Cum merg lucrurile la muncă?

Bine. Jaf, incendiu, crimă. Ca de obicei.

E bine să fii ocupat.

Da.

Am adus un cadou pentru oaspetele nostru de onoare.

- Pentru mine? - Am un magazin de căni cu mesaje.

Nu trebuia.

„Espresso dreptul de a păstra tăcerea”.

Asta e... ceva. Îți mulțumesc mult.

Spune-mi despre tine. Nu am mai întâlnit un detectiv adevărat până acum.

Nu sunt prea multe de spus.

Haide! Meseria ta trebuie să fie atât de dură.

Cheyenne, sunt sigur că Ellis nu vrea să vorbească despre muncă.

Bine.

Atunci spune-mi despre viața ta personală. Locuiești singur?

De fapt, suntem în mijlocul unei caz foarte dificil chiar acum.

Da. O crimă încă nerezolvată, din păcate.

Ce incitant! Spuneți-mi mai multe.

Cred că n-ar avea ce rău să facă dacă am discuta puțin despre asta.

Bine. Dar rămâne între noi, da?

Totul a început când am fost chemați la un apartament de lux.

Sunt impresionată și nu suficient de elegantă.

O priveliște ca asta vine cu un preț piperat.

Amănunte. Odată am avut un apartament ca ăsta în Praga timp de șase săptămâni

până când s-au întors proprietarii și au observat.

Bună.

Nimic nu spune „bună dimineața” ca un pliculeț de ceai uman.

- Ce avem, Olive? - Sylvia Redfern.

Priveliște de cinci stele, final de o stea.

Se pare că din jacuzzi a fost „teleportată în moarte”.

WILD CARDS Seria lll, episodul 5

Traducerea şi adaptarea: emihaela Subs.ro Team @ www.subs.ro

- Urăsc cadavrele din jacuzzi. - Prea încrețite?

Temperatura apei încurcă mereu estimarea orei decesului.

- Dar cauza decesului? - Electrocutare, cred.

La autopsie, voi căuta semne de leziuni miocardice și fibrilație.

Dar și de rabdomioliză.

- Încă o dată, pentru cei din spate? - Distrugerea mușchilor.

Deci crezi că a fost sinucidere?

De ce nu-mi spui tu după ce te uiți acolo?

Pare că locul radioului era chiar aici.

Și ce? Sylvia a luat radioul, a intrat în jacuzzi și i-a dat drumul în apă?

O bombă de baie dată naibii!

Trebuie să vorbim cu cine a găsit cadavrul.

La început am crezut că dormea.

Dar când m-am apropiat, am văzut privirea fixă din ochii ei.

Era oribil.

Îmi pare rău.

- O cunoșteai bine? - Puțin.

Era o doamnă foarte drăguță.

Nu ca alți locatari care tratează portarul ca pe un nimic.

Ai spus că ai găsit-o la ora 3:30.

Ce făceai în apartamentul ei la ora aia din noapte?

Domnișoara Redfern comandase mâncare în jurul orei 3:00.

Asta e ceva obișnuit pentru ea?

Ori de câte ori lucra până târziu, ceea ce se întâmpla des.

Dar mă suna să mă anunțe că vine.

Ce s-a întâmplat când a sosit mâncarea?

Am sunat, dar n-a răspuns,

așa că am urcat și am bătut la ușă, dar tot n-a răspuns.

Și atunci ai folosit cheia ta universală?

Eram îngrijorat. Voiam să mă asigur că e bine, așa că am intrat și am strigat-o.

Atunci am auzit jeturile de la jacuzzi.

Am ieșit pe terasă și atunci am găsit-o.

Și apoi v-am sunat pe voi.

În regulă, Leon, toate astea sună rezonabil.

Deci ce nu ne spui?

Am oprit jacuzziul. Îmi pare rău.

Am văzut destule seriale ca să știu că nu ai voie să atingi nimic,

dar ea stătea acolo, moartă, și apa bolborosea.

Era... indecent.

- Ai mai atins și altceva? - Nu, nimic. Jur.

Dra Redfern a avut vreun vizitator înainte să urci tu?

Nu.

Nu putea să intre cineva prin parcare sau pe ușa din spate?

Nu. Oricine vrea să urce trebuie să treacă pe lângă mine ca să ajungă la lift.

Și l-ați crezut? Dacă minte?

Liftul privat spre penthouse funcționează cu un card de acces.

Nu l-a folosit nimeni până n-a urcat Leon și a descoperit cadavrul.

Poate că ucigașul s-a furișat pe scări.

Ușile de ieșire de la parter sunt încuiate

și accesibile doar ca ieșiri de urgență din interior.

Dar și deschiderea acelor uși ar fi declanșat alarma.

Deci poate a fost sinucidere.

- Te rog! - De ce nu?

Cine comandă mâncare la 3:00 noaptea și apoi își pune capăt zilelor?

