Original subtitles

Hai la papa.

Hai, papă, de acolo, hai! Mirandolina lui tata, hai, papă!

Nu-ți place?

Hai, papă!

Altceva n-am.

Deci, domniță, am o durere de cap.

Așa, cam de vreo câteva zile, mă doare capul și vomez.

Dar eu nu cred că e de la stomac.

Păi, nu.

Aspirină, Algocalmin și Extraveral și Distonocalm.

Păi, nu prea pot că mă doare capul, doar v-am spus.

Păi,

da, de băut beau, ca orice bărbat, nu-i așa?

Ceva-ceva am băut eu și azi.

Nici chiar așa, domniță, că nici eu nu beau orișice.

63 neîmpliniți.

La Ozana. Strada Fetești nr. 2.

În blocul F4.

Da, la doi. Apartamentul 17.

Lăzărescu Dante Remus.

Lăzărescu Dante Remus.

Bine.

Eu sunt acasă, da.

Vă mulțumesc și vă doresc noapte bună.

Dl Jebeleanu, în mare nu există decât pești răpitori.

Ca să dai cu gogoloi de mămăligă, dai numai la crap, la caras,

dar aici, fiecare pește mai mare îl mănâncă pe ăla mai mic.

Toți mănâncă cărniță, că în mare nu prea e cu mămăliga.

Deci era momeală greșită, domnule.

El spunea: „Dragă, eu fac aerosoli.”

Buni și aerosolii, dar nu mai prinzi... voturi.

Ori n-au avut mesaje. Lipsa de mesaje...

Ciuhandu e un om cu o figură onorabilă,

cu discurs impecabil, seriozitate.

Te așteptai să vină din Ardeal să scoată lumea din Timișoara,

să vină 90% din populația Timișoarei...

Nu a scos...

Timișoara a fost subțire.

Alo, domniță, tot eu sunt.

Alo!

Alo, da.

Salvarea!

Tot eu sunt, Lăzărescu.

Atunci, spuneți la colega cu care am vorbit

că sunt operat de ulcer acum 14 ani

și am și un ulcer varicos la picioare.

Dar nu mare lucru.

M-am gândit că durerea asta de cap e de la stomac.

Lăzărescu.

În Fetești 2.

Da, am înțeles.

Eu cred că nu e grav, dar ziceam că e mai bine să mă vadă un specialist.

Vă mulțumesc și vă aștept.

Mai multe amănunte vom afla chiar de la autorul invenției,

inginerul Eugen Iordăchescu, dar după o scurtă pauză.

Mă doare operația, pisico.

Nu te interesează, ’te-n mă-ta-n cur de animal...

Michael Douglas, Kathleen Turner și Danny DeVito...

Idilă pentru o piatră prețioasă,

o comedie plină de aventură.

Vineri seară de la opt, pe B1 TV.

...protecție anti-seismică, a stârnit interesul autorităților.

...au fost deja studiate

și vor fi primele modele care vor beneficia de această soluție.

Primăria Capitalei, Primăria Sectorului 1,

un centru de comandă pentru pompieri și o biserică,

iar aseară, inginerul a primit vizita președintelui unei asociații de locatari

care ține neapărat să utilizeze

Compot.

...și ea această metodă pentru consolidarea...

Ce faci, bă, moșule?

Și tu, bă, ăsta micu...

Unde ai umblat toată ziua?

Bă, pisi-câine.

Stai aici, stai frumos aici. Pisi-câine.

Hai sictir!

Închide-o, ’tu-ți paștele mă-tii de șifonier!

Pisi!

Unde te duci?

Madam de Pompadour.

Incoerența!

Cinci...

Doi... Trei...

Cinci... Patru...

Cinci.

Alo, casa Muscalu?

Virgil?

Salut, Virgile, să trăiești!

Eva este?

Stai, măi omule, că n-am uitat. Păi eu de ce te-am sunat?

Asta-i acum! Pe tine, pe soră-mea...

Alo, Virgil...

Virgil, eu am pus banii la poștă azi și o să-ți vină mâine.

Atunci, data viitoare când iau pensia, ți-o dau ție pe toată.

E mai bine așa, nu?

Dar, zi-mi, nu mi-o dai și mie pe Eva la telefon?

Păi am zis că-i trimit până la întâi și i-am trimis.

Alo, Virgil...

Mi-o dai și mie pe Eva? Te rog.

Păi, sigur că aștept, că doar n-o să fug acum.

Alo, bună, surioară! Ce faci?

Eu tocmai despre asta voiam să și vorbim.

Nu.

Ce vreau eu să știu este de ce nu mi-ai spus că ai vorbit cu Bianca.

Păi mi-ai spus, după ce te-am întrebat eu.

Lasă, că știi tu foarte bine că am dreptate.

Dar nu se face.

Păi, dacă numai la voi sună...

