Original subtitles

Din episoadele anterioare:

ISI trimite pe cineva important să se întâlnească cu CIA-ul.

Mujahedini.

Se vor caza la Clayton în Crystal City.

S-au răzgândit. Nu e femeie.

Ne putem întoarce mâine.

Nu avem timp. O să-l verific eu.

Ce spui de cină?

Au friptură bună la restaurant.

Știi să-i faci pe oameni să aibă încredere în tine, Nina Sergheevna.

Dacă reușești cu omul de știință,

te vom achita de pedeapsă.

Sunteți în programul de protecție a martorilor?

Ați ucis pe cineva?

Sunteți traficanți de droguri, ca Gregory?

Lucrăm pentru țara noastră,

Uniunea Sovietică.

-Culegem informații. -Sunteți...

spioni?

Dacă spui cuiva

am putea fi închiși pe viață.

-Merge la școală astăzi? -Nu știu.

Ar putea trece o perioadă...

Nu trebuie să șoptiți când intru în cameră.

Decât dacă aveți și alte secrete pe care le ascundeți.

Când am plecat în toiul nopții cu Henry

în vacanță și ne-ați dus la acea cabană din pădure,

erați în misiune?

Da.

Ce e?

Nu putem discuta despre asta.

-Chiar sunteți căsătoriți? -Da.

Și agenția de turism? Toți cei de acolo sunt spioni?

Nu. Agenția e reală. Angajații de acolo nu știu nimic.

De ce nu aveți accent?

-Am fost pregătiți. -Paige, scumpo...

Nu-mi spune așa.

„Scumpo.”

Cum vă cheamă, de fapt?

Misha.

Nadejda.

Misha?

-Naz...? -Nadejda.

Paige, știu că ai multe întrebări.

Dl Beeman?

-Nu vă e prieten, nu-i așa? -Suntem prieteni.

-Te rog, vorbește mai încet. -E agent FBI. Vă poate aresta.

-Nu putem discuta acum. -Henry va coborî imediat.

Henry chiar e fratele meu? Eu sunt fiica voastră?

-Bună. -Bună.

-Ce se întâmplă? -Micul dejun. Ia loc.

Două sau trei gofre, Henry?

-Două. -Bine.

-Ai învățat pentru testul la biologie? -Ce test?

Glumesc, m-am născut pregătit.

Mulțumesc.

-Tu ce-ai pățit? -Nimic.

Mănâncă.

-Poftim. -Mulțumesc.

Ții minte când Tkachuk

a predat ceva în august?

După ședință,

am vorbit despre asta și aici în birou.

Crezi că i-a spus cineva numele?

Poate l-am spus.

Da. Și eu.

Voi scrie toate discuțiile posibile care au avut loc la mine în birou

și ar fi trebuit să aibă loc în camera sigură.

-Taffet te-a rugat? -Nu, eu.

Aș fi putut fi mai atent de multe ori.

Ai presupus că totul e bine.

-La fel ca noi. -Da...

Pentru asta avem reguli.

Pentru asta avem camera sigură.

Mulțumesc.

Paige a aflat.

Ce s-a întâmplat?

Acum două nopți ne-am întors acasă și ea ne aștepta supărată.

Voia să îi spunem adevărul, așa că i-am spus.

Ce i-ați spus mai exact?

-Cine suntem. -Nu i-am dat detalii.

Bine.

Bun.

-Voi sunteți bine? -Da.

Centrul e mai liniștit acum?

Mă ocup eu de asta.

-Ați făcut ceea ce trebuia. -Să sperăm.

-E fiica voastră. Nu va... -știm asta.

Cum merg lucrurile la hotel?

-Aproape am reușit. -Aveți un punct de acces?

Managerul hotelului.

-Nu va fi o problemă. -Bine. Yousaf?

Ne întâlnim diseară.

Da...

Pare greu de ținut în frâu.

-Da. -Elizabeth.

Mai am un plic pentru tine.

Îmi pare rău.

Mi-au spus că nu vor mai fi prea multe.

Te descurci cu hotelul?

Da.

-Te duci la Martha mâine. -Marți.

Știu că ai încredere în ea.

-O voi supraveghea înainte să merg. -Ia-l pe Hans.

Bine.

Fără fotografii, pot doar să verific calculele.

E foarte plictisitor.

Vei fi pregătit când vin fotografiile.

Credeam că ești următoarea.

Stimuli.

Îmi trimit femei,

mâncare gustoasă în cameră.