Depinde. De unde a comandat?

De la Miho, de pe Fifth. A comandat cod negru cu miso.

- Cu caviar de trufe? - Se poate altfel?

Atunci e clar.

Nimeni nu comandă de la Miho și apoi se sinucide înainte să ajungă mâncarea.

De obicei, așteaptă până vine nota de plată.

Deci am avut dreptate? E crimă?

Ai răbdare, verișoară. Spunem o poveste aici.

Evident, radioul n-a sărit singur de pe masă în jacuzzi, dar dacă n-a făcut-o Sylvia...

Atunci altcineva a făcut-o.

Dar ai spus că n-a intrat nimeni în apartament.

Camerele de supraveghere?

Am verificat toate înregistrările de la toate intrările, nimic.

Portarul a avut dreptate. Nimeni n-a urcat.

Sau intrat, sau ieșit. O crimă imposibilă.

Prostii. În carierele noastre pestrițe, am reușit imposibilul de mai multe ori.

Are dreptate. Totul are o explicație, la fel ca orice truc de magie.

Și ajungem la motiv.

Acum, trebuia să aflăm ce fel de persoană era cu adevărat Sylvia Redfern.

Cine ar fi vrut să o omoare?

Sunt coordonatorul ei de proiect de cinci ani.

Am văzut-o ajutând atâția oameni.

Adică muncă de caritate?

Nu. Sylvia nu făcea niciodată nimic pe gratis.

Era un agent al intereselor confidențiale,

specializată în situații și soluții de urgență la nivel înalt.

- Deci era un „reparator”? - Așa este, Adrian?

Acesta este termenul colocvial.

Când viețile celor bogați și celebri explodau,

veneau în fugă la Sylvia după ajutor.

Ca Olivia Pope, dar fără să apară la televizor.

Exact. Ați auzit vreodată de scandalul în care a fost implicat prințul Bulgariei?

- Nu. - Exact.

Sylvia făcea problemele să dispară și să rămână dispărute.

Ai observat vreo schimbare la ea recent? Era supărată sau îngrijorată de ceva?

Deloc. Era afaceri ca de obicei pe aici.

Muncea pe rupte toată ziua și apoi se relaxa cu un pahar în jacuzzi.

A doua parte sună bine.

Deci treaba cu jacuzziul o făcea în fiecare noapte?

Da. Niște gustări, puțină șampanie și Aretha la maximum.

Pentru cine mai „repara” Sylvia în ultima vreme?

Clientul ei actual era Spencer Thorne.

- Miliardarul din IT? - Da.

Sylvia îi oferea consultanță într-o chestiune delicată.

Ce, a luat-o razna inteligența artificială? Suntem pierduți?

Dacă vreți detalii, va trebui să vorbiți personal cu domnul.

Spencer Thorne. Bogat, puternic, intimidant.

Pare tipicul Batman din Silicon Valley.

Stai puțin. Jessica a menționat că a scris un articol despre Thorne acum ceva timp.

E timpul să sunăm un prieten.

Numai puțin.

- Cine e Jessica? - Iubita lui Ellis.

Și o jurnalistă de investigație foarte talentată.

Ce frumos!

De cât timp sunteți împreună? E serioasă...

Știi ce altceva e serios? Crima.

Așa că am sunat-o pe Jessica

pentru că avea informații confidențiale despre Spencer Thorne.

Când l-am cercetat, mă așteptam să găsesc numai pământ pârjolit în urma lui Thorne.

Cu siguranță nu ar fi surprinzător.

Dar am descoperit că s-a înmuiat de-a lungul anilor.

Da, câteva miliarde tind să te facă mai relaxat.

Nu, e mai mult de atât. E soția lui, Margot Thorne.

Cea care dă mereu bani la toată lumea.

Care toată lumea? Eu n-am primit nimic.

Adică oamenilor nevoiași, Max.

Scuze, Jess. Ce spuneai?

Margot este o forță în filantropie. Organizații caritabile globale,

conservarea faunei sălbatice, sprijinirea bunăstării și educației copiilor

din țările în curs de dezvoltare, și lista continuă.

Dar unii spun că marea ei realizare a fost schimbarea imaginii soțului ei.

Deci a îmblânzit tigrul?

Să zicem că a scos la iveală partea mai blândă a lui Spencer.

Au înființat o fundație internațională și acum călătorește peste tot cu ea.

Tocmai a fost în Africa de Sud să ajute la săparea fundației unei noi școli.

Deci un miliardar care nu se teme să-și murdărească mâinile.

- Și ăsta e singurul fel murdărie la el. - Niciun scandal, nicio distracție.

Atunci de ce ar avea nevoie un tip curat ca Spencer Thorne de un „reparator”?

Dacă mor aici, îngropați-mă lângă un iaz cu crapi japonezi

și cu o brumă de Henry Jacques.

- Ce? - Exact.

Margot Thorne?

Da?

