Original subtitles

Din episoadele anterioare...

Am putea pune un microfon în biroul lui Gaad.

Te iubesc și aș face orice pentru tine.

Studentul s-a întâlnit cu Eugene Venter

de la serviciile sud-africane.

De ce s-a întâlnit cu un student?

Mulți dintre membrii mișcării anti-apartheid sunt studenți.

Ce facem aici, mamă?

Am avut un prieten bun care a locuit aici.

Am lucrat împreună la mișcarea pentru drepturile civile.

Părinții tăi au fost adevărați activiști.

Dacă-i spui acum, va exploda totul.

Cel puțin va ști cine este.

Are un fiu. Mi-a spus că e al tău.

Îl cheamă Misha și are 20 de ani.

Face parte din regimentul independent 345 din Faizabad.

O sursă neconfirmată a spus BBC-ului că surse guvernamentale au reafirmat

implicarea Uniunii Sovietice în război.

În cadrul unei conferințe recente,

oficialitățile au condamnat SUA și Pakistanul

pentru conflictul continuu din Afghanistan.

Între timp, Națiunile Unite continuă să caute o soluție

la luptele armate

de pe fronturile din valea Panjshir.

Purtătorul de cuvânt sovietic a reiterat convingerea

conform căreia nu mai e cale de scăpare în Afghanistan

și drept urmare retragerea trupelor depinde de negocierile directe

între Afghanistan, Pakistan și Iran.

O altă știre vorbește despre incendiile izbucnite în...

Bună. Ce citești?

-Pentru școală? -Nu.

Mama mi-a spus că ați militat pentru drepturile civile.

Da, acum multă vreme.

Nu a trecut așa de mult. Nu chiar.

Cât de des vezi un afro-american în Falls Church?

Și când vezi pe cineva, oamenii sunt speriați.

DC-ul încă are ghettouri, tată, la fel ca în anii 60.

Da. Ai dreptate.

Mama m-a dus în Kenilworth.

Știam că există cartierele astea,

dar nu mai fusesem acolo înainte.

Mama te-a dus în Kenilworth?

Nu mi-a fost frică.

Poate puțin, dar...

A fost uimitor

să merg cu mama și să văd că oamenii trăiesc așa,

atât de aproape de Falls Church.

Mama mi-a spus despre prietenul vostru Gregory.

Nu-mi vine să cred că ați avut un prieten ucis de poliție.

Ați avut un prieten care a fost ucis de poliție?

Era activist.

-și mama și tata au fost activiști. -Cum adică?

Au militat pentru drepturi civile.

De ce nu mai crezi în schimbare, în îmbunătățirea lucrurilor?

Încă mai cred în acele lucruri.

Doar că au trecut anii.

Și

alte lucruri au devenit mai importante.

Și îți dai seama că poți ajuta în mai multe feluri.

Să mergem. Haide. Noapte bună.

Ce ai acolo?

Centrul mi-a cerut să trimit informații săptămânale despre Paige.

-Ce cauți? -Aspirină.

E un flacon nou pe raftul de sus.

De ce ai un flacon gol de aspirină? Nu văd logica.

Tu l-ai terminat, așa că tu să-l arunci.

Paige mi-a povestit despre vizita voastră.

Bine.

De ce nu mi-ai spus?

Ți-am spus că merg mai departe cu ea.

Nu credeam că trebuie să-ți spun tot ceea ce fac.

Pe viitor, mi-aș dori să nu mă minți.

-Nu te-am mințit. -Crezi sau nu,

-...Paige vorbește cu mine. -Nu te-am mințit.

Ți-am spus că merg mai departe.

Așa vom proceda?

Voi veni acasă într-o zi

și Paige îmi va spune că știe tot?

Sincer, nu știu.

THE AMERICANS

Gabriel mi-a spus că trimit pe cineva numit Reuben Ncgobo.

Va ajunge în câteva ore. Vine de la Moscova.

De la Moscova?

Da.

E din Congresul Național African. Se antrenează acolo.

