Afrikaans
Akan
Albanian
Amharic
Arabic
Armenian
Azerbaijani
Basque
Belarusian
Bemba
Bengali
Bihari
Bosnian
Breton
Bulgarian
Cambodian
Catalan
Cebuano
Cherokee
Chichewa
Chinese (Simplified)
Chinese (Traditional)
Corsican
Croatian
Czech
Danish
Dutch
English
Esperanto
Estonian
Ewe
Faroese
Filipino
Finnish
French
Frisian
Ga
Galician
Georgian
German
Greek
Guarani
Gujarati
Haitian Creole
Hausa
Hawaiian
Hebrew
Hindi
Hmong
Hungarian
Icelandic
Igbo
Indonesian
Interlingua
Irish
Italian
Japanese
Javanese
Kannada
Kazakh
Kinyarwanda
Kirundi
Kongo
Korean
Krio (Sierra Leone)
Kurdish
Kurdish (Soranî)
Kyrgyz
Laothian
Latin
Latvian
Lingala
Lithuanian
Lozi
Luganda
Luo
Luxembourgish
Macedonian
Malagasy
Malay
Malayalam
Maltese
Maori
Marathi
Mauritian Creole
Moldavian
Mongolian
Myanmar (Burmese)
Montenegrin
Nepali
Nigerian Pidgin
Northern Sotho
Norwegian
Norwegian (Nynorsk)
Occitan
Oriya
Oromo
Pashto
Persian
Portuguese (Brazil)
Punjabi
Quechua
Romanian
Romansh
Runyakitara
Russian
Samoan
Scots Gaelic
Serbian
Serbo-Croatian
Sesotho
Setswana
Seychellois Creole
Shona
Sindhi
Sinhalese
Slovak
Slovenian
Somali
Spanish (Latin American)
Sundanese
Swahili
Swedish
Tajik
Tamil
Tatar
Telugu
Thai
Tigrinya
Tonga
Tshiluba
Tumbuka
Turkmen
Twi
Uighur
Ukrainian
Urdu
Uzbek
Vietnamese
Welsh
Wolof
Xhosa
Yiddish
Yoruba
Zulu
ACCESUL INTERZIS
Am mai puþin de-un minut.
ªtii cã nu-þi pot spune încã niciun nume.
- Bine. Dar spune-mi, era student? - Da.
- Bun. ªi ce cãuta acolo? - De unde sã ºtiu eu?
- John, noi intrãm. - Bine, aveþi grijã.
Uite, bãnuim cã-i un joc, Labirinturi ºi Monºtri,
scãpat puþin de sub control, pe la universitate.
15 secunde, Bud.
- Labirinturi ºi Monºtri? - Exact. ªtii cum se joacã?
- Îl joacã puºtii mei. ªtiu jocul. - Da, cam asta.
- În regulã, aici, sus. - Cinci secunde. Hai. Hai.
Sunt Bud Hayden ºi transmitem în direct de la Peºterile Pequod.
Vã relatez în legãturã cu dispariþia recentã a unui student de la universitate,
victimã a jocului aparent inocent, Labirinturi ºi Monºtri.
Labirinturi ºi Monºtri este un joc ºtiinþifico-fantastic
în care jucãtorii trebuie sã creeze câte un personaj imaginar.
Aceste personaje sunt apoi aruncate într-o lume fantasticã,
plinã de tot felul de pericole.
Scopul jocului e sã aduni o avere fãrã a fi ucis.
Aþi putea spune cã e un fel de dramã psihologicã,
în care oamenii se confruntã cu probleme din viaþa lor realã,
jucând rolurile create.
În acest caz, însã, s-ar putea sã fie vorba de dispariþia graniþei
dintre realitate ºi ficþiune ºi, posibil, chiar de pierderea unei vieþi omeneºti.
Revenim în direct dupã trei minute.
CU ªASE LUNI ÎNAINTE
Mã bucur sã vã vãd, d-le Brockway.
- Frumoasã pãlãrie! - Mulþumesc, Paul.
Mamã, am ajuns.
- Mulþumesc, Paul. - ªi eu mulþumesc.
- Jay Jay, unde eºti? - Aici sunt.
Scumpule!
Scumpule, ce-ai mai crescut!
N-o sã cresc mai mult de-atât. Asta a fost.
Dar ai un IQ de 190.
Presupun cã nu conteazã foarte tare cât de înalt eºti.
- Am întârziat. - Unde te duci?
La un cocteil la consulatul francez
ºi la un restaurant nou din Soho, pentru cinã, cu recenzii super.
Totul îngraºã mai puþin.
Chiar ºi ºampania are mai puþin zahãr.
Înainte sã plec, vreau sã-þi arãt noul cadou de ziua ta.
- Dar mai e o lunã pânã la ziua mea. - Nu conteazã. Oricum l-ai fi vãzut.
- Nu, nu. - Ba da. Vino, vino.
Iatã!
Oh, nu!
Ce-ai fãcut?
Aratã ca un spital.
Nu þipa la mine. M-am dat peste cap sã termin la timp.
Unde sunt toate lucrurile mele? Mobila mea?
Îmi dau seama cã nu-þi prea place!
Nu-mi place? E oribil!
Jay Jay...
Tu ºtii câþi din clienþii mei ºi-ar da ochii ºi dinþii
pentru o amenajare Julia Brockway ca asta?
Clienþii tãi îºi pun în fiecare searã dinþii într-un pahar cu apã.
Eºti încã un puºti.
Mamã, ãsta e sanctuarul meu, cuibul meu.
Când îl schimbi în felul ãsta,
adicã de fiecare datã când mã întorc cu spatele,
e ca ºi cum m-ai ºterge cu buretele, mai rade de pe faþa Pãmântului.
Treaba asta mã înnebuneºte.
ªi nici lui Merlin nu-i place. Nu-i aºa?
- Pãsãrile nu vorbesc. - Laºule.
Jay Jay...
ªtii cã n-aº face niciodatã ceva ca sã te rãnesc.
M-am gândit c-o sã-þi placã.
Pãi, bãnuiesc c-o sã mã obiºnuiesc.
ªi când se va întâmpla asta, probabil c-o sã schimbi totul.
Chiar nu înþeleg deloc de ce eºti atât de supãrat.
M-am gândit c-o sã fie o surprizã foarte frumoasã.
Trebuie sã fug.
De fapt, mamã, la colegiu a fost bine.
Probabil ºi semestrul ãsta o sã am numai note de 10.
Mulþumesc, mamã. Mã bucur cã te bucuri.
- Sãrmanul Merlin. - Sãrmanul Jay Jay.
Deci Norine e plictisitoare?
Plictisitoare e un eufemism foarte frumos despre ea.
- Kate, e soþia tatãlui tãu acum. - Nu, tu eºti soþia tatãlui meu.
Iubita, s-a terminat de atât de multã vreme.
Dar te iubesc cã ai spus asta.
Hai sã mergem.
Mamã...
Când tata ne-a pãrãsit, ai regretat vreodatã cã te-ai mãritat cu el?
Cam un minut, dar eram foarte furioasã.
Ascultã. Am avut niºte ani foarte fericiþi împreunã.
- Dar viaþa înseamnã risc. - Da, dar...
Nici nu ºtiu. Bãieþii de la ºcoalã sunt aºa niºte ºovini.
Nu pot sã mã port natural cu ei. Trebuie sã te prefaci cã eºti proastã.
Tipele deºtepte îi sperie. Sentimentele îi sperie.
Nu vor sã mã cunoascã aºa cum sunt, vor doar sã joc teatru.
Nu-mi pasã. Oricum n-o sã mã mãrit niciodatã.