- Detectivul Ellis. - Eu sunt Max.

Poliția?

Este vorba despre Sylvia Redfern?

Ne-a întristat foarte tare vestea.

- Deci ați cunoscut-o? - Eu, doar după reputație.

Dar soțul meu a angajat-o recent. El ar putea să vă spună mai multe.

Și unde îl putem găsi?

În spate. Îl pune pe Căpitanul Jack să-și facă antrenamentul de dimineață.

Căpitanul Jack?

Îi spunem Căpitanul Jack pentru că e foarte țanțoș.

Dar a și fost găsit rănit pe țărm,

iar soției mele îi place să salveze animale pentru fundația ei.

Îi place să-și imagineze că a supraviețuit unui naufragiu dramatic,

de unde Căpitanul Jack.

Ar trebui să mă judece? Pentru că, dacă da, îi iese perfect.

De fapt, Jack este chiar prietenos.

A devenit parte din familia noastră de animale salvate de aici,

iar Jeb are grijă de toate.

Da, avem o lamă, o țestoasă de mare, un lemur.

Multă logistică de excremente.

Trebuie că aveți un tabel și un stomac puternic.

Haideți să facem câțiva pași.

Încă nu-mi vine să cred. Sylvia era o forță a naturii.

Putem întreba de ce ați angajat-o pe dra Redfern?

Mă gândesc să candidez la primărie și i-am cerut Sylviei să-mi investigheze concurența.

Suspectați că unii dintre candidați nu sunt tocmai curați.

Acesta nu mai este orașul de care m-am îndrăgostit odată.

Este mai întunecat, neliniștit.

Știți doar de comisarul de poliție corupt de la ultimele alegeri.

Da...

- Unde erați când a murit Sylvia? - La ce oră mai exact?

Aproximativ 3:30, în această dimineață.

Dormind profund în apartamentul meu din centru.

Aici nu erau suficiente dormitoare?

Dacă am întâlniri dimineața devreme, rămân adesea în centru.

Dar portarul clădirii mele poate confirma.

Și soția a fost cu dumneavoastră?

Ea era aici, găzduind o strângere de fonduri pentru una dintre fundațiile ei.

Dar de ce contează?

Moartea bietei Sylvia a fost, cu siguranță, un accident tragic sau o sinucidere.

Sinucidere? Ce vă face să spuneți asta?

A avut de-a face cu mulți oameni foarte toxici.

Îmi imaginez că e destul de stresant.

Nu m-aș mira să fi devenit prea mult.

Îmi pare rău să vă informez, dar investigațiile preliminare

au concluzionat că dra Redfern a fost ucisă.

Ce?

Cine naiba ar fi vrut s-o omoare?

Speram că ne puteți ajuta cu asta. Erați singurul ei client actual,

iar cei care „mătură sub preș” își fac uneori mulți dușmani.

Poate că unul dintre contracandidații la primărie a descoperit că îl investiga.

Ultima dată când am vorbit,

Sylvia a spus că găsise ceva compromițător despre unul dintre ceilalți candidați.

- A spus despre cine? - Nu.

Urma să ne întâlnim în câteva zile, după ce își confirma suspiciunile.

Poate că unul dintre ei a decis să sară peste dezbatere și să treacă direct la omor.

Doisprezece candidați? Funcția vine cu o tiară și asigurare stomatologică?

Mulți sunt atrași de funcțiile înalte, nu e vorba doar de beneficii.

Și moliile sunt atrase de flăcări, dar nu înseamnă că le punem șefe peste utilități.

Raportul criminalistic e gata.

Și avem o potrivire pentru un set de amprente de la locul crimei.

- Avem și o identitate? - Da.

Deodată, Domnul Personaj Secundar arată foarte suspect.

Domnilor detectivi. Scuze, doar stingeam luminile.

- Sper că e în regulă. - Știi ce nu e în regulă? Să ne minți.

Se pare că numele tău adevărat este Orrin Klyst,

cu două spargeri prin efracție la activ.

- Pot să explic. - Va fi destul timp pentru asta.

Felicitări! Tocmai te-ai aranjat de o cameră fără ferestre

cu lumini bâzâitoare și fără gustări.

Întoarce-te și pune-ți mâinile la spate.

Știm amândoi că ai fi putut foarte ușor să spargi sistemul de securitate al liftului

ca să ascunzi că ai urcat în apartamentul drei Redfern mai devreme decât ai pretins.

Nu, n-am făcut-o.

Și amprentele tale erau pe radioul care a electrocutat-o. Cum explici asta?

Am ajutat-o cu montatul mobilierului de pe terasă

și m-a lăsat să ascult muzică în timp ce lucram.

Știi ce cred eu?

Cred că te-ai angajat sub un nume fals ca să-ți ascunzi cazierul.

Sylvia a aflat, așa că ai ucis-o.

Nu! Nu i-aș face niciodată rău Sylviei.

Ea mi-a schimbat viața.