Păi...

Lasă că știu eu foarte bine că la voi sună mai des.

Auzi,

eu nu mă simt prea bine cu ulcerul ăsta al meu.

Dar ce-aveți, dragă, toți, de-i dați cu băutura,

că ulcerul nu se face de la alcool.

Nu!

Te rog să mă scuzi,

dar eu beau pe banii mei.

Auzi, Eva? Eu beau pe banii mei!

Ulcerul se face de la helico-bacterii.

Uite că mai afli și tu niște informații.

Nu, Eva.

Eu habar n-am.

Eu sunt operat de ulcer de 14 ani și habar n-am și bine că știi tu!

Bine că sunteți voi intelectuali

și știți mai bine decât doctorii de la Municipal.

Da, bine.

Dar te rog eu frumos să nu mă mai dăscălești.

Auzi, Eva, te rog eu frumos să nu mă mai dăscălești și dădăcești.

Ba nu, că nici ție nu ți-ar conveni dacă te-aș dădăci.

Nu știu asta. Alo! Eva, nu știu asta.

Dar poate că nu mai vrei să vorbești cu mine.

Pentru că văd că numai Virgil răspunde la telefon în ultimul timp.

Da, bine, cum vreți. Tu și cu vecina. Așa facem.

Îți mulțumesc.

Îi mulțumesc și lui Virgil că a fost drăguț cu banii.

Așa...

Și lăsați-mă pe mine cu ulcerul meu

și vorbește tu cu Bianca și bârfiți-mă-n voie că beau.

Bine, bă, dar până la urmă, eu beau pe banii mei!

Auzi, Eva? Eu beau pe banii mei.

La revedere, pa!

Servus!

Servus, da!

Cu plăcere!

Alo, da!

Lăsați-mă să vă spun două lucruri. În momentul în care...

...este evident că acuratețea lor este cea...

- Sărut mâna! - Da, ce e?

- Îmi cer iertare, dnă... - Numai o secundă, dle Lăzărescu.

Lasă, că nu mai e nevoie.

Unde o duc pe balcon? Hai să trăiești, Romică!

- Unde o pun? - Du-o pe balcon.

Du-o pe balcon și pune-o jos, pe ciment, la rece.

Pune-o lângă ficus.

Așa! Acolo.

- Bună seara. - Bună, dragă.

Smaranda, leagă-ți, te rog, șireturile.

Ce-ați pățit? Nu vă simțiți prea bine?

Eu, dna Mihaela, îmi cer scuze,

deci, eu am chemat Salvarea,

și până vine ea,

n-ai să-mi dai și mie cu împrumut, bineînțeles, un Distonocalm?

Nu știu, să mă uit, dar nu cred.

Dar dacă ați băut, să știți că e de la alcool durerea de cap.

Uite că ați băut. Că mirosiți.

Doamna, vă rog eu mult,

nu vă supărați, uitați-vă și dv că vi le plătesc.

Hai să fim totuși serioși. Nu despre bani e vorba.

Mă doare aici, la tâmpla din stânga.

Și mă doare dinainte ca să beau.

Mi-e teamă că nu prea avem calmante din astea. Noi nu cumpărăm așa ceva.

Și dacă noi nu cumpărăm, atunci cine să cumpere?

Mă duc să caut un Distonocalm.

Ce nu-i bine, tataie?

Tot de la stomac sau s-a mutat pe pancreas?

Nu mai bea, mă Romică, că nu e bine.

Dă-o-n pizda mă-sii de sticlă!

Auzi?

Nu mai bea că te duci pe curs în jos!

Am vomitat de patru ori azi, de la aspirine.

Nu cred că mai pot să amân.

Zi, ce să-ți aduc? O metoclopramidă?

Sau mai bine un ibric cu zeamă de varză?

Am chemat Salvarea și ziceam să iau și eu totuși ceva până vin ăștia.

Ce Salvare, mă, nenică? E sâmbătă. Crezi că se deranjează ăștia sâmbătă?

Dă-i în gura mă-si de animale

că-ți iau și pielea de pe tine de când au scumpit medicamentele.

Tu ai nevoie de odihnă, bă, băiete. Schlafen și zeamă de varză.

Ia dă-ncoace!

Nu te încorda, că nu-ți trece dacă te opui.

- Mă doare, Sandule... - Nu te încăpățâna!

Exact cum am și spus. N-am găsit Distonocalm.

Am adus un Diclofenac, că și ăsta-i bun pentru dureri.

Dar Diclofenac am și eu.

Mă, nu știu ce să zic.

Să vă dau să luați una acum.

Nu te grăbi să-i dai tu după capul tău.

Că ăsta nu e bun pentru ulcer.

Ia și citește!

Noi cumpărăm pentru noi doar homeopatice.