Deci el e momeala, în speranța că Venter vrea să-l omoare.

Nu este o momeală obișnuită.

E numărul trei pe lista celor mai căutați oameni din Africa de Sud.

Și avem încredere în el, fiindcă e comunist?

Gabriel mi-a spus că tipii ăștia se întorc în Africa de Sud

și se țin de cuvânt.

Mulți dintre ei mor. Avem încredere în el.

Ce fel de persoană era?

-Ce vrei să știi? -Orice.

Nina era o persoană bună, directă.

Am pus-o într-o situație compromițătoare, dar s-a ridicat la înălțimea așteptărilor,

a făcut ce a trebuit.

Tipul pe care îl foloseam eu,

vorbea cu respect despre ilegali.

N-ar fi putut opera niciodată la nivelul lor,

dar în capul lui rivaliza într-un fel cu ei.

Nina nu știa foarte multe despre ilegali,

dar îmi spunea ce știa.

Ești sigur?

Am avut atât de multă încredere în tipul meu din interior,

până mi-am dat seama că mă mințea cu nerușinare.

El credea că eu sunt agentul lui.

Sună complicat.

Așa a și fost.

Dar tu ai avut noroc. Ai lucrat cu o femeie bună.

N-am de unde să știu. Orice e posibil.

Nina ar fi putut fi o mincinoasă.

L-ar fi putut împușca pe JR.

Dar cred că a fost o sursă bună.

Ei bine...

Îmi pare rău pentru ce s-a întâmplat.

-Bună. -Bună.

-Ce mai faci? -Bine. Tu?

-Bine. Unde te duci? -Am oră de engleză.

Engleză. Eu am ieșit de la istorie.

-Cum a fost? -A fost bine.

Îmi doresc să fiu înăuntru acum. E atât de frig.

E foarte frig.

Ai crezut că-mi imaginez lucruri când ți-am spus despre el.

Oamenii pot deveni nerăbdători când învață cum să facă asta.

Un student la George Washington... Văd de ce ți s-a părut o prostie.

Probabil l-au recrutat pe Todd când era în Africa de Sud

și au putut să profite de faptul că e tânăr și naiv.

Nu era naiv.

Am crescut cu mulți ca el în Johannesburg...

Privilegiați, egocentriști, copii în miniatură ale părinților lor.

L-am fotografiat cu un agent al serviciului sud-african...

Eugene Venter.

Credem că plănuiește un atac

pe care îl va pune pe seama grupurilor studențești protestatare.

El e Reuben Ncgobo.

Credem că Venter îl va ataca

de îndată ce va afla că este aici.

Ncgobo va stabili o întâlnire cu Todd.

Sperăm că Venter va veni pentru a-l ucide pe Ncgobo.

Acolo intervenim noi.

De unde știți că va cădea în plasă?

Nu știm. Există șanse să nu se întâmple așa.

Mereu te joci cu șansa în domeniul ăsta.

Eu ce rol am?

Riscul cel mai mare este să fim reperați de poliție.

Te vom plasa într-un loc

de unde poți vedea cât mai multe intersecții.

Dacă vezi o mașină de poliție, claxonezi scurt de două ori.

Apoi pornești.

Am înțeles.

Îi e foame cuiva? Am adus pizza.

Și

i-am rugat să adauge ananas, anșoa și murături.

Deja am mâncat.

Bine. Henry! Am adus pizza!

E la Doug și lucrează la un proiect pentru științe.

Am rugat-o pe Sandra să vină la comemorare. A fost prostesc.

O să zboare în cealaltă jumătate de țară cu mine,

când e într-o altă relație.

Probabil am părut un nemernic.

Mă îndoiesc că s-a gândit la asta.

Eu cred că s-a gândit.

La muncă cum stau lucrurile?

Totul e bine.

Avem un tip care...

El...

Pune foarte multe întrebări. Mă deranjează.

-De ce? -E nou.

Mereu încearcă să se facă remarcat. E de culoare.