- O sã fiu o scriitoare faimoasã. - Apropo, cum merge cu scrisul?
Am un blocaj scriitoricesc. Dar mi-am dat seama de ce.
Pentru cã n-am trãit cu adevãrat.
Cum sã scriu despre lucruri pe care nu le cunosc?
Þi-ai putea folosi imaginaþia.
Serios, ne distrugem planeta.
Ni se aratã la televizor, iar peste câþiva ani va deveni realitate.
ªi nimeni nu face nimic.
Daniel o sã facã. Corect, fiule?
Nu ºtiu, tatã.
- Dar ºtii care-i viitorul. - Nu sunt foarte sigur.
Calculatoarele.
Tatãl tãu are dreptate, Daniel. Te-ai mai gândit sã te muþi la M.I.T.?
ªtiu cã e aproape ºi chestii de genul ãsta.
Mamã, cred cã-i o idee foarte bunã sã fiu departe de casã.
Dacã te vãd pe stradã, îþi promit cã nu te salut.
Nu e vorba de tine. E vorba de mine.
Nu sunt aºa de competitiv.
Aºa cã Grant îmi convine de minune.
Daniel, i-am vãzut pe studenþii de la orele mele ºi te ºtiu pe tine.
Ai un talent special pentru calculatoare. Întotdeauna ai fost aºa.
Ce îmi place mie e sã fac jocuri pe calculator.
Nu e nimic rãu în asta. Poate fi hobby-ul tãu.
Daniel, tata ºi cu mine nu-þi spunem sã nu-þi trãieºti viaþa.
Îþi spunem doar sã nu þi-o risipeºti.
ªi cine o sã mai facã jocuri pe lumea asta?
Alþii. Tu ai un talent mult mai important.
Mai daþi-mi puþin timp, bine?
Daniel, trãim într-o lume competitivã în care va trebui sã trãieºti ºi tu.
Acum. Nu mai târziu, acum!
Mai târziu n-o sã-þi gãseºti de lucru.
Mai târziu o sã-l aleagã pe expertul în calculatoare de la M.I.T.,
nu pe tipul care face jocuri de la Grant.
Tatãl tãu ºi cu mine te iubim foarte mult, Daniel, ºi tu ºtii asta.
Altfel n-am fi aºa de preocupaþi.
Haide, mãnâncã-þi cina. Þi-am fãcut mâncarea ta preferatã.
UNIVERSITATEA GRANT
- Jay Jay! - Kate!
- Ce mai faci? - Bine.
Foarte bine. L-ai vãzut pe Daniel?
Nu, am luat de bun ce mi-a zis, cã e închis într-o camerã
cu femeia sãptãmânii. Habar n-am.
Avem al 4-lea jucãtor?
Am fãcut un anunþ pe care am sã-l afiºez la avizier.
- E bine aºa? - Minunat. Sã mergem.
Trebuie sã ne gãsim al 4-lea jucãtor.
Corect. Cineva care sã nu ne lase baltã sau sã se sperie.
Nu ca anul trecut.
Robbie, ai parte de un început nou la Grant.
Asta înseamnã fãrã jocuri.
ªtii ce s-a întâmplat cu notele tale la Tufts.
De data asta te vei concentra pe teme. M-ai auzit?
Da, ºtiu, tatã. Aºa am sã fac.
Dacã mai vãd o notã proastã, nu mai vezi niciun ban.
- Mãi, Hall, lasã-l în pace. - ªi tu ai bãut prea mult. Din nou.
Ameninþãri ºi acuze. E tot ce ºtii.
Ar fi trebuit sã-l conduc numai eu pe Robbie.
Serios?
Þin sã-þi amintesc cã, fie cã-þi place, fie cã nu, suntem încã o familie.
- Nu suport când bei. - Beau ca sã rezist.
Am fost o femeie talentatã, educatã.
Cat, te rog. Hai sã n-o luãm de la capãt.
- Devine obositor. - Puteam sã fiu cineva.
Toatã viaþa mea a fost numai cum ai vrut tu ºi nimic din ce-am vrut eu.
O modalitate minunatã pentru Robbie sã sãrbãtoreascã noul început.
Tatã, aici e. Trebuie s-o iei la dreapta.
O sã-mi fie dor de tine, Robbie. Strãduieºte-te sã te descurci bine.
- ªtii ce mândru l-ar face asta. - ªtiu, mamã.
ªi promite-mi cã n-o sã mai joci jocul ãla îngrozitor.
- Promite-mi. - Bine, bine, îþi promit.
Bine. Îmi...
Îmi pare rãu dacã am pãrut rece.
Succes.
Sunã-ne cu taxã inversã dacã ai nevoie de ceva.
Aºa am sã fac. Mulþumesc, tatã.
LABIRINTURI ªI MONªTRI CÃUTÃM JUCÃTOR ENTUZIAST
Salut! Sunt Jay Jay Brockway.
Da, salut. Eu sunt Robbie. Robbie Wheeling. Sunt nou venit.
Da. Te-am vãzut mai devreme când ai venit. Drãguþã maºinã.
Sã ºtii c-am avut ºi eu odatã o decapotabilã roºie. 5 minute.
Bãiatul minune mi-a dat-o de ziua mea.
A omis faptul cã eram prea tânãr sã-mi iau carnetul de ºofer.
Am vândut-o ºi mi-am luat o pasãre Myna ºi o motocicletã.
- Cine? - Cum cine?
- Cine e bãiatul minune? - Aºa îi spun eu tatãlui meu.
E cel mai tânãr editor din New York.
Dar nu vreau sã-þi stric prânzul vorbind despre el.
Deºi el mi-a stricat multe de-ale mele.
Auzi, joci Labirinturi ºi Monºtri? Ãsta e anunþul meu.
Da. Jay Jay Brockway. Am jucat, dar acum nu mai joc.
Pãcat. Chiar avem nevoie de un al 4-lea jucãtor.
Îmi pare rãu.
Stai. Uite, dau o petrecere privatã, mâine searã, pentru Brigitte Bardot.
E ziua ei. Aºa cã, dacã vrei sã apari pe la opt,
etajul doi, vom fi în camera cea mai zgomotoasã.
- Chiar o sã vinã? - Cine?
- Brigitte Bardot. - Nu, de ce ar veni?
Deºi anul viitor poate c-ar trebui s-o invit.
Da. Mulþumesc pentru invitaþie.
- O sã vin. - Bine.
Brigitte Bardot. La mulþi ani.
Robbie.
- Robbie, hai vino. - Salut, Jay Jay.
Þi-am adus ceva.
1987, un an minunat. Kate, un tirbuºon, te rog.
- Distracþie plãcutã. - Mulþumesc.
Brigitte Bardot.
Poftim.
Ce e?
Oh, nimic. Scuze. Doar cã eºti foarte frumoasã.
Mulþumesc.
- Eu sunt Robbie Wheeling. - Kate Finch. Bunã.
- Bunã. - Eºti nou pe aici.
Da, aºa e. Tocmai m-am transferat de la Tufts.
De fapt, fix înainte sã mã dea ei afarã.
Nu prea mergeam la ore ºi asta s-a cam vãzut la note.
Dar de ce nu te duceai la ore?
Ei bine, eram foarte implicat în niºte activitãþi extracurriculare.
Mã... jucam un pic prea mult Labirinturi ºi Monºtri.
Glumeºti? Ce nivel?
Nouã. Nivelul nouã.
ªi eu!
Nu e minunat sã-þi poþi crea, în sfârºit, propriile scenarii?
Da, da. ªi propriile ficþiuni. Chiar o sã-mi lipseascã.