- Deci îți trebuie ăsta? - Nu știu, eu, un Distonocalm aș fi vrut.

Vezi? Și tu îi dai Diclofenac când omului îi e rău?

- N-auzi că vomită de azi-dimineață? - N-am știut.

Stai că mă duc să aduc Metoclopramid imediat.

Trebuia să-mi fi spus că e vorba de greață și nu că-l doare capul.

Nu știu, mie când îmi vine mahmureala,

dacă mă trag pe vene, imediat revin la normal.

Băi, ce face, băi, femeia asta?

Miki!

Ce-i?

Ce faci, măi, femeie, vrei să ne dai foc aici?

Da.

Nu-l stinge. Dă-l la mic și lasă-l așa.

Hai că nu s-a afumat.

Bine c-ai rezolvat-o tu și pe-asta. Tot tu ai rezolvat-o și pe-aia.

Ia uite ce m-am ars, futu-i gura mă-sii de cratiță!

Te duci să aduci pastilele alea?

Deci, Romică, reține următorul aspect.

Unu.

Greața e de la băutură și nu-ți face bine la stomac.

Și doi.

Tu nu bei sănătos. Le bei amestecat.

Auzi? Nu le mai bea amestecate băuturile!

Mă, dar miroși acru rău!

Ce mă-ta-n cur ai băut? Șoricioaică?

Îmi dai sau ce facem?

Astea nu sunt indicate pentru tine, care ai ulcer la stomac.

Iar...

Doar dacă iei pe burta plină.

- Ce faci, bă, băiete? - Bună seara.

Să trăiești!

Băi, Robert, zi-i lui taică-tu că am nevoie de bormașina aia,

dacă a terminat cu ea.

Să coboare și el două etaje, s-o lase.

Dă-o-n paștele mă-si de bormașină, că am nevoie de ea.

- Da, bine, o să-i zic. - Vezi să nu uiți.

Bine c-am ajuns să mă rog eu de voi pentru lucrul meu.

Deci, Romică,

una e pentru acum.

Și alta, mâine-dimineață la cafea.

Dar mai întâi faci și tu o baie caldă, mănânci ceva și pe urmă iei pastila.

Dar faci cadă, nu duș. Și fierbinte, că altfel, degeaba o faci.

Și hai, hopa sus! Nu mai sta așa! Hai!

Trebuie să faci mișcare să se ducă alcoolul în transpirație.

Așa! Hai!

Auzi, Sandule,

mă simțeam bine și acum mă simt rău.

Hai la tine!

Mă durea stomacul de la ulcer

și acum mă doare și capul.

Acum mă doare și capul și mă doare și stomacul.

Ce faci, mă, vericule?

Ia hai să te duc înăuntru să te-ntinzi.

- Stai, unde te duci? Stai ușor. - Lasă că mă pot descurca și singur.

Bine.

...oamenii spun că acesta este doar un avertisment la adresa guvernanților.

Din nou, neatenția ucide pe șoselele României.

Un șofer de tir a adormit la volan în timp ce rula pe DN1

în dreptul localității Săftica

și a intrat pe contrasens, izbindu-de de un autocar cu turiști.

În urma coliziunii, a rezultat un accident în lanț,

mai mult autoturisme fiind grav avariate.

Până în prezent,

numărul victimelor se ridică la șapte morți și 29 de răniți grav.

Te uitai la ăsta sau mai bine îl las așa stins?

Nu.

Auzi, Sandule?

Cât face un mandat poștal de-aici la Târgu Mureș,

dacă l-am pus azi?

Nu știu.

Câteva zile.

Nu se poate, că, mie, la poștă, mi-a zis că ajunge mâine.

N-are cum. Mâine-i duminică.

Așa e.

Nu m-am gândit.

Eu zic să te culci și să dormi.

Nu pot să dorm.

Nu mi-e somn.

Ce face, mă, cu metoclopramida aia, o inventează acum?

Ce mai miroase aici a păr de pisică!

Cum e, dle inginer? Nu dormi?

Ia dă ochelarii-ncoa!

Sigur că da! Să nu și-i spargă.

Ne aduci un pahar cu apă acum?

Văd că nu arzi.

Uite și tu ce murdar e. Și așa sunt toate.

Ce să fac? Să-i aduc unul curat de la noi?

Și noi ce...

Du-te, dragă și pune apă în el să-i dăm odată pastila aia!

Aoleo și vai de mine!

Pe tine e bine să te trimită omul după moarte!

Vorba aia:

Degeaba pui rimel pe ochi dacă nu știi să vorbești frumos.

Degeaba, dacă nu știi să te porți.

Cred că mă doare așa de la aspirină.

Îți place pelteaua de gutui?

Am așa, ca o moleșeală.

Dar parcă ți-e mai bine așa, culcat, nu?

Lasă că după un somn bun, o să-ți revii ca nou.

