Original subtitles

Traducere: mateicoman

Tokio, închisoarea Sugamo, anul 1944

În conformitate cu ordinul Ministerului Justiției, sentința va fi executată imediat.

- Sper să mori în pace! - Scrii raportul?

Scrie că Zorge a murit cu cuvintele: Armata Roșie! Comintern! CPSS!

Eu sunt gata!

Rihard Zorge. Născut în anul 1895 în Bakinskom. După naționalitate, german.

În Germania, a devenit doctor în drept.

Acreditat în Tokyo ca jurnalist german, rezident moscovit în Japonia, comunist.

Numele operativ: Ramzai. Primul succes serviciile

secrete ale URSS în capitala Japoniei.

El a creat un grup de informații care a avut acces la cele mai clasificate informații.

Trei ani de interogatorii interminabile și provocare. Executat în închisoarea Sugamo.

Ceea ce a condus la acest lucru se numără printre

cele mai celebre și controversate pagini

din istoria spionajului.

ZORGE

EPISODUL 1

Tokio, anul 1938

Von Dirksen are probleme de sănătate. Pleacă.

- Ce s-a întâmplat cu el? - Mai contează?

- Martin! Mă bucur să te văd. - Și eu la fel!

Ai fost plecat din Berlin mult timp?

Ticălosul de Schlezinger țintește spre locul lui.

Dacă el devine ambasador, eu nu mai am viață.

Nici camarazii mei!

El e Kurt, secretar asistent. Și astea sunt fetele noastre grozave...

- Nu va deveni ambasador. - De ce nu?

Pentru că ambasadorul trebuie să fie un om cu idealuri, loial muncii sale.

Și, de Paul, toată lumea știe asta cu principial-neprincipial.

El a fost împotriva lui Hitler, și acum, mai tare decât oricine, strigă "Hail!"

Toată lumea a uitat asta de mult timp.

- Zig hail! - Hail!

În plus, e un psihopat. Acum două săptămâni s-a

îmbătat și a împușcat un marinar în picior.

E o mușamalizare.

Și o să-ți reamintesc.

Ai de gând să faci asta?

Ojgen, subestimezi puterea cuvintelor tipărite.

Voi începe câteva articole în ziarul citit în cancelaria Reichului.

Îți dai seama că ultimul cuvânt e al Führer-ului.

Și mai e și titlul: Ojgen Ot, o figură indispensabilă în politica germană!

El ar trebui să fie în fruntea Misiunii

diplomatice a Reich-ului în țara soarelui răsare.

Vreau să fiu mereu cu tine.

Nu mai e posibil acum.

Când totul se va termina și mă voi întoarce acasă, vrei să vii cu mine?

Da! Dar nu cred că o așa fericire este reală.

Cum se spune în japoneză "Te iubesc?"

Nu vorbim ca voi.

Și sună cam așa: Suki daio!

Suki daio!

Bună, Rihard!

Te aștept de mult timp. Am o conversație importantă cu tine.

Hai să bem o bere, aproape.

- Ai auzit veștile? - Care?

- Ambasadorul pleacă. De fapt, îl trag. - Asta-i interesant!

- Da, Berlinul bâzâie. Și biroul Reichului. - Cui nu-i place bătrânul Dirksen?

Chestia e că e bătrân. E un alt timp, e nevoie de oameni energici.

Să mergem acolo! Ai înțeles, ambasadorul

Reich-ului în Japonia este o problemă serioasă.

Am ajuns.

Rihard...

Voi fi deschis. Pentru această funcție, sunt doar

doi candidați. Eu și Ot. Șansele sunt aceleași.

Pentru mine, Rosenberg, Pentru el, Ribbentrop.

Ulrih Fridrih Vilhelm Joakim von Ribentrop... Figură!

Nu glumește. Știi de unde a luat telefonul ăla?

Și-a convins vărul îndepărtat să-l adopte. I-a promis bani și nu a plătit.