Cum a făcut asta?

Am intrat în belea și Sylvia m-a ajutat să-mi las trecutul în urmă.

Ai angajat-o ca „reparator”?

Ne-am întâlnit când era o avocată de succes la o firmă de avocatură,

iar eu eram unul dintre cazurile lor pro bono.

Mi-a obținut o sentință redusă, dar când am ieșit,

nu reușeam să mă angajez. Sylvia m-a ajutat.

Te-a ajutat să-ți schimbi numele și să te angajezi ca portar în clădirea ei.

Dacă n-ar fi fost ea, nu știu ce s-ar fi ales de mine.

Deci îți menții declarația?

Jur că toată noapte am fost la intrare,

până când am urcat cu comanda ei obișnuită de mâncare din fiecare joi.

Spunea adevărul. Am verificat înregistrările din noaptea în care a fost ucisă Sylvia,

și Leon era la intrare când ucigașul a aruncat radioul în jacuzzi.

S-a produs o supratensiune și luminile din hol au pâlpâit exact în acel moment.

Deci, în niciun caz, Leon n-a omorât-o pe Sylvia.

Doamnă, v-am spus, nu am localizat încă sursa laserelor extraterestre.

Absolut. Veți fi prima pe care o sun.

Imediat după Căpitanul Kirk.

- Ce se întâmplă? - Urăsc luna plină.

Ascultă aici. Un portal s-a deschis lângă un magazin Denny’s.

Un călător în timp e blocat într-o toaletă ecologică. Asta cam pute.

Și vecinul meu e un sucub.

De fapt, pe asta o s-o verific.

Clienții obișnuiți de lună plină.

Orașul Nebunilor. Cu ce vă pot ajuta?

În fine. Dar candidații pe care Sylvia Redfern îi investiga?

Ceea ce înseamnă că trebuia să vorbim cu toți.

Și cum faci un politician să-și dezvăluie cele mai întunecate secrete?

A fost nevoie doar de câteva schimbări de coafură și machiaj,

și, odată ce și-au dat drumul la vorbă, nu s-au mai oprit.

Dragă, sigur că te cred. Adică, cine nu a umblat în somn în mijlocul zilei,

până la piscină, și să cadă peste băiatul de la piscină... dezbrăcată?

Nu te îngrijora, copilul meu.

Sora Maria Ignacio cunoaște mulți oameni de aproape 40 de ani

care locuiesc în subsolul părinților și încă dorm cu un ursuleț de pluș.

E greșit să folosești banii contribuabililor

ca să-ți redecorezi biroul ca în Downton Abbey?

Eu cred că e grozav!

Dacă mai buni și mai deștepți de-atât nu există în oraș,

cred că e nevoie să candidez la primărie.

Pot să fiu managerul tău de campanie?

Dar ai nevoie de un slogan de campanie bun.

Am găsit! „Ricky, viitor primar! Mai puțin scandal, mai mult sclipici.”

Sau... „Votați-mă! Voi da acestui oraș bătaia la fund pe care o merită.”

Asta ar putea fi cam mult pentru votanții mai puțin tineri.

Ai dreptate. Gata, am găsit!

„Votați-l pe Ricky! N-a lucrat niciodată într-o instituție publică,

dar a fost dat afară din ele.”

Oameni buni, haideți să ne concentrăm.

Chiar nu cred că a fost o idee prea bună să-l inviți Ellis, Viv.

Știam că așa o să ți se pară. De aceea nu ți-am spus.

Dacă ne dăm de gol, s-a terminat și cu lovitura noastră, și cu viețile noastre.

Nu ai încredere în el?

Sigur că am. Dar în lumea lui, nu în a noastră.

Nu la asta m-am referit. Mă refer cu fiica noastră.

Ellis este unul dintre cei buni.

Știu că mereu va fi alături de Max, dar ei nu sunt împreună, Viv.

Te rog! Uită-te la ei.

El doar stătea acolo.

El e polițist, ea e o escroacă.

Tu erai un borfaș, eu o mondenă. Câți oameni ne-au spus că nu va merge?

Și totuși, uite ce am creat.

- Ne-am descurcat bine. - Da. Ne-am descurcat.

Tu te-ai descurcat bine.

George, Cheyenne, pateurile mele cu crab se răcesc!

Imediat.

- Ați aflat ceva despre candidați? - O groază de ciudățenii.

Dar nimic pentru care să merite să o omoare pe Sylvia.

Toți au alibiuri.

Cu excepția acestui tip, Robert Lang, care avea un motiv puternic.

Bravo pentru descoperirea legăturii dintre comisarul Russo și Roman Locke.

Este șocant cum a trădat încrederea publică.

Dacă veți fi ales primar, sper ca vă fi diferit, dle Lang.

Dar mai întâi să-l bateți pe Spencer Thorne.

Adevărat. Dar n-ați venit ca să mă întrebați despre el.