-Cu femeile astea... -Cu unele.

Majoritatea. Apoi am încetat.

De ce?

Mă trezeam alături de străine pe care le aleseseră pentru mine...

Înțeleg.

Chiar înțelegi?

Poate înțelegi.

Ai copii?

Nu.

Eu am un fiu.

Nu știe dacă mai trăiesc.

E singurul lucru pe care nu-l suport.

Maurice.

Bună, Michelle.

-Mă bucur să te văd. -Chiar te bucuri?

Maurice vrea să vadă copiii.

-Sunt aici? -I-am trimis la sora ei.

Voiam să stăm de vorbă.

În legătură cu ce?

Maurice e

șomer de ceva vreme.

Și cunoștința lui încă nu i-a găsit nimic.

Ai nevoie de bani?

Lisa, haide.

Îmi poți spune orice.

Vrem să participăm și noi la ceea ce faci

cu prietenul tău.

Sunt sigură că i-ar plăcea să afle ce se întâmplă la Northrop.

Vrem și noi să participăm

pentru dublul sumei tale.

-Maurice. -Ai o poziție foarte înaltă.

Nu știu ce poziție ai tu,

dar Lisa ar putea face închisoare.

Riscuri mari, bani mai mulți.

Dacă ai nevoie de bani, te pot ajuta,

dar asta nu e o idee bună.

Nu ai atâția bani.

E prea riscant, Lisa.

Ne vom pierde casa.

O să vorbesc cu Jack.

Mulțumesc.

Orice ai nevoie. Știi asta.

Ei bine...

Nu vom ajunge la film, așa că ce spui de o cafea?

-Sigur. -Vreau și eu una.

Bine.

Aș vrea să-ți cunosc prietenul. Cum îl cheamă?

Jack?

Dar numele lui nu e important. Tu conduci operațiunea asta.

Nu?

Martha.

Vreau să mai vorbesc o dată cu tine.

-Acum? -E o discuție mai lungă.

Poți vorbi cu agentul Gaad să îți dea câteva ore libere

să ne vedem săptămâna viitoare?

Voi ruga pe cineva de la secretariat să îți țină locul.

Bine.

-Mulțumesc. -Cu plăcere.

-Seară bună! -Mulțumesc.

-Noapte bună. -Asemenea.

A durat trei ore.

E foarte dur. A vorbit cu mine despre foarte multe date.

-A fost greu, sau... -Glumești?

E prima persoană cu care am vorbit și care înțelege calculatoarele.

Știe cum să folosească informația,

să o decodeze, să o analizeze.

E ca un calculator ambulant.

Îți spun, Martha, tipul e impresionant.

Bine, noapte bună.

Ne vedem mâine, Gene.

Te gândești la ea? La Annelise?

Da.

Voiam o nouă viață alături de ea.

Chiar te iubea.

Cum poți să faci lucrurile pe care trebuie să le faci?

Yousaf, fac asta de mult.

E la fel de greu ca-n prima zi.

Faci foarte multe greșeli, iar asta te apasă.

Dar când privești în jur, vezi că lumea e un iad

pentru majoritatea mai tot timpul.

Și te gândești la ceea ce ar putea fi și ceea ce poți face ca să o schimbi.

Acum zece zile CIA-ul ne-a rugat să dăm numele

comandanților mujahedini care vorbesc engleză.

Pe 18 vor aduce trei dintre ei aici.

CIA-ul nu ne spune de ce, dar am auzit lucruri.

Ce lucruri?

CIA-ul are un nou sistem de arme

ușor de folosit, suficient de puternice

ca să vă doboare elicopterele și avioanele de pe cer.

Ce știi despre cei care vin aici?

Crezi că-i poți corupe?

Există oameni rezonabili printre mujahedinii din Afghanistan.

Nu și cei care vor ajunge aici.

Oamenii unuia dintre ei decapitează

soldații sovietici cu un pulwar.

Ca în evul mediu.

Cei de la stație raportează numărul morților,

deci Langley nu știe nimic.

Și ceilalți doi?

Pleci undeva?

Henry îl imită pe Eddie Murphy.

Am nevoie de liniște.

Da.

Puștiul a înnebunit.

Paige...

Nu am vrut să te rănim.

Ești fiica noastră. Henry e fiul nostru. V-am dorit

mai mult decât vă puteți imagina.

Știu că ai foarte multe întrebări,

dar nu poți

vorbi despre asta lângă Henry sau altcineva.