Ba nu. Am cãutat în disperare un al patrulea jucãtor.
Asta-i nemaipomenit. Daniel. Daniel.
Vreau sã-l cunoºti pe Daniel. Daniel, el e Robbie. Nivelul nouã.
- Salut. O sã joci cu noi? - Nu, nu tocmai. Chiar nu pot.
- Ai mei... - Nu suntem niºte fanatici.
- Cât de des jucaþi? - De vreo douã ori pe sãptãmânã.
Nu, semestrul ãsta chiar trebuie sã mã pun cu burta pe carte.
- Jay Jay, vino aici. - Nu, serios.
- Nivelul nouã. - Nivelul nouã?
Nu mi-ai spus asta. Înscrie-l atunci!
Nu, nu pot. Semestrul ãsta trebuie...
- Nu, nu. Ba poþi. - Robbie...
- Te rog, fã doar o campanie. - Da.
Serios, oameni buni, mulþumesc...
- Haide, Robbie. - ªi, dacã nu-þi place,
dacã-i prea mult, poþi sã renunþi oricând.
Ei bine, dacã o sã fii ºi tu acolo, bãnuiesc cã meritã sã fac o încercare.
Bravo!
- Aveþi niºte pahare? - Da, unde sunt?
Eu sunt paznicul labirintului,
stãpânul acestui univers pe care l-am creat.
Autoritatea supremã.
Numai eu ºtiu destinul presãrat cu pericole care þi-e hãrãzit.
Soarta ta e în mâinile mele.
Eu sunt Glacia Luptãtoarea.
Sunt foarte puternicã ºi curajoasã, am armura straºnicã, nenumãrate arme
ºi am câºtigat mãreaþa sabie vorbitoare a Lothiei.
Sunt Freelik Freneticul din Glossamir,
cel mai deºtept dintre spirite.
Nu sunt atât de puternic, dar ºtiu o mulþime de trucuri
ºi am suficiente puteri s-ajung departe ºi sã mã apar.
Eu sunt Pardieu, omul cel sfânt.
Ajungând la cel de-al nouãlea nivel, am acumulat multe vrãji ºi farmece,
cea mai puternicã fiind Ochiul Sculptat al Timorului.
Dar mai am ºi o sabie, pe care o folosesc doar când magia nu mai funcþioneazã.
Existã un deºert de dealuri noduroase acoperite cu pomi ofiliþi ºi iarbã uscatã.
Sub aceste dealuri se aflã intrarea în Labirinturile Interzise ale Jinnorak-ului.
Umblã zvonul cã în aceste labirinturi trãieºte o rasã de mutanþi.
Au fost odatã oameni, dar acum sunt cumplit de nemiloºi.
Se mai ºtie, de asemenea, cã tot acolo existã comori de negândit
pentru cei suficient de curajoºi ºi inteligenþi sã le gãseascã.
- Astfel avertizaþi, intrãm? - Da!
Sã înceapã cãlãtoria.
Am un frate mai mare.
Îl cheamã Hall. Hall Junior.
Acum trei ani, de ziua lui, care coincide cu Halloween-ul,
mama a dat o super petrecere.
ªi în toiul petrecerii, când nu era nimeni atent, a dispãrut.
Cred cã glumeºti.
N-am primit niciodatã vreo scrisoare,
vedere, un telefon, nimic.
Ca ºi cum ar fi dispãrut de pe faþa Pãmântului.
M-am întrebat întotdeauna ce i s-a întâmplat.
Trebuie sã fie îngrozitor.
De fapt, cel mai rãu e cã nu ºtii nimic.
Robbie, îmi pare foarte rãu.
În seara aceea a venit în camera mea.
M-a trezit ºi mi-a spus cã are nevoie de banii mei
ca sã se poatã duce la New York.
I-am dat ºi mi-a spus cã o sã þinem legãtura.
Dar nu s-a þinut de cuvânt.
Câteodatã mã întreb, dacã nu i-aº fi dat banii... ar...
Nu ºtiu.
Ciudat, îl visez foarte des.
Hall, te rog, opreºte-te!
Hall, întoarce-te! Sunt eu. Sunt Robbie.
Hall!
Hall, te rog, opreºte-te!
Hall, opreºte-te! Te rog.
Întoarce-te! Sunt eu. Sunt Robbie.
Hall!
Ce vreau eu cu adevãrat e sã devin star TV sau de cinema.
ªtiu cã m-am nãscut sã fac comedie.
Din nefericire, nu prea sunt genul actorului principal.
Te voi obliga eu sã devii un actor bun.
M-ar ajuta foarte mult sã arãt ca tine.
Ca sã nu mai spunem cã mi-ar îmbunãtãþi ºi viaþa socialã.
- Viaþa mea socialã nu e mare brânzã. - Poate pentru tine nu e.
Nu, serios.
Toatã lumea face miºto de mine cã sunt campionul lipelilor.
ªtii ce-nseamnã asta pentru tipele mai sensibile sau cãrora chiar le pasã?
Decid din start cã sunt un pericol,
chiar înainte sã am prilejul sã le arãt cã nu-i aºa.
Da.
Aºa cã-mi pierd vremea cu tipe ce nu le cunosc ºi le tot schimb.
Sãrmanul Daniel.
- Nu m-ar deranja sã am o prietenã. - Asta þi-ar distruge reputaþia.
N-ar fi drãguþ?
- Auzi, jucãm în seara asta? - Nu, nu putem în seara asta.
N-am mai jucat de 3 zile.
Am un examen la fizicã pentru care chiar trebuie sã învãþ.
- Atunci mâine searã? - Da, eu sunt de acord.
Vezi dacã pot Kate ºi Robbie.
Kate?
- Salut, Jay Jay. Care-i treaba? - Oh. Nu... Nimic.
- Hai, intrã. - Nu, e în regulã.
Kate vine imediat.
Ascultã, vreþi sã jucãm mâine?
Nu, suntem cam ocupaþi. Ce zici de miercuri?
Bine.
- Sigur nu vrei sã intri? - Nu, e în regulã.
Ai grijã de tine, da?
- Era Jay Jay? - Mm-hmm. N-a vrut sã aºtepte.
Pãrea cam deprimat.
- Câteodatã nu-l înþeleg deloc. - Bietul de el.
Se preface foarte bine, dar, de fapt, e foarte singur.
Poþi sã-þi imaginezi cum ar fi sã ai 16 ani ºi sã fii deja în anul doi?
Da.
Suntem singuri pe lume. ªtii asta, nu?
- Suntem doar noi amândoi. - Pãsãrile nu vorbesc.
Poate ar trebui sã mã izbesc cu motocicleta de zidul cãminului.
E prea banal. S-ar gândi c-a fost doar un accident.
ªtii cã niciun student de la Grant nu s-a sinucis pânã acum?
Ce pot sã fac?
Trebuie sã fie o treabã ce sã asigure statutul de legendã.
Vreau sã-ºi aducã aminte de Jay Jay Brockway.
ªtiu. Peºterile!
Misterioasele ºi interzisele Peºteri Pequod.
"Bãiatul genial se sinucide în caverne!"
Ar vorbi despre asta o veºnicie. Aº fi nemuritor.
Sãrmanul Jay Jay.
Nu-þi fã griji, Merlin. O sã te hrãneascã cineva.
- Vino. Vino. - Ce e?
- Nimic, nimic. - Ce-i?
- Bine, închide ochii. - Hai, Robbie.
- Închide-i. Închide-i. - Gata, i-am închis.
Bun, acum ghiceºte unde suntem.
- În regulã, eºti gata? - Da, sunt gata.