Vreți să știți dacă am ucis-o pe Sylvia Redfern.

Un politician direct.

Știu că Thorne a angajat-o pe Sylvia ca să mă investigheze.

Și sigur știți că Sylvia a aflat despre vizita dvs. secretă de la dezintoxicare.

Asta v-ar putea compromite campania.

Poate. Vom vedea după comunicatul de presă care urmează să apară.

- Ați decis să faceți totul public? - Mă săturasem să trăiesc în minciună.

Acum câțiva ani, am fost la dezintoxicare și mi-a fost foarte rușine.

Nu voiam să afle nimeni, dar acum îmi dau seama că am greșit

și e timpul să-mi împărtășesc povestea în speranța că îi va ajuta și pe alții.

Nu mai am de ce să-mi fie rușine.

Dar se întâmplă să știu că Sylvia a găsit ceva...

scandalos despre unul dintre ceilalți candidați.

La cine te referi?

Poliția! Nu mișca!

O retragere în miez de noapte?

Nu e ceea ce pare.

Leon a zis că ești aici, dar, în miezul nopții și cu luminile stinse,

pare că spărgeai seiful Sylviei.

Un seif despre care nu ne-ai spus. Ca să nu mai zic de toate lovelele.

Înseamnă bani. Toți puștii șmecheri zic așa.

Nu știam că sunt bani în seif.

Am venit aici după dosarul lui Spencer Thorne.

Ce chestie! Tot după el am venit și noi.

Să ghicesc. Urma să i-l dai lui Lang ca să-l ajuți în campanie.

- De unde știai? - Ne-a spus Lang.

Ce?

Ne-a spus că te-a angajat să spionezi pentru el

în schimbul unui post în echipa sa, dacă avea să câștige.

Dar de ce ți-ai vândut șefa?

Afacerea Sylviei era doar despre ea.

Chiar și numele companiei este doar „Sylvia Redfern”.

- Pentru mine, însemna sfârșitul. - În mai multe sensuri.

Atunci, care era marele secret al lui Thorne?

Înainte să moară, am auzit-o pe Sylvia spunându-i lui Thorne

că avea ceva devastator despre el.

Cum ar fi?

Nu știu, nu mi-a spus.

De ce ar căuta mizerii despre Thorne? Doar el a angajat-o.

Sylvia era foarte meticuloasă.

Verifica pe toată lumea, inclusiv pe cei care o angajau.

Deci aceste dosare sunt toate cazurile anterioare ale Sylviei?

Da, dar dosarul lui Thorne nu e acolo. Am verificat.

- Nu e ciudat? - Pentru Sylvia? Da.

Doar dacă nu l-a luat ucigașul.

Și a lăsat în urmă suficienți bani cât să-l facă de rușine pe Scrooge McDuck.

Nu știu cum au ajuns în seif, dar nu erau acolo acum trei zile.

când m-am uitat ultima dată în seif.

Deci s-a întâmplat ceva în aceste trei zile ce i-a adus o groază de bani.

A avut întâlniri importante în cele trei zile dinainte să moară?

A avut două întâlniri. Una cu Spencer Thorne,

iar cealaltă cu cineva pe nume Bobbi Carmichael.

Cine e Bobbi Carmichael?

Bună. Tu trebuie să fii Bobbi Carmichael.

Așa este. Și voi sunteți... Lăsați-mă să ghicesc.

Proaspăt logodiți și căutând o casă de început,

confortabilă, dar cu destul loc pentru primul bebeluș. Nu-i așa?

Nu. Sunt detectivul Ellis, Poliția Metropolitană.

Avem câteva întrebări în legătură cu Sylvia Redfern.

Vai, Doamne! Sărmana Sylvia, o adevărată tragedie.

Nu pot să cred că a murit. Și tocmai când se finalizase vânzarea.

- Ce vânzare? - Noua ei casă din Bahamas.

- Avea de gând să se retragă. - Cam tânără ca să se retragă, nu crezi?

Tot ce știu e că obținuse foarte mulți bani și voia să renunțe cât era în frunte.

Am făcut oferta în numerar.

Deci, fie a câștigat la loterie, fie a fost șantaj.

Dar de ce să-ți șantajezi propriul client? Reputația ei se baza pe discreție.

Dar discreția nu plătește facturile.

Bobbi a zis că Sylvia părea mereu bogată, dar cheltuia mult peste posibilități.

Și 20 de milioane sunt nimic pentru un miliardar ca Thorne.

Deci l-a folosit ca pe biletul ei de aur.

- Poftim! Thorne e suspectul vostru. - Nu e atât de simplu. Are alibi.

Era în penthouse-ul său de lux din oraș în noaptea aceea.

Și iată, o crimă imposibilă.

Salvați de clopoțel. Pastele ziti sunt gata. Maximus, Jorge, mă ajutați?

Da, señor.