Se vorbește că l-a dat în judecată la tribunal.

Acum, din cauza telefonului, joacă rolul Cancelarului de Fier.

Din cauza orgoliului său, are o grămadă de dușmani.

- Da. Dar, de asemenea, un prieten. - Pe cine?

Führerul!

Știi, vreau ca astă conversație să rămână între noi.

- Eşti prietenul meu? - De ce întrebi asta?

Berlinul va fi atent la verificarea candidaților.

O să vorbească cu tine. Ești specialist pentru Japonia, un jurnalist celebru.

Ești de încredere.

Și în jurul numelui meu în ultima vreme sunt multe speculații. Înțelegi?

Din cauza mea, ca să zic așa, caracter dezechilibrat.

- Vreau să nu-mi afecteze caracteristicile. - Totul va fi bine.

Nu m-am îndoit niciodată.

Știi... Ești singurul om pe care-l respect în acest focar de șobolani.

Shinger este un carierist sincer. Da, mănâncă bine, își va vinde propria mamă!

Conformist, "beutor" și retractor. Să te cerți cu el e foarte periculos.

Da, Slezinger e dezgustător. De îndată ce-l vezi,

trebuie să te speli pe mâini cu săpun. Ceaiul e gata!

Vă mulțumesc!

Ce-ar fi să nu ne bagăm, dacă consecințele

sunt necunoscute? Și fără asta, avem probleme.

Ot este ofițer de informații, un erou de război. Vei

avea o caracteristică mai bună și o șansă mare.

Dacă-l susținem pe Slezinger, vom pierde.

Nu are nici o legătură în Gestapo, SS sau SD!

E soldat!

Asta va schimba o săptămână din serviciile mele.

De atunci, el va fi amintit și considerat un debitor. Și relațiile vor fi făcute.

- Rihard... - Branko, am făcut deja o alegere!

Cum rămâne cu postul de radio?

Să mergem!

Haide!

Privește!

Da...

Am repetat cu Visbaden. Aproape nimic. Puterea este încă insuficientă.

- E periculos să-l ții aici! - Rihard, i-am spus asta!

Edit, nu te băga în asta!

Și dacă îl găsesc aici? Te-ai gândit la asta?

Edit!

Îl vom pune deoparte mai târziu. Îți promit.

Ar trebui să-i acorzi mai multă atenție soției tale.

- Din când în când, e insuportabilă. - Branko! E tovarășa noastră.

E membră a grupului. În plus, femeie! E mai greu pentru ea decât pentru noi.

Branko Vukevic, comunist iugoslav, Corespondent al agenției franceze Gavas.

Căsătorit cu daneza Edit. Împreună cu ea,

formează coloana vertebrală a grupului lui Zorge.

Numele operațiv: Žigolo. Responsabil cu

prelucrarea informațiilor și a fotomaterialului.

Ca fotojurnalist, s-a dus în mod repetat în armata Kvantun,

cel mai puternic grup din Forțele armate japoneze.

Cu șase ani mai devreme, japonezii au ocupat partea de nord-est a Chinei, Manciuria.

În acest fel, ei se aflau complet la granița Uniunii Sovietice.

Granița Sovieto-Manciuriană, anul 1938

Nu trage, nu trage! Sunt dezertor!

Sunt general sovietic! Caut azil politic!

Numele meu este Henrik Samoilovici Lușcov, Comisarul pentru Securitate Internă.

Vreau să mă predau autorităților japoneze.

E vina mea, tovarășe Stalin! Lușcov urma să fie arestat în Habarovsk.

L-am invitat la Moscova. Sunt vinovat, recunosc.

Tovarășe Jezov... Cu ce amenință evadarea lui Lușcov?

În ce "agentură" crezi că poate intra?

Manciuriană! Fostul general Semionov.

Am reușit să-i avertizăm pe camarazii noștri chinezi.

Lușcov s-a predat japonezilor. Din câte știu eu, e un singur agent în Japonia, Ramzai.