- Þine-i închiºi. - Bine, sunt închiºi.
În regulã, deschide-i.
- Un pat dublu! - Da, da...
Acum putem...
Acum putem sã locuim împreunã.
Robbie, e... e prea devreme.
Ok? Ar fi trebuit sã vorbeºti cu mine despre treaba asta.
Pãi care e diferenþa? Suntem ºi aºa tot timpul împreunã.
Da, ºi ºtii ce simt pentru tine. Doar cã nu sunt încã pregãtitã.
E prea devreme.
Bine.
- Bine, hai sã plecãm de aici. - Robbie, zãu...
ªtii cã sã ieºim împreunã e lucrul cel mai bun care mi s-a întâmplat.
Avem o grãmadã de timp, bine? Hai sã nu ne grãbim.
Bine?
Ai dat nas în nas cu o duzinã de zombie însetaþi de sânge.
Ura!
Cu toate astea, între tine ºi zombie se aflã o groapã adâncã
pe fundul cãreia abia zãreºti un slab licãr.
Ar putea fi legendara comoarã a Jinnorak-ului sau poate fi o capcanã.
Freelik sare în groapã ca sã strângã comoara.
Cât de mult adunã Freelik?
- E o capcanã. - Nu!
Groapa e plinã cu þepuºe încrustate cu pietre preþioase.
Freelik Fanaticul din Glossamir e strãpuns de þepuºe ºi moare.
Pardieu, salveazã-l! Foloseºte-þi puterile pentru a-l învia.
Nu pot. N-am suficiente puncte pentru asta.
Of, la naiba!
Jay Jay, a fost o tâmpenie sã sari în groapã fãrã sã-þi foloseºti sonarul.
Mare tâmpenie! De ce ai fãcut asta?
Capul sus, Jay Jay, poþi s-o iei de la capãt ca personaj nou.
O sã dureze o veºnicie ca sã adune puteri.
- Nu eu l-am omorât. - Ba da.
- Tu n-ai fost atent. - Hai sã nu ne certãm.
Corect. ªi ce facem acum?
Aº vrea sã propun un nou joc.
Un fel de variantã mai evoluatã a jocului Labirinturi ºi Monºtri.
Dar o sã jucãm la un nivel mult mai rafinat.
Dar încã n-am terminat jocul ãsta.
Da, dar nu e la fel fãrã Freelik.
Hai sã auzim ideea.
Cu toatã modestia, este cel mai provocator concept de joc de care am auzit vreodatã.
Ceva ce nimeni n-a mai încercat.
Propun sã jucãm Labirinturi ºi Monºtri într-un cadru real,
Peºterile Pequod.
Am fost acolo. Am intrat. E absolut fantastic.
Jay Jay, peºterile alea sunt prea periculoase.
Nimeni n-are voie înãuntru.
O sã fim exmatriculaþi. Sã nu mai spun c-am putea muri.
Sunt absolut sigure. Le-am strãbãtut pe toate.
Este o extensie logicã a jocului.
Normal, eu o sã fiu paznicul labirintului.
O sã fie super.
Niºte copii s-au rãtãcit acolo, mai demult. N-au fost gãsiþi niciodatã.
E o graniþã nouã. N-ar mai fi un basm.
Ar fi cu adevãrat Labirinturi ºi Monºtri.
Toþi cei care sunt pentru a începe un joc nou în Peºterile Pequod, spuneþi "Da".
Da!
- Da. - Bine.
O sã fim exmatriculaþi.
Va trebui sã pãstrãm secretul absolut.
Da.
Am nevoie de el. De asta.
Bine.
Cinã de patru pesoane, plãtitã cu cardul tãu.
Exact asta am ºi spus.
Oriunde în Pequod?
Singurul moment când îl pot scoate pe bãtrânul Basil de-aici
e sâmbãtã dimineaþã, la prima orã.
Perfect. S-a fãcut.
Aºteaptã o clipã, Jay Jay.
Eu ºi cu Basil suntem destul de apropiaþi.
Trebuie sã ºtiu de ce ai nevoie de el.
- Nu 'trebuie' sã ºtii. Vrei sã ºtii. - E acelaºi lucru.
Trebuie sã pãstrezi secretul. Nu vreau
ca cineva sã-mi invadeze teritoriul ºi sã strice totul.
Da, bine. De parcã n-aº avea nimic mai bun de fãcut
decât sã mã plimb prin campus ºi sã le spun tuturor secretele tale tâmpite.
Inventez cel mai tare joc de Labirinturi ºi Monºtri.
Peºterile Pequod.
Eºti nebun.
Vin sã-l iau pe Basil sâmbãtã. La prima orã.
Îmbrãcat bine, da?
Jay Jay, de unde ai fãcut rost de costumele astea?
De la Departamentul de Arte Teatrale.
Le-am împrumutat.
Prieteni...
Ultima ºansã sã renunþaþi.
- Sunteþi siguri? - Da.
Pãtrundeþi în Labirinturile Secrete ale Maleficilor Voracieni.
Undeva înãuntrul lor trãieºte sãlbaticul Ak-Oga,
cel mai diabolic dintre toþi monºtrii.
Teribila lui sãlbãticie este egalatã doar de magnitudinea comorii sale.
Intrãm?
- Da. - Da.
Da.
E super.
Haideþi.
E frig.
Lilieci!
Jay Jay!
Jay Jay!
Jay Jay!
Jay Jay!
Jay Jay!
Paznicul labirintului e cu voi, nezãrit de ochii voºtri.
Acum, sã înceapã cãlãtoria.
- Dar pe unde o luãm? - Decizia vã aparþine.
O vom lãsa pe Glacia sã ne conducã. Ea ne va apãra.
Mulþumesc frumos.
Poate a fost ºi el într-o misiune ca a noastrã.
Aveþi grijã. Ar putea fi un ºiretlic. Unele schelete au puteri mistice.
Aveþi douã întrebãri.
- E malefic scheletul? - Nu.
- Ne e de ajutor? - Timpul va spune.
Poate gãsim un indiciu ascuns în craniu.
Atenþie la sacrilegiu.
Glacia Luptãtoarea nu se teme.
Priviþi. Acolo, unde-i îndreptatã lumina.
Cine dintre noi poate citi aceastã scriere ciudatã?
Eu.
Sunt scrieri strãvechi ale poporului meu. Le-am învãþat când eram copil.
Aici spune "Mâncaþi iarba amarã".
ªi iarba ne va face mai înþelepþi sau ne va pune în pericol?
Mai întâi trebuie s-o gãsim.
Haideþi s-o luãm pe unde a venit scheletul.
Am gãsit ierburile.
Nu, nu, lasã orezul acolo, ca sã nu ne rãtãcim.
Ce-ar fi sã ne despãrþim ºi s-o caute fiecare dintre noi?
Nu, nu cred cã-i o idee bunã.
- Ce-ai pãþit? Þi-e fricã? - Nu, doar cã...
- O sã fii bine? - Da, o sã fiu bine.
Eu o iau pe aici.
Bine. Eu o s-o iau pe aici.
Un monstru! Un monstru! Un monstru!
Un Gorvil! Un Gorvil! Un Gorvil!
Un Gorvil! Un Gorvil! Un Gorvil!
Glacia!
Nimble!
Ajutor!
Ajutaþi-mã! Ajutaþi-mã!
- Robbie! - Robbie, eºti bine?
- Eºti bine, Robbie? - Robbie.
- Eºti în regulã, Robbie? - Sunt bine.
Acum sunt bine. L-am ucis pe Gorvil.
E în regulã.
Robbie...
Mãi, Robbie, ai fost tare.