Pentru următorul fel, am ales ceva îndrăzneț,

cu nuanțe de piele și un pic neșlefuit.

Ca și cum Christian Grey ar fi crescut în Bordeaux.

Voi doi, turnați.

Ea chiar are fler pentru toată chestia asta cu poliția, nu-i așa?

Nu e polițistă, dar da, e talentată.

Ai petrecut mult timp cu Max când era mică?

Da, dar o vedeam doar ocazional. Știi tu, cu viața pe care o aveau.

Corect. Cum era pe atunci?

Exact ca acum, o adevărată rază de lumină și plină de imaginație.

Era atât de captivată de cărți, filme și seriale.

Împărtășeam o pasiune pentru această serie de cărți cu vampiri, Dead of Night.

Le citeam mereu împreună și, de fiecare dată când apărea o carte nouă,

campam în fața librăriei doar ca să fim primele la coadă.

Era unul dintre lucrurile care ne apropiau.

Adică, ori de câte ori o vizitam, știi.

- Corect. - Da.

E momentul pentru ziti, dragilor.

Nu vreau să mă laud singur, așa că va trebui să o faceți voi pentru mine.

Așadar, ați rezolvat misterul?

Cred că am mai multe întrebări decât înainte.

Poftim.

Deci Thorne locuiește la șase străzi distanță

și nimeni nu poate fi în două locuri deodată. Nici măcar un miliardar.

Cum am spus, nimic nu e imposibil.

Ne scapă ceva. Avem nevoie de o altă perspectivă.

Au fost sesizări la poliție în noaptea aceea? Ceva neobișnuit în zonă?

De fapt, au fost multe apeluri în noaptea aceea. Era lună plină.

- Poate ar trebui să vedem ce găsim. - N-ar strica să încercăm.

Bine, să vedem.

„Nu, Ricky, nu strânge tu masa. Ai trudit atâta în bucătărie toată seara.”

Ce e asta?

Mai multe sesizări despre raze laser care merg de la nord la sud?

Poate era doar un copil cu o lanternă laser.

Unde e apartamentul lui Thorne?

La intersecția Sixth cu Pacific Avenue, la etajul 40.

Și Sylvia e la șase străzi distanță?

La intersecția First cu Pacific, la etajul 10.

Bine.

Aici e apartamentul Sylviei, și aici e al lui Thorne.

Cole, ești drăguț să citești locațiile sesizărilor despre lasere.

- Sigur. Intersecția Fifth cu Pacific. - Bine.

Intersecția Third cu Pacific.

Intersecția Second cu Pacific.

Și avem o linie dreaptă între cele două clădiri.

Îți amintești de șeicul din Habibi?

Adică, povestea pe care mi-ai spus-o despre când tu și Vivienne l-ați întâlnit?

Corect, da. Eram în Dubai cu regretata mea soție.

Îți amintești ce mi-ai spus despre competiția șeicului?

Cheyenne, ești un geniu.

- Ce revelație are loc aici? - Da. Ne explicați și nouă?

Știm cum a făcut-o Thorne.

Aveți o priveliște pe cinste aici. Înțeleg de ce ați cumpărat clădirea.

Ce facem aici?

După cum știți, Sylvia Redfern a fost ucisă pe terasa penthouse-ului ei.

Nimeni n-avea cum să intre în locuința ei și era singură în noaptea aceea.

La doar câteva străzi de aici. Încolo.

Unul dintre detectivii noștri e acolo chiar acum.

Poftim. Uită-te.

Văd o femeie dansând. Prost.

Yates.

Yates!

Yates!

Da, Yates aici.

- Ce faci? - Dansez. De ce? Tu ce faci?

Bine, fii pregătită.

Nu-i nevoie să-mi spui tu să fiu pregătită, Max. M-am născut pregătită.

Colega noastră de acolo a primit o serie de apeluri în noaptea crimei.

Nebuni de lună plină raportând lasere extraterestre pe cer.

Dar, în noaptea aceea, s-a dovedit că nu erau toți nebuni.

- El e. Vine sus. - Cine?

Revenim mai târziu la asta. Să ne întoarcem la lasere.

Când am auzit despre acele raportări, mi-am amintit de o poveste mai veche.

George, spune-le povestea despre călătoria în Dubai.

Bine.

Max, eu și mama ta, Dumnezeu să o odihnească,

am petrecut un weekend la palatul șeicului din Habibi.

Era un tip de treabă odată ce îl făceai să se relaxeze.

În fine. După ce personalul s-a culcat, noi am rămas să ne uităm la The Golden Girls.

Tipul avea toate episoadele pe casete VHS. Foarte ciudat.

Și clar avea niște probleme cu tăticul, pentru că acesta arăta exact cu Bea Arthur.

Tată, concentrează-te.

Da. Scuze.

În fine, singurul lucru pe care șeicul îl iubea

aproape la fel de mult ca pe acele doamne trăsnite

erau animalele sale exotice. În special, păsările sale de vânătoare.