Vom vorbi despre asta când știm că nu ne aude nimeni.

Spune-mi că înțelegi, Paige.

Înțeleg.

Știu că nu ai avut parte de anumite lucruri.

Știu asta.

Tatăl meu, bunicul tău,

a murit în război când aveam doi ani.

Aveam o fotografie cu el în uniformă.

Mă uitam la ea tot timpul.

Nu-mi amintesc de el.

Am fost crescută de mama.

Ar fi trebuit să vezi cum am crescut.

Eram doar noi două

și alte trei familii în același apartament.

Dacă celelalte familii făceau gălăgie când voiam să dorm,

se ducea să țipe la ei.

Iar ei țipau înapoi. Însă îi potolea mereu.

Era

neînfricată,

la fel ca tine.

Nu am văzut-o de când am venit aici.

Cum aș putea să te cred?

Închideți ușa.

Vă pun la curent cu operațiunea ZEFIR.

Avem un dispozitiv de ascultare în interiorul FBI-ului.

Se mișcă liber prin clădire cu acces nelimitat.

E remarcabil.

Am nevoie de oameni care vorbesc engleza,

de încredere, care vor analiza produsul.

Cantitatea de informații secrete este copleșitoare.

După cum puteți vedea.

Și acelea?

Le-am citit deja.

Ar fi bine să vă apucați de treabă.

-Agentul Taffet vrea să-mi vorbească iar. -Nu-i nimic.

E foarte isteț, Clark.

Nu știe nimic.

Înainte i-aș fi putut spune că fac asta pentru tine, dar...

Acum știu că nu ești cu ei.

Clark, și dacă...

Doamne.

Martha, ai o părere prea bună despre ei. Crede-mă.

Și dacă mă întreabă dacă am fost eu?

Îi spui că nu.

Nu are superputeri, Martha.

E meseria lui să își dea seama dacă îl mint.

E datoria lui să te facă să simți că știe totul, dar el nu știe nimic.

-Nu cred că pot... -Dacă te întreabă,

uită-te la vârful nasului său.

O să aibă impresia că îl privești direct în ochi,

și nu vei fi așa agitată.

-Nu... -Încearcă acum.

Uită-te la vârful nasului meu.

E ca și cum te uiți cu încredere în ochii mei.

Dar nu voi fi încrezătoare.

Gândește-te că tu deții controlul.

-Dar nu e așa. -Dar știi mai multe decât el,

așa că tu deții controlul.

Gândește-te că știi mai multe ca el.

Acum spune:

„Nu știu cine a pus microfonul în stiloul agentului Gaad.”

Vârful nasului meu.

Nu știu cine a pus microfonul în stiloul agentului Gaad.

A fost foarte bine, Martha.

-Serios? -Da, serios.

A fost foarte gustoasă.

Bucătarul a pregătit-o special pentru tine.

Chiar așa?

Nu știu dacă a pregătit-o personal,

dar i-am spus că e pentru o persoană deosebită.

Specială.

-Îți mulțumesc. -Pentru puțin.

Vreau să te întorci.

M-aș fi întors oricum.

Te vreau udă.

Așa e mai bine.

Elizabeth se ocupă de hotel?

Da, aproape a reușit. Până ajung ei aici, vom fi pregătiți.

Credem că Abassin Zadran e tipul.

La Centru au pregătit o echipă de intervenție.

Pot acționa rapid când vine vremea.

Cum vă descurcați cu Paige?

Vom fi bine.

Nu te-am întrebat asta.

-Am nevoie de ceva, Gabriel. -Desigur.

Vreau să aranjezi o călătorie ca Elizabeth să-și vadă mama pentru ultima dată.

Mi-aș dori să fie posibil, dar știm amândoi că nu e.

Știu că e împotriva regulilor,

dar și noi ne riscăm viețile.

Asta ne e meseria.

Înțeleg cum te simți.

-Chiar înțelegi? -Da.

Eu nu prea cred.

De când te-ai întors mi-ai cerut foarte multe lucruri,

cum ar fi Afghanistanul și Africa de Sud

și viitorul fiicei mele, fie că-mi place sau nu.

Vorbește mai încet, Philip.

Un agent cu care m-am culcat în ultimii trei ani

a murit de mâna mea.

I-am rupt oasele și am băgat-o într-o valiză.

Știu că îți cerem multe.

Nu mă lua așa.

Nu-mi spune că mă înțelegi și că totul e bine.