Se pricepe la meseria lui, dar e mult prea...

Nu știu.

Și tu? Ce se întâmplă la tine acasă?

Copiii sunt ocupați. Elizabeth e ocupată. Eu mănânc pizza.

Sincer, încerc să-mi cresc copiii bine, să cădem de acord...

În ultima vreme suntem în tabere total opuse.

În orice caz, îți e mai bine ca mine. Rezistă.

Da.

Da.

Mergeam acasă să-mi văd soția și copiii,

când m-au trimis aici.

-Când ai fost acasă ultima dată? -Acum un an și jumătate.

Dar merită dacă îl prindem pe Venter.

Te vom trimite acasă sănătos.

Tu ai copii?

Băieți? Fete?

-Am un băiat și o fată. -Unul din fiecare.

Ești norocoasă.

Copiii tăi știu ce femeie periculoasă este mama lor?

Cred că avem o afacere de familie.

Eu am patru băieți.

-și unde cred că ești? -știu că nu trebuie să întrebe.

Mă tem să văd ce s-a ales de ei.

Când am plecat,

Buth era obsedat de motociclete...

Orice lucru rapid și strălucitor.

Colecționa poze din reviste.

I-am spus:

„Îți pasă de astea când noi trăim ca niște câini.”

Ori de câte ori îi rupeam pozele și îl băteam,

găsea mai multe.

Știu.

Americanii nu își disciplinează copiii așa.

-Eu nu sunt americancă. -Fiul meu e mititel.

Dacă ar avea o motocicletă, cineva l-ar bate și i-ar lua-o.

Nu vreau să pățească asta.

Mai bine să moară luptând pentru cetățenie,

pentru libertate.

Așa este.

Sun că confirm întâlnirea cu Zinaida Preobrajenskaia mâine.

Da, aștept.

-Da? -Am nevoie de o semnătură.

Am citit fiecare raport din dosar,

în concluzie nu cred că e ceva aici.

Nu vrea să lucreze nici cu americanii,

nici cu francezii, nici cu englezii și nici cu australienii.

Sincer să fiu,

cred că voia să plece de lângă soție și copii.

Cred că e suficient.

Întoarceți-vă la birourile voastre și vă voi ține la curent.

Martha?

El este Walter Taffet, de la OPR. Poți veni cu noi, te rugăm?

-Gene, scuză-ne câteva momente. -Desigur.

-Cine era? -Informaticianul nostru.

Când a început munca?

În ianuarie.

Va trebui să vorbesc cu el.

Îmi poți face rost de numele celor care l-au vizitat pe agentul Gaad?

Din ce dată?

Să începem cu trei luni în urmă.

Imediat, dle.

Căutările au loc la fiecare etaj.

Dacă tot nu găsesc nimic, voi începe interogatoriile mâine.

Crezi că e cineva din departamentul meu?

Ar putea fi un om de serviciu care a fost concediat acum un an,

ar putea fi unul din agenții tăi,

sau chiar tu.

Ești pregătită?

Da.

Ce mâncare îți place, Lisa?

Îmi plac tot felul de mâncăruri.

-Ai mâncat vreodată sushi? -Nu încă.

Jack m-a dus la un restaurant săptămâna trecută. Pește crud. Nu mi-a plăcut.

Mie-mi place la nebunie.

La prima întâlnire, m-a dus la un bistro franțuzesc.

-A fost foarte distractiv. -A fost...

-Deci, Jack... -Deci, Lisa...

Spune-mi mai multe despre tine.

Ce vrei să știi?

Nu știu, lucrurile obișnuite. De unde ești? Cu ce te ocupi?

Asta vrei să știi,

sau vrei să afli dacă sunt suficient de bun pentru Michelle?

-Întrebam și eu. -Nu-i nimic.

Îmi place că ai grijă de ea. Bine.

Am fost căsătorit înainte,

când eram tânăr și imatur. N-am avut copii.