Vedeți voi, șeicul era un șoimar campion.

Ca și tine. Un detaliu omis, în mod convenabil, când am vorbit.

Și, la fel ca tine, șeicul excela în competiții „prinde și eliberează”.

Asta e atunci când dresezi un șoim să prindă prada

și să o arunce într-un loc precis, de obicei deasupra unei ape.

În noaptea crimei, tu erai aici, la apartamentul tău din centru,

la doar șase străzi distanță de cel al Sylviei.

- Și nu ai plecat deloc. - Mai multe persoane au confirmat.

Dar, mai devreme în acea zi, Jeb ți-a adus șoimul, pe Căpitanul Jack.

Și revenim la șeic.

El își antrena șoimii în același mod în care tu și Jeb îi antrenați, cu lasere.

Tu îndrepți laserul către ținta pe care vrei să o prindă șoimul.

Știai rutina Sylviei. Știai că în fiecare seară îi plăcea să se relaxeze în jacuzzi

cu un pahar de șampanie și niște jazz.

Ești gata pentru spectacol?

Jeb, ce faci aici?

Noi i-am cerut lui Jeb să vină.

În noaptea crimei, ai venit aici cu șoimul tău și...

priviți.

Fix în centru!

Jeb?

Du-te!

Auziți? Nu văd nimic. Sigur șoimul n-a zburat de capul lui?

Sfântă maică...

A fost tare!

Criminaliștii au găsit zgârieturi pe mânerul radioului.

Zgârieturi care provin de la ghearele unei păsări

și pe care analiza ADN tocmai le-a potrivit cu pasărea ta.

Nu mint, aproape că ne-ai blocat, ceea ce e foarte greu. Bravo ție!

Nu pentru partea cu crima. Crima e rea.

Știm că Sylvia a descoperit un secret de-al tău și te șantaja.

Nu știm care este acela, dar vom afla.

Nu, nu veți afla.

Poți angaja câți avocați prestigioși vrei, dle Thorne, dar nu vei scăpa cu asta.

Voi mărturisi.

Totul.

Am o singură condiție.

Procurorul a acceptat termenii tăi.

Soția ta este aici.

Nu înțeleg. De ce?

Când am angajat-o pe Sylvia să-i cerceteze ceilalți candidați, m-a cercetat și pe mine.

Din minuțiozitate.

Și ce a găsit să nu fi fost deja întors pe toate părțile?

Despre mine? Nimic.

A găsit ceva despre tine.

Și a venit să mă șantajeze cu asta.

Era biletul ei de ieșire și eu l-am plătit.

Dar, după ce mi-a trădat încrederea așa,

nu puteam fi sigur că va distruge ce găsise.

Nu puteam risca să vândă asta altcuiva.

Dragă, eu...

Ai făcut atâta bine în această lume,

ai salvat mii de vieți, inclusiv a mea.

Un scandal ca acesta

ar fi însemnat sfârșitul.

Îmi pare atât de rău că nu ți-am spus.

Nu ești datoare cu nicio scuză, nici mie, nici altcuiva.

Nu ai făcut rău nimănui.

Ai făcut ce trebuia să faci ca să supraviețuiești.

Ce mă voi face fără tine?

Vei continua să-ți faci munca. Această lume este întunecată

și are nevoie de cineva ca tine să fie un exemplu...

despre cum ar trebui să ne tratăm unii pe alții.

Cum îmi spui tu mereu?

Dacă nu noi, atunci cine?

În schimbul unei mărturisiri complete,

procurorul a fost de acord să-i ofere acest timp cu soția lui ca să-i poată explica.

Și am finalizat percheziția reședinței sale.

Se pare că a distrus toate materialele Sylviei.

Are atâția bani. Ar fi putut merge la proces.

Poate chiar să câștige.

Poate.

Dar păstrarea secretului ei a fost mai importantă.

Uneori oamenii fac lucruri nebunești pentru cei pe care îi iubesc.

Iubirea este supraevaluată.

Dar bună treabă, amândoi.

Hai să mergem acasă.

Putem vorbi puțin?

Da. Probabil ar trebui să ne întoarcem înainte să i se lase sufleul lui Ricky.

Ce s-a întâmplat?

Mai e un secret despre care trebuie să vorbim.

Ce vrei să spui?

Și tu protejezi pe cineva.

O s-o spun direct.

Cheyenne nu e verișoara ta, Max. Este mama ta.

Am dreptate, nu-i așa?

Cheyenne e mama ta, nu-i așa?

Cum ai aflat?

Dead of Night.

Da.

Cheyenne mi-a spus că ați citit toate cărțile,

ați văzut fiecare episod al serialului.

Și voi două campați toată noaptea ori de câte ori se lansa o carte,

doar ca să fiți primele la coadă.

Mi-ai spus exact aceleași povești despre mama ta.

Deci care e adevărul?

Numele ei este Vivienne.