Am crezut cã fac atac cerebral, nu alta.
Jay Jay, locul ãla este incredibil. Mi-a fost tare fricã, dar mi-a plãcut.
Super, Jay Jay. Serios.
- Ce s-a întâmplat? - Sunt un Om Sfânt.
Eu... nu ucid niciodatã decât dacã nu dobor monstrul cu magie sau vrãji.
Astea sunt menite sã compenseze lipsa calitãþilor mele de rãzboinic.
Înceteazã, Robbie.
Mi-a plãcut la nebunie când Kate a vãzut scheletul ºi a þipat.
Mi-a fost aºa de fricã.
Jay Jay, cred c-ai combinat perfect basmul cu realitatea.
Voiam sã construiesc niºte monºtri din mucava ºi chestii de genul ãsta.
Nu, ar fi stricat totul.
- Zãu? - Da.
Cei mai înspãimântãtori monºtri sunt cei care existã în mintea noastrã.
Gata.
Fiþi binecuvântaþi.
Înceteazã, Pardieu.
Pardieu!
Pardieu!
Cine eºti?
Sunt Marele Hall.
Ai triumfat în luptã. Acum eºti la un nivel mai mare.
Pentru a ajunge la cel mai înalt nivel
trebuie sã fii sfânt în toate aspectele vieþii tale.
Trebuie sã fii pios, umil, celibatar.
Dar sunt împreunã cu Glacia Luptãtoarea.
Omul Sfânt trebuie sã fie singur.
Nu, aºteaptã.
Te rog, Marele Hall. Am nevoie de tine.
Când vei fi vrednic, vei veni la Cele Douã Turnuri
ºi vei deveni una cu Marele Hall.
Aºteaptã. Hall, te rog!
Aºteaptã!
Bunã.
Vãd cã studiezi din greu.
Aº putea cumva... sã te conving sã faci o pauzã?
Kate, te rog.
Ce s-a întâmplat?
Kate... nu mai pot sã mã întâlnesc cu tine.
Te plac cu adevãrat, dar nu ne mai putem vedea.
Robbie, de ce? Ce vrei sã spui? Ce-am fãcut?
Tu n-ai fãcut nimic.
- Eºti supãrat pe mine? - Nu, nu, nu. De ce aº fi supãrat?
Robbie, nu... Nu înþeleg ce...
Nu te întrista.
Te iubesc ºi te voi iubi mereu, dar chiar nu te mai pot atinge.
Ce se întâmplã?
Ascultã, dacã ai cunoscut pe altcineva sau nu mai vrei sã ieºi cu mine, e-n regulã.
Dar nu mã minþi ºi nu-mi spune cã mã iubeºti,
dar cã nu te mai poþi atinge de mine.
Dar chiar te iubesc.
E... posibil sã te iubesc ºi fãrã sã fac dragoste cu tine.
Nu pot sã cred cã se întâmplã asta.
E exact ca data trecutã. E un deja vu. E...
Ce e? E vorba de mine, Robbie?
Poþi sã-mi spui. Nu, poþi sã-mi spui.
- E vorba de mine? - Nu, nu, nu.
N-are nicio legãturã cu tine. N-are nicio legãturã cu tine.
Niciuna.
Numai cu mine.
Deci tu ºi cu Robbie v-aþi despãrþit.
A trecut deja ceva vreme. Cred cã l-am speriat.
Daniel... Crezi cã-s prea durã?
- A spus el asta? - Nu, nu. Doar mã întrebam.
Aº spune cã eºti precautã, dar nu durã.
De ce toþi bãrbaþii de care mi-a pãsat vreodatã
îmi spun adio ºi ies din viaþa mea?
Cum ar fi... tata.
ªi Steven, anul trecut, mai þii minte?
Acum, Robbie.
Nu ºtiu. Bãnuiesc cã, de fapt, nu ºtiu prea multe despre bãrbaþi.
Tu?
Eºti cea mai perspicace femeie pe care o cunosc.
Mulþumesc.
Kate... îl vrei înapoi?
Nu.
La început a fost un ºoc, dar acum suntem prieteni buni.
Nu e romantic, dar e mult mai adevãrat.
Ai observat...
...cã Robbie se poartã cam ciudat în ultima vreme?
- La ce te referi? - N-ai observat nimic?
Ce zici de treaba cu binecuvântatul în permanenþã a oamenilor,
cu faptul cã-ºi doneazã lucrurile ºi se poartã ca un sfânt?
Se menþine în personaj.
Da, ºtiu. ªi exact din cauza asta îmi fac griji pentru el.
κi duce personajul atât de mult în lumea realã încât el însuºi s-a schimbat.
Haide, Kate, nu-þi face griji.
Nu cred cã Robbie se transformã în Pardieu.
Ne rezolvãm problemele în Peºteri ºi le lãsãm acolo.
Tu ce probleme îþi rezolvi?
Încerc sã fiu eu, ºi nu o copie a tatãlui meu.
ªtii, eºti foarte diferitã de personajul tãu din joc.
La fel ºi tu.
Pardieu.
Pardieu.
Mai departe trebuie sã gãseºti Oraºul Secret de sub pãmânt.
Când?
Când îþi vei fi purificat mintea asemeni trupului.
Dar... cum o sã ºtiu?
De ce eºti aºa de nerãbdãtor?
Fiindcã te iubesc ºi vreau sã mã ierþi.
Þine minte tot ce vezi.
Fac o hartã.
Când vei fi gata, nu vei avea nevoie de nicio hartã.
Daniel?
Daniel?
Daniel!
Daniel, rãspunde-mi!
Daniel?
Daniel!
Daniel!
Daniel?
Daniel!
Daniel, ajutã-mã, m-am rãtãcit!
Ajutor!
Daniel!
Daniel?
Daniel, ajutã-mã, m-am rãtãcit!
Kate, continuã sã strigi. Abia te aud.
Sunt aici, Daniel. Sunt aici.
Continuã sã strigi, Kate.
Daniel!
Continuã sã strigi!
Daniel, sunt aici.
Dan... Sunt aici, Daniel!
Daniel?
Kate.
Daniel!
Dumnezeule, am crezut cã m-am rãtãcit pe vecie.
- Eºti bine? - Da, acum sunt bine.
Vreau sã-þi spun de ce am intrat în Peºteri.
- Îngropai un cadavru. - Triºam.
Încercam sã-mi dau seama unde a ascuns Jay Jay comoara.
- Vrei aºa de mult sã câºtigi? - Da...
Tata ar fi încântat.
Dar ºtiu cã n-ai triºa în legãturã cu ceva cu adevãrat important. E doar un joc.
Pentru mine a devenit mult mai mult.
O sã-i spui lui Jay Jay?
Nu, n-am descoperit nimic.
În plus, ar fi chiar flatat.
ªtii, întotdeauna am fost ca domnul Spock din Star Trek.
Am crezut cã n-am sentimente, asemeni unui vulcanian.
Nu mi-am imaginat cã mã pot îndrãgosti.
Nu eºti deloc ca domnul Spock.
Eºti ca Omul de Tinichea din "Vrãjitorul din Oz",
care credea cã n-are inimã ºi de fapt, avea cea mai mare inimã dintre toþi.
ªtii, mereu mi-a fost teamã sã mã combin cu tine,
fiindcã eºti atât de atrãgãtor.
Halloween fericit! Halloween fericit!
Hei, bine ai venit la petrecere!
Halloween fericit! Halloween fericit!
Perry, ar trebui sã fie un bal mascat.
Toatã lumea e costumatã, tu de ce nu eºti?
E chiar amuzant, Jay Jay. ªi tu cine ar trebui sã fii?