-Nu e așa. -Ai dreptate.

Spune-mi, Philip,

simți că nu mai poți?

Te descurci cu misiunile?

Sunt bine.

Dar nu vreau să mai aud „nu”.

O să am nevoie curând și de un „da”.

Dintre toți, tu ai cel mai mare acces la biroul agentului Gaad.

Da. Sunt secretara lui.

Exact.

Exact.

Nu ești căsătorită.

Ba da. Adică, nu.

Nu ai nicio relație stabilă?

Meseria ta e foarte grea, iar dacă nu ai pe nimeni acasă...

Nu am cunoscut bărbatul potrivit.

Îmi dau seama că ți-e greu

să vorbești despre viața personală,

dar vreau să-ți dau ocazia să-mi spui

orice e nevoie să știu.

Ai vreo relație

care te poate compromite în orice fel?

Nu prea ies la întâlniri.

Am avut o relație cu un agent de la birou,

-Chris Amador. -Da.

Cred că eu aveam mai multe sentimente pentru el, decât el pentru mine.

Sunt sigură că știți ce i s-a întâmplat.

Da, știu.

Cred că ți-a fost greu.

Da. A fost îngrozitor.

Pentru toți cei de aici.

Știai ceva despre moartea agentului Amador,

și nu ai vrut să le spui celor de la Birou?

Desigur că nu.

Acest proces a fost greu pentru toți, dră Hanson.

Vă mulțumesc pentru răbdare și pentru timpul acordat.

Asta e tot.

Puteți pleca.

Bine.

Mulțumesc. Sau mult noroc. Mulțumesc.

Israelieni.

Oamenii pe care-i credeam prieteni,

dar care m-au vândut ca pe un sclav acestor...

canalii...

Acești monștri care nu mă lasă să vorbesc cu nimeni,

sau să trimit mesaje acasă.

Fiul meu știe doar că într-o zi nu m-am mai întors acasă.

Poate am murit. Nu știe.

Sau poate l-am abandonat.

Nu știe.

Toată viața mea am trăit-o aici, Nina,

dar nu am cunoscut pe nimeni care ar putea face asta.

Eu da.

Și pe mine m-au dat la schimb. Înainte și înapoi.

Uiți cum e să ai viața ta.

Nu-i las să-mi facă asta.

Nu vor decide cine sunt.

Jacob ar fi mândru.

Știi numele fiului meu?

Nu ți l-am spus niciodată.

Nu i-am rostit numele de când am venit aici.

Povestea ta e frumoasă

și grea.

Ar trebui să o scrii în continuare.

Nu am spus nimănui. Nu voi spune.

De ce?

Nu știu.

Putem vedea recepția de aici.

Foarte bine.

În doi ani, vom avea camere la fiecare etaj.

Ea e Betsy.

E numele mamei mele.

Îmi place mașinăria, așa că i-am dat un nume.

Se ocupă de rezervări și informații,

pe care le scriam de mână.

E mult mai rapidă.

Discutăm cu cei de la IBM pentru a digitaliza toate dosarele.

Faceți-o. Viața voastră se va schimba.

Introducem numele sau data,

numărul de telefon...

Toate informațiile necesare.

Data rezervării, cererile pentru nevoi speciale, metoda de plată.

Neal? Un tip de la recepție vrea să vorbească cu managerul.

Care e problema?

Hotelul e plin și nu-i găsim rezervarea.

Numai puțin.

S-a întâmplat ceva?

Nu. Rezervarea era sub un nume greșit.

-Trebuie să plec. -Serios?

Ne vedem în camera 308 în 10 minute.

Nu pot.

Data viitoare.

„Am apăsat F3.”

„Tonomatul s-a stricat.”

„Mi-a dat zi plătită.”

„Eu voiam 100.000 de dolari.”

Măcar știm că e stricat.

Și au nevoie de hârtie igienică în toaleta bărbaților.

Și agentului Samuels nu-i place USLF.

USFL.

Ce e asta?

Liga de fotbal american.

Au înregistrat 532 de semnale „bip”.

De ce le numără?

Bună.

Bună.

Cred că știu cum îți poți vedea mama.

-Am mai discutat despre asta. -Ascultă-mă.

Intră.

Bună dimineața.

Bună.

Intră.

Despre ce vorbeați?

Despre bunica ta din Rusia.

E foarte bolnavă.

Și vreau ca mama ta să o vadă.

Se poate?

Nu, nu se poate.

Paige, așteaptă.