- Ăsta e omul tău, tovarășe Vorosilov. - Corect, tovarășe Stalin!

E cel mai bun grup de informații în acest moment.

E în pericol?

Tovarășe Stalin, Lușcov nu știe nimic despre Ramzai.

Nu am terminat!

Ar putea Lușcov să fie cunoscut de vreunul dintre agenții din grupul Ramzai?

Tovarășe Stalin... există o astfel de posibilitate.

Tokyo, două zile mai târziu

- Domnule Zorge? - Da!

O telegramă!

Ce s-a întâmplat? De ce strici regulile?

Aseară, primul ministru a convocat un consiliu de

război pentru informații de la un dezertor rus.

Ce a spus?

Nu știu, dar conform zvonurilor, informațiile sunt semnificative.

A denunțat agenți. Am văzut lista. Uriașă!

Aproape toți chinezi, dar numărul 5 este transmisionistul noastru, loșida Noriaki.

A fost arestat?

Nu încă, în curând! O oră sau două!

Serviciul Japonez de Informații

Ieri ne-ai dat lista agenților care lucrează pe teritoriul Chinei și Japoniei.

De ce sunt doar manciuriani, chinezi și mongoli pe ea? Există un singur japonez.

Am avut acces doar la documentele agenților din China.

Dacă aș fi cerut liste cu rețele japoneze, ar fi ridicat suspiciuni.

M-au urmărit în ultima vreme, nu m-au crezut.

Dle Lușcov, cunoșteați agentul personal?

- Nu. L-ai arestat? - Sunt deja pe drum.

Pregatește-te! Pregătește-te repede!

- Ce s-a întâmplat? - Ai fost trădat! Grăbește-te!

Poliția! Înapoi! Rapid!

Acolo!

Repede! Să mergem!

- Mai repede, Noriaki! - După ei!

- Demarează! - Iată-i!

Du-te repede, îi voi ține pe loc!

Stai! Unul dintre ei! Ține-l de mână!

Da, înțeleg! D-le locotenent, pentru dvs!

Ascult... înțeleg!

Închideți accesul! Verificare completă a documentulor!

Opriți toți suspecții și toți motocicliștii!

Hei, cine conduce aici?

- Șeful grupului de anchetă, maior Osaka! - Ai găsit ceva?

Un post de radio ars.

Comuniștii lucrează repede. Au reușit să-l avertizeze.

Îndrăznesc să spun că nu. Informația a fost obținută de agenții locali.

Sovieticii n-au avut nimic de-a face cu asta.

Despre ce vorbeşti? De ce atâta liniște?

- Operațiunea a fost falsă. - Și ce?

Moscova ar da avertismentul prin radio.

Nu și-ar fi făcut bagajele înainte să scape.

Știi multe! Crezi că au o singură stație? De unde ești atât de deștept?

Corpul 3, Serviciul de Informații militare!

- Cum au scăpat? - Vă rog!

- E timpul! - Da.

Rana a fost îngrijită, sângerarea s-a oprit. O să fii

în regulă. Vei fi examinat de un doctor din Simod.

Când vei merge la Shanghai, te vei vindeca.

- Nakamoto Jamauti, cine-i ăla? - Tu ești acum! Obișnuiește-te cu asta.

- E timpul! - Da.

Tokyo e încercuit. Dacă pleci acum, pe motocicletă, verifică documentele.

Tagaki spune să rămâi peste noapte.

Nu. Voi fi primul. Nu-ți face griji, voi trece.

Am legitimație de presă.

- Imura! Pescarul are pește? - Da, dar numai curățat.

Toate cele bune!

Nu e nici un popas și nici urme de ulei, unde a fost motocicleta.

Urme de cauciucuri fără caracter distinctiv. Nu există martori.

Alte acțiuni?

La toate punctele de control, verificăm documentele.

Când vor fi informații?