- Noel Coward. - Noel Coward.
Bine.
Acum, Pardieu.
Acum vei ºti cum sã mã gãseºti.
Acum eºti pregãtit.
Hei, Robbie!
Robbie?
Robbie?
- L-aþi vãzut cumva pe Robbie? - De seara trecutã, nu.
Mersi.
Se poate ca Robbie sã fie destul de confuz,
dar nici mãcar el n-ar pleca un weekend întreg fãrã sã încuie uºa.
Atunci înseamnã cã trebuie sã fie pe aici, pe undeva.
Prieteni, n-a fost la ore azi dimineaþã.
Am vorbit cu toatã lumea ºi nu l-a vãzut nimeni.
Dacã ar fi plecat în weekend, ar fi apãrut la uºa unuia dintre noi
ºi imediat ce s-ar fi întors, ne-ar fi anunþat.
Poate s-a îmbolnãvit sau altceva ºi a plecat mai repede acasã.
Unde sã se ducã fãrã haine ºi portofel?
Unde te duci?
S-o sun pe mama lui.
Alo?
Bunã ziua. Robbie e acasã, vã rog?
Nu, Robbie e la ºcoalã. Cine întreabã?
Sunt Kate, o prietenã...
N-a venit la ore azi dimineaþã ºi mã-ntrebam dacã n-a plecat acasã.
- A mai lipsit de la ore? - Nu, nu.
Probabil e pe aici, pe undeva. Îmi cer scuze cã v-am deranjat.
Mulþumesc mult. La revedere.
De ce ai închis aºa?
Nu ºtiu. Brusc, m-am speriat.
Ãsta nu-i labirintul nostru.
Aþi crede cã Robbie este implicat ºi în alt joc?
Nu cred. Dacã ar fi jucat cu un alt grup, am fi ºtiut.
"Cele Douã Turnuri". Asta e din Tolkien.
Ce e "Marele Hall"?
Poate cã fãcea autostopul ºi l-a luat vreun maniac,
cum ar fi ucigaºul ãla de pe autostrada din California.
Jay Jay, Robbie n-ar face autostopul. ªi, oricum, unde s-ar duce?
N-are nicio logicã.
- Cred c-a rãmas blocat în joc. - Fii serioasã.
Nu, ºtiu sigur. Încerc sã-þi explic. S-a purtat ciudat în ultima vreme.
Poate s-a dus în Peºteri. Ca sã înceapã propriul lui joc.
În aºa fel încât sã devinã paznicul Labirintului.
- ªi a pãþit ceva. - Hai, sã mergem.
Dacã Robbie e aici, e vina mea. Numai vina mea.
- Liniºteºte-te. Nu e vina nimãnui. - Sã sperãm cã n-a pãþit nimic.
Robbie!
Robbie?
Robbie!
Robbie?
Harta asta n-are nicio logicã.
Poate ºi-a inventat propriul labirint.
Oamenii Sfinþi vãd lucruri ce nu existã, mai þii minte?
Dacã ne gândim mãcar o secundã la asta,
nu existã niciun indiciu cã Robbie se crede Pardieu.
Daniel, zi-mi atunci o explicaþie plauzibilã.
- În regulã, ce facem acum? - Spunem cuiva.
- Ca sã fim exmatriculaþi? - Nu, am o idee.
Dar mai întâi trebuie sã ne scoatem toate lucrurile de aici. Aduc torþele.
Un weekend nu înseamnã o persoanã dispãrutã.
Da, dar Robbie Wheeling nu e genul de tip care sã plece, pur ºi simplu,
fãrã sã spunã nimãnui. Nici pãrinþii lui nu ºtiu unde e.
- Poate a cunoscut o domniºoarã. - Nu Robbie.
Mai este o posibilitate.
Robbie era de-a dreptul fascinat de peºterile alea.
Adicã de Peºterile Pequod?
Da, cred cã aºa se numesc. Poate s-a pierdut acolo.
Erai prieten bun cu Robbie, corect?
Da, el... Mã scuzaþi, aþi spus "erai"?
Oh, scuzã-mã. Ce voiai sã zici?
Voiam sã spun cã Robbie e un tip super.
Toatã lumea îl place.
Când l-ai vãzut ultima datã, pãrea deprimat?
Sau prost dispus? Ceva ieºit din comun?
Nu cred cã l-am vãzut vreodatã pe Robbie deprimat.
E un tip foarte paºnic, interesat de lucrurile spirituale.
- Cum ar fi Labirinturi ºi Monºtri? - Vã referiþi la joc?
ªtim cã juca. Am gãsit o hartã în camera lui.
Tu joci?
Pe vremuri da, dar... îmi ocupã foarte mult timp.
- Am numai note de zece. - ªtiu.
- ªi cu peºterile? - Ce-i cu ele?
Am auzit cã niºte studenþi jucau Labirinturi ºi Monºtri acolo.
Da, am auzit ºi eu asta.
- Ce fel de pasãre e? - E o pasãre Myna.
- Vorbeºte? - Pãsãrile nu vorbesc.
Amuzant.
- Tu ai învãþat-o asta? - Da.
- Ciupeºte? - Toate pãsãrile ciupesc.
Cine a mai fost în peºteri?
Nu... nu ºtiu.
Nici mãcar nu ºtiu dacã Robbie se juca acolo.
Dar ai spus cã eraþi prieteni "buni".
Da, dar nu îmi spune totul.
Tot ce ºtiu e cã le-a menþionat o datã sau de douã ori.
De ce ar intra Robbie în peºteri singur?
Chiar n-am nici cea mai vagã idee.
Da... Robbie era din ce în ce mai ciudat...
Era... era de parcã jocul devenise întreaga lui viaþã ºi...
ºi câteodatã îl interesa mai tare decât îl interesam eu. Aºa cã...
Ne-am despãrþit.
- Cu cine juca? - Nu... nu ºtiu.
Nu prea vorbea despre asta, despre partea asta.
Nu cred cã-ºi dãdea seama cât de periculos este jocul.
Robbie se droga?
Nu.
- Lua calmante? - Nu.
- Bea? - Ca toatã lumea.
Puþin vin sau bere. Dar...
Tu ºi Kate Finch sunteþi împreunã acum?
Da, domnule.
- ªi eºti încã prieten cu Robbie? - Bineînþeles. Nu i-am furat-o.
Când am apãrut eu, se despãrþiserã demult.
Ce credeþi cã s-a întâmplat?
Unul dintre cei cu care juca Robbie a întrecut mãsura ºi l-a omorât.
Cam deplasat.
Labirinturi ºi Monºtri e un joc deplasat.
Sãbii, otravã, vrãji, lupte, dezmembrãri, crime.
- Totul e doar fantezie. - Chiar aºa?
Pãstrãm legãtura.
ªi atunci de ce mã simt atât de vinovatã?
E ca ºi cum am tãinui o crimã.
Dar pe Robbie nu l-ar fi ajutat sã le fi spus poliþiºtilor c-am jucat cu el.
Dar uite ce-am fãcut.
Am luat toatã recuzita, am scos tot din peºteri ºi le-am ascuns.
Dar aveau amprentele noastre.
Da, Jay Jay, dar asta înseamnã sã ascunzi probe.
Dacã Robbie e în peºteri ºi e mort din cauza jocului, suntem implicaþi.
Suntem implicaþi pânã la gât.
Vorbiþi de parcã lui Robbie i s-ar fi întâmplat ceva groaznic.
La fel cred ºi eu.
Aºadar, ce facem?
Aº putea sã le dau poliþiºtilor harta mea cu peºterile.