Am aceeași slujbă, care-mi place, de aproape 15 ani,

și cred că faptul că am cunoscut-o pe Michelle,

este unul dintre cele mai bune lucruri din viața mea.

-Ești de acord? -Da.

-Altceva? -Momentan nu.

Bine, fiindcă mi-e foame. Ai mâncat vreodată vită milaneză?

Nu.

-Îți va plăcea la nebunie. -Bine.

Merg la Martha în seara asta.

Ne vedem mâine, atunci.

-Poate Venter nu va veni. -Poate că nu.

Dacă apare, îmi doresc să-l fi pregătit mai mult pe Hans.

Atâta vreme cât nu îl implicăm prea mult, ar trebui ca totul să fie bine.

Ncgobo vorbea despre fiii lui. Are patru copii.

Mi-a spus că speră ca toți să devină luptători ca el.

Și crezi că e un lucru bun?

Ce anume?

Am simțit simpatie față de el și de copiii lui,

care luptă în războiul ăsta brutal.

E groaznic,

dar e admirabil într-o oarecare măsură.

Sunt curajoși.

Nu au prea multe opțiuni.

Așa este.

Trebuie să plec.

-Bună. -Bună.

Duc astea la etaj și mă apuc de teme. Pa, mamă.

-Bună. -Bună.

-Ce mai faci? Ești bine? -Da.

-Prostii de la muncă... -Am vorbit cu Arthur.

Îmi pare rău că te-am rugat să vii cu mine.

Nu știu unde mi-a fost capul.

O parte din mine își dorea să meargă,

dar nu mai sunt soția ta, așa că...

Încă ești soția mea.

Teoretic vorbind.

Da...

Cred că e timpul

să facem ceva în privința asta.

Bună, scumpo.

-Ce faci? -Sunt aici.

Mă bucur să te văd.

-Bună. -Bună.

-S-a întâmplat ceva? -Nu. Nu.

Sunt foarte obosită. Am avut o zi lungă.

Am un zbor foarte devreme mâine către Indianapolis...

Mâine de dimineață, dar mă bucur că ne petrecem noaptea împreună.

Unde-ți e poșeta?

Am lăsat-o la muncă.

Ce?

Unde?

E în sertarul de la birou, așa că nu-ți face griji. Nimeni nu o poate atinge.

Am uitat-o din greșeală.

Am mers la cumpărături la prânz și aveam multe pungi,

așa că mi-am uitat poșeta când am plecat

și Diane mi-a dat cheia de rezervă.

Mă bucur că a fost acasă.

Cum a fost ziua ta?

Plictisitoare, lipsită de evenimente.

Știi la ce mă gândeam? N-am fost niciodată la tine.

Să alegem o noapte.

Putem comanda mâncare

și putem lua cina la măsuța mea mică.

Putem să încercăm o nouă poziție pe canapea.

Sună bine.

Ce-ai spune să mergem în seara asta?

L-am invitat pe premier să mi se alăture mâine la micul dejun

ca să discutăm eforturile comune

pentru a asigura pacea mondială.

Declarațiile noastre, în urma discuțiilor

vor fi făcute publice mâine dimineață după micul dejun.

Avem ceva de mâncare?

Da, am cumpărat câte ceva.

Am spaghete și o pizza congelată,

și asta.

Trebuie doar încălzită.

Merge.

Bine.

Așadar...

Mergi la înmormântare în Chicago?

Da.

De fapt, e o comemorare.

Mulți agenți vor merge.

Eu și Dave am lucrat amândoi sub acoperire.

-știai asta? -Nu.

Credeam că sunteți amici.

Da...

El a fost singura persoană cu care am putut vorbi...

...foarte mult timp.

Cum a fost?

Ciudat.

Greu.

Eu...

Știi...

M-a afectat foarte mult.

Cum așa?

M-am prefăcut că sunt prietenul multor oameni care nu-mi plăceau...

Niște oameni îngrozitori.

Un om, John Reisling...

Acum e în San Quentin.

E un infractor notoriu.