- Se va face raport dimineață. - Dimineață?

Lucrezi încet, maiorule! Mergi mai mult cu bâlbâiala de mână.

Stai!

Oprește motorul!

Vă rog!

- De unde vii? - De pe coastă!

- De la mare? Ce făceai acolo? - Am fost la pescuit.

- Ai pește? - Puțin!

Ce este asta?

Ăsta e tăietura de când l-am prins! Nu l-am putut ține, a trebuit să-l rup.

Miroase groaznic!

- Vrei să miroși? - Nu, nu! Ia-l... Poți să pleci. Mă scuzați!

- Vă mulțumesc. - Lăsați-l să treacă! Deschide!

- Patricia mi-a spus că mă căutai. - Da.

Cum merge?

Totul e în regulă. Ziarele sunt deja tipărite,

rapoartele au fost făcute ministerului.

Multumesc, prietene. Ribbentrop l-a informat deja pe Führer despre mine. Am o șansă.

Nu m-am îndoit niciodată.

Se vorbește de un prizonier semnificativ la japonezi?

Un general sovietic!

Dă deja interviuri?

Vorbește pentru ziarul Yomiuri Shimbun, astăzi.

- Vreau să fiu al doilea. - Sigur că da. O să rezolv eu.

Mulțumesc.

În noiembrie 1933, când Germania a părăsit Liga Națiunilor după Japonia,

m-am gândit că vom fi aliați. Noi vom conduce estul și voi veți conduce vestul.

Avem interese comune. Și aceleași puncte de vedere despre noua ordine mondială.

Nu ascundem nimic de prietenii noștri. Îmi pare rău dacă au existat neplăceri.

Nu-ți face griji, înțeleg totul foarte bine.

Poți să-l întrebi pe prizonier orice.

Vă mulțumesc.

Știu că plănuiești să-ți tipărești articolul în ziar.

Prin regulamentele noastre, trebuie să aprobăm textul.

Știu, am fost avertizat.

- Apropo, Lușcov vorbește germana? - Da, bine!

În 1930 a trăit în Germania și a lucrat în spionaj industrial. Vă rog!

Vă mulțumesc.

Dle maior, am făcut un dosar cu fotografii ale suspecților. Priviți!

Sunt oameni care au mers la Tokyo în acea zi pe motociclete și erau suspecți.

El e Akira Macumoto, negustorul de pește. A venit la Tokyo cu soția și un prieten.

Iar acesta este jurnalistul german Rihard Zorge.

Un jurnalist german?

- Da. Părea suspect pentru ofițer. - De ce?

Nu mi-a spus nimic.

- De unde ai poza? - Din dosar. Îi urmărim pe toți străinii.

Mai e ceva interesant. Vecinul lui Noriaki îl cunoștea.

L-a văzut pe Noriaki în Tokyo cu un european. Asta e o echipă!

Apoi, a spus că s-a înșelat. Noriaki și cu el stăteau unul lângă altul.

Nu se cunoșteau, stăteau la chioșcul de ziare. Apoi Zorge a plecat.

Un vecin a observat că șchiopăta. Nu i-a spus nimic prietenului său.

Și din moment ce el nu a spus nimic, nu știm nimic.

Dle maior!

- L-ai oprit pe germanul ăsta? - Da.

- De ce ai avut suspiciuni? - A spus că pescuiește.

Dar nu era pregătit cum trebuie.

Cu toate acestea, el a avut o legitimație de jurnalist german. Nu trebuia să-l arestez.

- N-am făcut ce trebuie? - Nu, nu-i nimic. Poți să pleci.

- Dle maior, mâneca lui era plină de sânge. - Sânge?

Da. A spus că era sânge de pește și mirosea urât.

L-ai mirosit?

- Nu. - Ești un prost!

Înțeleg.

Și ai grijă să scrii că Führerul și poporul

german nu trebuie să aibă încredere în Stalin.