Care mapã? Parc-ai zis c-ai ascuns tot.
Eram aºa de mândru de ea.
Dar asta o sã ne implice pe noi.
- Am putea s-o trimitem prin poºtã. - Nu, ar dura prea mult.
Am o idee mai bunã.
Am mai puþin de-un minut.
ªtii cã nu-þi pot spune încã niciun nume.
- Bine. Dar spune-mi, era student? - Da.
- Bun. ªi ce cãuta acolo? - De unde sã ºtiu eu?
- John, noi intrãm. - Bine, aveþi grijã.
Uite, bãnuim cã-i un joc, Labirinturi ºi Monºtri,
scãpat puþin de sub control, pe la universitate.
15 secunde, Bud.
- Labirinturi ºi Monºtri? - Exact. ªtii cum se joacã?
- Îl joacã puºtii mei. ªtiu jocul. - Da, cam asta.
- În regulã, aici, sus. - Cinci secunde. Hai. Hai.
Sunt Bud Hayden ºi transmitem în direct de la Peºterile Pequod.
Uite maºina lui Martini. Aºteptaþi-mã aici.
Da...
Hei... Martini?
Te salut.
- Salut. Care-i treaba? - Asta am venit sã aflãm.
N-am avut prea mult noroc. Am cãutat în peºteri.
Cineva ne-a furnizat chiar ºi o hartã a jocului.
Dar peºterile se întind pe kilometri întregi.
N-avem nicio idee unde este cadavrul.
De fapt, nici nu suntem siguri cã Wheeling se aflã acolo.
Vreþi sã ºtiþi adevãrul?
N-avem nici cea mai micã idee unde este Robbie Wheeling.
ªi nici nu ºtiu dacã vom avea vreodatã.
Singurul lucru pe care-l ºtiu este cã, dacã se aflã în acele peºteri, e mort.
Halloween fericit! Halloween fericit!
Halloween fericit!
Merlin, mai taci.
Jay Jay, îþi pierzi vremea. Ai auzit ce-a spus Martini.
- Dacã e mort? - ªi dacã nu e?
Corect. ªi câtã vreme nu ºtim sigur, atunci e viu.
Jay Jay, asta e o copie perfectã a hãrþii lui Robbie.
- Cum ai fãcut asta? - Unii oameni se bronzeazã bine.
În regulã, acum ce facem?
- Încercãm sã-l gãsim pe Robbie. - Cum?
Folosindu-ne talentele de jucãtori.
Acceptând premisa cã Robbie a devenit Pardieu
ºi cã asta a fost fãcutã de Pardieu.
Astfel, soluþia e chiar aici, pe harta asta.
Dar dacã nu este o hartã a Peºterilor, atunci ce hartã e?
- Halloween fericit! - Merlin, de ajuns!
Oh, Doamne!
- Asta era! - Ce?
Marele Hall.
Nu e o locaþie, e o persoanã.
Fratele lui Robbie se numea Hall. Cel care a fugit.
A fugit? Despre ce vorbeºti?
Robbie mi-a povestit cã acum niºte ani, de Halloween,
fratele lui a fugit de la propria lui petrecere
ºi de atunci nu l-au mai vãzut.
Ultima datã când l-am vãzut pe Robbie a fost la petrecerea ta de Halloween.
Aºa e! ªi ce a mai spus?
A spus cã... Îl visa foarte des.
Ce altceva, Kate?
Kate, trebuie sã fie ºi altceva. Ce altceva a mai zis?
- Haide, Kate. - Mã strãduiesc.
E ca ºi cum am cãuta acul în carul cu fân. N-ajungem nicãieri.
Bine, atunci sã abordãm problema altfel.
Eu în continuare zic, având în vedere Halloween-ul
ºi treaba cu Marele Hall, cã are legãturã cu fratele lui.
Bine, sunt de acord. Dar marea întrebare rãmâne.
Robbie este Robbie? Sau este Pardieu?
Sã zicem cã este Pardieu.
Bine, unde s-ar duce un Om Sfânt?
- Într-o cãlãtorie. - Exact.
Ca sã-l gãseascã pe Marele Hall?
Dacã Marele Hall e o persoanã, e posibil ca Cele Douã Turnuri sã nu fie oameni?
Ar putea fi pãrinþii lui.
Ne învârtim în cerc. Hai sã încheiem seara.
Pe el.
Hei!
Ce e aia? Dã-o încoace.
Sunt vrãjile mele. Le pãzesc cu preþul vieþii.
Nu!
Of, Doamne.
Dumnezeule.
- Alo? - Un telefon cu taxã inversã
de la Robbie Wheeling. Acceptaþi taxa?
Da! Robbie?
Kate, sunt în New York.
New York? Robbie, te simþi bine? Ce s-a întâmplat?
Nu ºtiu. Nu-mi amintesc.
Robbie, o sã fie bine. Unde eºti, mai precis?
E sânge pe cuþit.
Cuþit? Ce s-a întâmplat?
ªi am ºi pe mâini.
Cred c-am omorât pe cineva. ªtiu c-am omorât pe cineva.
Robbie, spune-mi unde eºti.
Patruzeci ºi... opt.
Bine, Robbie. Acum vreau sã mã asculþi cu atenþie.
O sã fie bine. În regulã?
- În regulã? - Bine.
Jay Jay, Daniel ºi eu o sã venim sã te luãm, cât de repede putem.
O sã fie bine.
Bine.
Vreau sã mã asculþi cu atenþie.
Vreau sã ne întâlnim la Jay Jay acasã.
605 Est, strada 70.
605 Est, strada 70. Acasã la Jay Jay.
Bine. Du-te acolo ºi aºteaptã-ne.
- Ce faci cu pasãrea aia idioatã? - Haide, Merlin ne poartã noroc.
Labirintul.
Te rog. N-ai niciun motiv sã te temi de mine.
Sunt Pardieu. Sunt un Om Sfânt.
Eu sunt regele Franþei.
Majestate...
Am fost într-o cãlãtorie foarte lungã.
Da, bine, de parcã n-am fi cu toþii.
De cât timp sunteþi în labirinturi?
Nu ºtiu, de ani de zile.
Tot încerc sã gãsesc alt loc, dar nu reuºesc.
Se poate sã-mi spuneþi despre Dragonul Uriaº?
În cãlãtoria mea pânã aici, l-am auzit.
Ai spus Dragon?
Da, Dragonul Uriaº. Cel de deasupra.
Iatã-l.
El e cel care pãzeºte Comoara?
Sã nu te duci sus!
Dacã te prind, te dau afarã.
De coborât, nu coboarã aºa de mult.
Înþeleg. Sunteþi foarte înþelept.
Poate mã puteþi ajuta. Sunt în cãutarea Marelui Hall.
Habar n-am, amice.
ªi Cele Douã Turnuri?
Da. Da. Pe alea le ºtiu.
Majestate, v-aº rãmâne îndatorat dacã mi-aþi arãta drumul.
Bunã dimineaþa, dle Brockway. Nu l-am vãzut pe prietenul dvs.
- Dar a zis cã... - Îmi pare rãu.
Am fost tot timpul aici ºi n-a venit nimeni sã întrebe de dvs.
- Poate a urcat deja. - Îmi pare rãu.
- Ce facem acum? - Nu ºtiu.
Hai, intraþi. Nu, iarãºi redecoreazã.
Hai sã mergem în camera mea.
Cred cã orice aratã mai bine decât decorul ca de spital.
Îmi place.
Chiar îmi place.
- Þie îþi place, Merlin? - Pãsãrile nu vorbesc.
Mama tocmai mi-a redecorat camera.