Ce a făcut?

Lucruri rele.

Cum ar fi? A ucis oameni?

Da.

Nu-i nimic. Mă poți întreba.

Te-a obligat să omori pe cineva?

Nu.

Nu, slavă Domnului.

Ai fost speriat?

Am niște lumânări aici,

și,

un meniu de la un restaurant.

Eram...

Păstram asta pentru aniversarea noastră, dar îl putem bea în seara asta.

Știu. Are nevoie de o mână de femeie.

Clark.

Crezi că vom locui vreodată împreună

ca un cuplu normal?

Martha, nu am o viață normală.

Nu am o slujbă normală.

Dar nu e nimic nemaipomenit în a fi normal.

-Nu e? -Normalitatea e pentru ceilalți.

Dacă mă întrebi despre cum vor fi lucrurile,

ți-aș spune că mai bune. Și dacă mă gândesc la noi,

cred că lucrurile merg tot mai bine.

Tu nu?

Mi-a trecut cheful. Haide să-l păstrăm.

Sigur?

-S-a întâmplat ceva? -Nimic.

Vino aici.

Îmi pare rău...

Martha, ce s-a întâmplat? Vrei să vorbim?

Nu, nu. Nu știu ce am în seara asta.

Ar trebui să merg la culcare. Probabil mă paște o răceală.

Da... Cu siguranță se întâmplă ceva.

Vreau să merg acasă.

-Sigur? -Da.

Bine. Te duc eu.

Cât e ceasul?

E târziu.

Ar fi trebuit să-ți spun despre discuția mea cu Paige.

Am un fiu.

Un alt fiu.

E al Irinei, de când eram mici.

Are 20 de ani

și e în Afghanistan.

Gabriel mi-a spus.

E în armată?

E parașutist.

Henry, nu uita de poezie.

Cum să uit? Mi-ai spus de 10 ori deja.

-Henry! -Nu o citesc cu voce tare.

Dna Macelhaney a spus că o poți citi,

sau o poți da unui coleg să o citească.

Nu vreau să o citească colegii mei. E și mai rău.

Atunci nu îți faci tema cum trebuie.

Nu ești parte a acestei discuții, Paige.

-Discuție? -E un cuvânt bun, Henry.

Henry, cartea.

-Poftim. -Mulțumesc.

-Despre ce vorbești? -Vorbeam cu tata.

-La revedere. -La revedere.

S-a întâmplat ceva cu Martha.

Nu știu. Ar putea fi din cauza adopției unui copil.

Încă își dorește asta.

Ce vei face?

Nu știu.

Dar nu cred că mai vreau un alt copil.

Ascultă cum bate vântul

Privește cum răsare soarele

Aleargă în umbră

La naiba cu dragostea ta, la naiba cu minciunile tale

Ascultă cum bate vântul

Se lasă noaptea

Aleargă în umbră

La naiba cu dragostea ta, la naiba cu minciunile tale

-Vă servesc cu ceva? -Nu, mulțumesc.

Rupe tăcerea

La naiba cu întunericul, la naiba cu lumina

Și dacă nu mă iubești acum

Nu mă vei mai iubi niciodată

Încă te aud spunând

Nu vei rupe niciodată lanțul Nu rupe niciodată lanțul

Și dacă nu mă iubești acum, nu mă iubești

Nu mă vei mai iubi niciodată

Încă te aud spunând

Nu vei rupe niciodată lanțul

Nu rupe niciodată lanțul Și dacă nu mă iubești acum

Și dacă nu mă iubești acum Nu mă vei mai iubi niciodată

Încă te aud spunând

Nu vei rupe niciodată lanțul Nu rupe niciodată lanțul

Nu vă supărați. Cât este ceasul?

Îmi pare rău, nu vă pot ajuta. Nu am...

Să mergem.

Lanțul ne ține împreună

Alergând în umbră

Ne ține împreună

Alergând în umbră

Ne ține împreună

Alergând în umbră

Ne ține împreună