Susține ideea unei revoluții mondiale. Se va înfrunta

cu Germania imediat ce va fi destul de puternic.

Mulțumesc pentru avertisment, vom ține minte. Răspunde la o întrebare.

Ce mai face comunistul... generalul...

Ai putea să-ți trădezi patria, ai fugi?

Habar n-ai ce se întâmplă acolo.

Teroare, pluton de execuție! Nu cruță pe

nimeni, nici femei, nici copii. Sunt curățați!

Stalin e un maniac. Distruge unul și distruge imediat pe cei care l-au înlocuit.

Explică-mi în amănunt.

Cu plăcere...

Toți au fost împușcați, în primul rând Ministerul de Interne. Iagoda, Prokofiev,

Arganov, Bulanov, Lurie... Nu poți să-i numești. Întregul aparat de conducere.

Și eu am primit o telegramă să vin la Moscova, se presupunea pentru o promovare.

Dar am înțeles.

- Și a fost represiune în armată? - Sigur că da.

Stalin însuși își distruge armata.

Tot corpul ofițerilor e în lagăre sau în morminte.

- Cum rămâne cu inteligența? - Ce o face mai rea? Firesc! Fără excepții!

- Poți să spui un nume? - Pot. Dar nu înseamnă nimic pentru tine.

Îmi pare rău, dar sunt jurnalist. M-am obișnuit cu faptele.

Urițki, Berzin, Ian Karlovici! Îi știi?

Nu.

Ian Karlovici, înțelege... Am două patrii, Germania și Uniunea Sovietică.

Sunt comunist, dar sunt și german. Iubesc Germania. Și acum e foarte dificil acolo.

Fasciștii sunt fără respect. Îmi omoară camarazii. Creează detașamente SS.

Crezi că ne uităm la ei în liniște?

Totul ne afectează în mod direct viitorul. Trebuie să fim pregătiți în orice moment.

Dle jurnalist... dle jurnalist! Mă asculți?

Mă scuzați... ce ați spus?

Spun că au avut un servici prost, dacă nu au putut prezice fuga lor.

Și eu știam că voi fi arestat.

De aceea am fugit. Și de aceea sunt în viață, iar ei... e dificil.

Vrei să spui că l-ai înșelat chiar pe Stalin?

Și, poate,

vrei să-l înșeli pe Führer?

Ce... ce-i cu Führer-ul? Nici măcar nu l-am menționat.

Crezi că Führer-ul e prost?

Nu. Ce...

- Pe cine ai numit? - Ce...

- Pe cine ai numit? - Ajutor! Ce faci?

Acesta este un porc bolșevic!

Îl face pe Führer prost!

Dle jurnalist, mi-ați înțeles greșit cuvintele.

N-am spus asta.

O să am grijă să fii împușcat!

Gunoi!

Ce scrie acolo?

Trecem la politica de a lua noi teritorii în Europa.

Dacă cineva dorește noi teritorii în Europa, acest

lucru poate fi realizat numai pe cheltuiala Rusiei.

Condițiile s-au realizat pentru asta.

Nu avem dreptul să pierdem timpul. Nu ne vom ierta pentru asta.

Ce te-a amărât?

Spune, Ika-san!

Nimic, e în regulă.

Tocmai mi-am amintit...

de un vechi prieten.

Tovarașe Stalin! Ramzai cere o întâlnire cu Berzina. Sau vor opri lucrul în grup.

- De ce să o facă? - Erau tovarăși buni.

Berzin a fost arestat anul trecut. Nu am văzut verdictul. E în viață?

Interese mai mari!

Dușmanul poporului! Recent!

Ramzai este... un agent foarte important.

Lavrenti, înțelegi că în Japonia e foarte dificil să organizezi o reședință.

Și faci un grup. Clement Ifremovici, liniștește-l pe Ramzai.

Să-l invităm la Moscova.

Lasă-l să se odihnească,

să se relaxeze.

Rihard, n-ar trebui să clarificăm relațiile cu Moscova?