Nu pot să cred.

M-ai mințit că mama ta e moartă?

Pe bune?

Ce e asta? Un fel de înșelătorie pe termen lung care să mă facă

să empatizez cu tine, să am încredere în tine?

Nu!

Jur!

Până acum două luni, eu și tata am crezut că a murit într-un accident de mașină.

Și atunci unde a fost în tot acest timp?

Vrei versiunea scurtă?

Vreau versiunea adevărată.

Mama mea a încercat să înșele pe cine nu trebuia.

Un bărbat pe nume Gedeon Varga.

Și-a falsificat moartea ca să poată scăpa.

Se ascunde de 15 ani.

Atunci de ce a ieșit din ascunzătoare acum?

Pentru că Gedeon Varga e mort.

Deci îmi spui că, în 15 ani, nu v-a contactat niciodată pe tine sau pe George?

- Serios? - Ne proteja!

Dacă ar fi aflat că are o familie, atunci am fi fost cu toții în pericol.

Știu că ar fi trebuit să-ți spun mai devreme.

Jumătate din viața mea am crezut că mama mea e moartă.

Și apoi...

într-o zi, aflu că a fost o minciună.

În unele zile, sunt atât de recunoscătoare că s-a întors.

Dar alteori...

o urăsc că m-a făcut să trec prin asta.

Știi că aș da orice să-l mai văd o dată pe Daniel, nu?

Tocmai ți-ai recuperat mama.

De tot.

Nu sunt supărat.

Mă bucur pentru tine, doar că e mult.

Nici nu-mi pot imagina cât de greu a fost pentru tine și George.

Da.

A fost mult de procesat.

Dar ne obișnuim, încet.

Sunt aici dacă ai nevoie de ceva, da?

Se poate ca asta să rămână secretul nostru?

E ciudat să le spui colegilor că mama ta a înviat din morți.

Mai ales lui Yates, pentru că probabil va crede că e un zombi.

Sigur.

Dar stai puțin. Unde...

Când a revenit Vivienne în viața ta?

Acum două luni.

În noaptea în care ai plecat.

Ieșeam pe ușă ca să vin la tine și...

în pragul ușii era ea.

De aceea nu am mai apărut.

Îmi pare rău, cred că nu trebuia să-ți spun asta.

Nu, am cerut adevărul.

Tu spui că totul se întâmplă cu un scop.

Se pare că tot răul spre bine, nu?

Da, cred că da.

M-am simțit bine să ajut să-l prindem pe tipul ăla. Ca în vremurile bune.

Înțeleg de ce face asta.

E ca și cum ai face o escrocherie și ai elucida o crimă în același timp.

Trebuie să existe un cuvânt pentru asta.

Da, se numește a fi polițist. Și unul în familie e deja prea mult.

Asta suntem? O familie?

Uite, Viv, încă încerc să procesez totul.

Știu.

Dar mă bucur că nu ești moartă.

- Și eu la fel. - Te cred.

Of, Doamne!

Dacă te pui cu un tip rău, se întâmplă lucruri rele.

Și încă cum!

Salut!

Bună!

În primul rând.

Bine, acum spune-mi totul.

De unde să încep?

Max a fost surprinsă?

Da, ai putea spune și așa. Amândoi am fost.

Dar am rezolvat cazul.

A fost portarul? Pariez că a fost portarul.

S-o iau cu începutul pentru că nu o să-ți vină să crezi.

Bine.

Nu, nu a fost portarul.

Ar fi fost prea ușor. A fost miliardarul.

- A fost Thorne? - Da, Spencer Thorne.

- Nu! - Da, exact.

Un Lapsang Souchong pentru gândurile tale.

Nimic important.

Trebuie să spun ceva.

Nu-mi place ce a făcut Vivienne în seara asta.

A fost imprudent și asta mă neliniștește.

De unde știm că nu va devia de la plan și atunci?

Nu va face asta. Mă voi asigura eu.

Unde sunt mama și tata?

S-au dus fiecare la casele lor.

Dar mama ta a lăsat astea.

Cadouri de la magazinul de căni cu mesaje al lui Cheyenne.

Cu cât mă gândesc mai mult la proiectul nostru, cu atât pare mai imposibil.

Știm cum să intrăm, dar cum naiba vom scoate diamantul?

Ricky, m-ai ajutat să rezolv o crimă azi.

Diamantul e o problemă pentru mâine.

Mersi.

Cât de tare e asta?

Știu cum vom scoate diamantul.

Cum?

Cu magie.

Nu fi timid, știu că ești acolo.

Doar faci pe inaccesibilul.

Și iată-te.

Toată lumea vrea să fie găsită, dar, uneori, cel mai mare lux

este să te pierzi.

Chiar trebuie să încetez să mai vorbesc singur.

Sfârșitul episodului 5

Traducerea și adaptarea: emihaela Subs.ro Team @ www.subs.ro