- E drãguþ. - E altfel.
Propun sã începem sã-l cãutãm pe Robbie, din ultimul loc în care a fost vãzut.
Pe undeva pe lângã strãzile 40 ºi 8.
Am marcat pe hartã toate locurile în care s-ar putea duce un Om Sfânt.
Bine. Acum sã începem sã gândim ca el.
- Câte locuri sunt? - Zeci...
Trebuie sã ne dãm seama care din ele.
Mãnãstirile. Astea sunt medievale.
Nu. Trebuie sã fim în mintea lui Pardieu.
N-a auzit niciodatã de ele.
Catedrala Sf. Patrick. E ceva ce ar fi vãzut.
Da, ºi o sutã de alte biserici.
Nu uitaþi, el cautã ceva. N-o sã se opreascã sã se roage.
- Sper doar cã nu l-a prins poliþia. - Am fi auzit.
Nu mai am nicio idee.
Nu putem renunþa. E unul dintre noi.
Dar unde sã-l cãutãm?
Nu ºtiu... Trebuie sã încercãm.
Douã Turnuri...
Staþi... Nu cele din carte...
Cele adevãrate. Unde mi-a fost creierul?
Cele Douã Turnuri sunt Turnurile Gemene!
- World Trade Center! - Pardieu se...
...duce sã se întâlneascã cu fratele lui.
Marele Hall probabil e mort!
- Oh, nu! - Sã mergem.
Turnurile.
Haideþi, sã ne miºcãm!
Sã încercãm pe puntea de observaþie.
Îmi cer scuze.
- Pardon. - Scuzaþi-mã, vã rog.
Vã mulþumesc.
- Bine, pe unde? - Într-acolo.
- Nu-l vãd nicãieri. - Poate a coborât.
Hai sã coborâm în hol.
Îmi cer scuze.
Unde ar putea fi?
Uite-l! Robbie! Robbie!
- Robbie! - Robbie!
Robbie!
Pe unde?
La lifturi.
Hai, Daniel!
Robbie!
Unde e?
Trebuie sã fie pe undeva, pe aici.
Uºa!
Grãbiþi-vã!
- Robbie! - Robbie!
- Robbie! - Robbie!
Pardieu. Ce vrei sã faci?
Mã duc sã mã întâlnesc cu Marele Hall.
Nu poþi. E o capcanã.
Am vrãjile la mine. O sã zbor.
Nu ai suficiente puncte. Eu sunt paznicul Labirintului.
- Paznicul... Labirintului? - Da.
ªi eu am autoritatea absolutã în jocul ãsta.
Joc?
Joc.
Joc.
Jay Jay, ce caut eu aici?
Kate, de ce nu-mi aduc aminte?
TREI LUNI MAI TÂRZIU
Nici nu ºtiþi ce bine mã simt cã, într-un final, îmi scriu romanul.
Da? Despre ce e vorba?
- E o surprizã. - Haide, Kate, spune-ne.
E vorba despre noi patru, jucând jocul.
ªi despre cum ne-am învins temerile prin intermediul lui.
Despre lucrul îngrozitor care i s-a întâmplat lui Robbie.
E greu sã scriu despre sentimentele astea, dar acum nu-mi mai este teamã.
Sunt sigur c-o sã fie un best-seller.
Eu cred cã, într-o bunã zi, toþi vom fi faimoºi.
Jay Jay, cu tine înscris la cursul pentru regizori,
Departamentul de Arte Teatrale va avea un adevãrat ºoc.
Sper.
Eu sunt genul mai tãcut.
O sã fiu întru totul fericit ca director de companie de software.
Mi-aº fi dorit doar ca Robbie sã se întoarcã cu noi la ºcoalã.
Dar mama lui a spus cã va trebui sã se ducã în continuare la medic.
Important este cã o sã fie bine.
Poate o sã se întoarcã semestrul viitor.
Ar trebui sã ajungem curând.
- Bunã ziua. - Bunã.
- Mã bucur aºa de tare sã vã vãd. - Ne bucurãm cã am putut veni.
Prietenii lui Robbie nu-l mai viziteazã aºa de des.
- O sã fie încântat. - Cum se descurcã?
E bine. E în spate, ia niºte aer.
Dar, înainte sã mergeþi, aº vrea sã ºtiþi
cã nu învinovãþesc pe niciunul din voi pentru ce i s-a întâmplat lui Robbie.
Voi n-aveaþi de unde sã ºtiþi cât de fragilã e starea lui pshicã.
Jocul a fost o descãrcare pentru el, bãnuiesc.
Oricum, vreau doar sã ºtiþi cã n-a avut legãturã cu niciunul dintre voi.
- Mulþumim. - Da, mulþumim.
Haideþi acum. Este exact în spate.
Bine.
Robbie!
Robbie!
Robbie! Salut!
Salut!
Robbie...
- Arãþi minunat. - Da, aºa este.
Freelik! Nu murisei?
- N-ai murit când ai sãrit în groapã? - Hai, Robbie, nu te mai prosti.
Eºti tu, Freelik. Ai înviat din morþi.
Cine a fãcut asta e un mare Om Sfânt. Unul mai mare chiar ºi decât mine.
- Oh, Robbie! - Glacia! ªi Nimble!
Poate vã pregãtiþi pentru o altã cãlãtorie.
Oh, Robbie!
Glacia, þi-a fãcut cumva cineva o vrajã a uitãrii?
- Sunt Pardieu, Omul Sfânt. - Robbie...
Am avut multe întâlniri ciudate de când ne-am vãzut ultima oarã.
Un Dragon uriaº, un Gorvil.
E un loc bun de ºedere.
Cald, foarte curat ºi mâncarea e bunã ºi din belºug.
Freelik, am ceva ce te-ar putea interesa.
Am o monedã care se regenereazã permanent.
În fiecare searã, o dau nevestei hangiului sã plãtesc pentru gãzduirea mea
ºi, în fiecare dimineaþã când mã trezesc, e din nou în buzunarul meu.
Deci...
Nu începem cãlãtoria?
Robbie...
Lacul acesta... e fermecat.
În spatele lui puteþi vedea Pãdurea cea Semeaþã.
Hangiul ºi nevastã-sa se tem de pãdure ºi m-au avertizat sã nu mã apropii.
Eu bãnuiesc cã sunt ceva forþe malefice care sãlãºluiesc în ea.
Dacã le-am putea distruge,
hangiul ºi soþia lui ar putea trãi fericiþi ºi liniºtiþi.
ªtiþi ceva despre aceastã pãdure?
Da...
Eu sunt paznicul labirintului.
Existã un...
Regat al Voracienilor Malefici, condus de sãlbaticul Ak-Oga.
În aceastã pãdure sunt pericole teribile,
dar ºi o comoarã magicã.
- Intrãm. - Da.
Da.
Da.
Urmaþi-mã. ªtiu drumul.
Am vãzut spiritele dansând seara în lac.
Cântã un cântec care e foarte asemãnãtor cu al tãu, Freelik.
N-am fost dincolo de colina asta,
dar cãrarea cãtre pãdure este marcatã foarte clar.
ªi aºa... am jucat din nou jocul, pentru o ultimã datã.
N-a contat cã nu aveam hãrþi sau zaruri ºi nu era niciun monstru.
Pardieu vedea monºtrii, noi nu.
Noi nu vedeam nimic decât moartea speranþei
ºi pierderea prietenului nostru.
Aºa cã am jucat pânã când a început sã apunã soarele
ºi toþi monºtrii au murit.
Subtitrare downloadata de pe www.RegieLive.ro Portalul Studentesc Nr. 1 in Romania
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.