Asta poate fi periculos.

Poate e mai bine să aștepți.

Lușcov este un trădător. Ar fi putut inventa orice.

Asta vreau să clarific.

Și o voi face acum.

Să mergem!

Branko, după ședință, trebuie să scăpăm de stația radio.

O să-l întreb direct pe tovarășul Stalin. Vom vedea ce se întâmplă cu noi.

Ika, vorbești în ghicitori. Explică!

O să-i pun să ni-l trimită... pe Max Claussen, un vechi prieten de-al meu.

- Am început împreună în China, în 1931. - Ce legătură are Stalin cu asta?

Dacă ni-l dau pe Claussen, înseamnă că nu e nimic în neregulă acolo.

Dacă refuză... înseamnă că tovarășul Stalin are niște motive. Gata?

Pornește!

Dle Zorge! Dr. Zorge!

- Dl Ot mi-a ordonat să te găsesc. - Ce s-a întâmplat cu tine?

- O să vezi! - Bine, să mergem.

- Da! - Pot intra?

- Ce faci? De ce zâmbește Patricia? - Führerul m-a scos din serviciul militar.

Pentru Afaceri diplomatice!

Führerul mă va numi ambasadorul Reich-ului german la Tokyo.

Atunci permiteți-mi să vă felicit, dle ambasador al Reich-ului german la Tokyo.

Opreşte-te!

Poate părea ciudat, dar dacă aș fi în locul tău, aș refuza oferta.

De ce?

Pentru că mulți ambasadori își pierd caracteristicile umane.

Și nu vreau s-o faci. Am pierdut un camarad bun.

Vom rămâne prieteni buni.

Dacă vom fi prieteni buni, atunci bine.

Accept.

Ramzai refuză să vină, din cauza aglomerației.

Și din cauza pierderii telegrafistului său...

Insistă să-i fie trimis ca telegrafist Max Claussen. A lucrat cu el în Shanghai.

Și soția lui, Anna Claussen, ca curier.

- El insistă? - Asta scrie aici.

Insist, sau nu voi putea să-mi îndeplinesc sarcinile.

Bine.

Dacă Ramzai insistă, tovarăși, ar trebui să-i acceptăm cererea.

Lavrenti Pavlovici, găsește telegrafistul.

Vrea să ne sperie. Dar e imposibil să ne sperie.

- Găsește-l pe tovarășul Claussen. - Am înțeles, tovarășe... Stalin!

Pleacă, pleacă...!

Și cum trăiești?

- Anna, avem musafiri! - Bună ziua.

- Bună ziua, gospodină! - Pune masa!

Du-te! Du-te, du-te...

- Mai ai? - Multe.

Mulțumesc, gospodină, e delicios. N-am mai mâncat mâncare gătită de mult timp.

- Mai ales pe drum... - De ce nu mai iei?

Nu, mulțumesc. Nu e nevoie să exagerăm.

Am o mică vorbă cu tine, tovarășe Claussen.

Vrei să scrii o carte poștală?

- Să scrii o carte poștală nu e greu. - E minunat. Atunci scrie.

Dragă Ramzai, sunt încântat să lucrăm din nou împreună.

Ne vedem la Tokyo! Fritz

Noi... chiar mergem la Tokyo?

Asta depinde doar de tine, tovarășe Claussen.

Conexiunea este aici. Dar nu e bine. Nu te apropia de el.

Patru agenți!

Mijloace... să căutam?

Poșeta mea! Mi-au furat poșeta! Prindeți hoțul! Repede!

Prinde-l! Mi-a furat poșeta!

Da, ăsta e scrisul lui Max. Stația radio este veche, grea, nu e convenabil de purtat.

De aceea vom transmite foarte scurt și vom lua pauze mai lungi.

- Când e următorul raport? - În trei zile.

Bun. Mai întâi, vom anunța că grupul... a reînnoit linia.

Corect!