Dați-vă puțin mai încolo. Așa.

Ia!

- Uite cum arată „nimicul” tău. - Cum adică?

Păi nu ziceai că n-am nimic?

Uită-te ca să vezi!

Mai de la distanță

ca și cum, chipurile, n-aș avea nimic.

Uită-te! Să vezi că s-a umflat deja.

Nu te face că nu vezi!

Da, parcă s-a umflat puțin.

Hai, scoală-te!

Dacă te apuci să faci o treabă,

stai și o faci.

Nu lași pelteaua pe foc și o iei din loc. Uite, mi-am distrus degetele.

- Și s-a mai și afumat. - Așa-ți trebuie.

Nu s-a afumat, am gustat-o.

Hai, ridică-te!

Hai, că asta-i pentru greață.

Scoate limba!

Diclofenacul nu poate să-l ia așa, pe burta goală, dacă-l ia.

Trebuie să mănânce.

Ce faci, mă?

Lasă-ne în pace cu amabilitățile.

Lasă-l în pace să-și bea doctoria.

Așa.

Efectul n-o să fie imediat.

Dar nu trebuie să-ți faci nicio grijă, că în circa 20 de minute ți-l ia cu mâna.

Ia, du paharul ăsta la bucătărie

și eu zic să te duci pe urmă

să vezi de cratița aia de pe aragaz, să nu mai avem și alte surprize.

N-are ce să se întâmple că am dat focul la mic.

De ce nu vrei tu să scapi de pisicile astea, eu nu te înțeleg.

Dar tu de ce nu vrei să scapi de Miki?

- Cum adică? - De ce nu scapi de nevastă-ta?

- Păi ce, e-același lucru? - Nu știu. Tu ce zici? E același lucru?

Dacă n-o să te omoare astea pe tine cu părul lor și cu purici ăia...

Uită-te la mine.

O să vedem noi după aia cine râde la urmă.

Ce cald și bine ți-e ție aici că ți-ai găsit prostul.

Dormi toată ziua și umple casa de păr.

Uită-te și tu ce miros de pișat e aici, în sufragerie.

Tu ce zici, să-i aduc o porție din musacaua aia de vinete,

că n-are nimic în frigider?

E gol.

Nu, dna Mihaela, vă rog eu să nu...

- E foarte bun... - Nu, nu mănânc...

Nu-i cu carne de vacă, e cu carne de porc.

Ce e, Miki, ce-ți trebuie?

Nu ziceai să ia Diclofenacul ăla?

Și n-are nimica de mâncare, adică, gătit.

Doar niște zacuscă și pâine.

Așa, și?

Ziceam să-i aduc niște musaca de la noi, ca să nu ia Diclofenacul pe stomacul gol.

Miki, te rog frumos, du-te și vezi de pelteaua aia, da?

Bine.

Vezi dacă sunt prost și o întreb de vorbă?

Și ziarele astea din dulap.

Eu nu înțeleg de ce nu arunci ziarele astea de-aici

să-ți faci curat.

Hârtia asta adună tot praful.

Băi, Romică, e cam nasol.

Eu zic să sunăm la Salvare, că, uite, ai vomitat cu vinișoare.

Ia stai așa.

Miki, vino repede.

- Ia vino, haide! Vino repede! - Ce e, dragă?

Uite-o!

Exact cum am vomitat eu de la Mallory-Weiss când am avut.

Da...

Numai că la tine era mai mult sânge.

Și era amestecată cu resturile de la micii ăia.

Asta-i mai apoasă.

E secreție de la stomac.

Uite că v-ați pătat papucii...

Mă duc eu să-i spăl.

Ce e?

Eu zic să chemăm Salvarea.

Da, dar a chemat deja Salvarea.

Nu-i așa? Parcă o chemaserăți.

Știu, dragă că a chemat Salvarea.

Dar tu știi cât le trebuie ălora ca să vină?

Îi doare-n cur.

Băi, Romică, unde-i, mă, telefonul ăla?

Vezi că-i la bucătărie.

Lasă că Mallory-Weiss-ul ăsta nu-i așa grav.

Spune el așa, dar nu-i grav.

E de la ulcer, dnă Mihaela.

- Ce spuneți? - E de la ulcer.

Lui Sandu i-au făcut atunci o endoscopie și l-au cauterizat.

Vecinul meu nu se simte prea bine.

Da, e vecinul meu de pe palier.

Păi, în jur de 60 de ani.

Adică, peste 50 de ani, că-i mai mare ca mine.

Deci, îl doare capul și vomită tot timpul cu vinișoare.

Da, așa este, le cam bea.

Îi mai zic și eu să nu mai... da’...

Da...

Trebuie să ajungă. E pe drum Salvarea și trebuie să ajungă.

Ia fă niște pași pe covoraș că ai dormit destul!

Ia vezi, că sună!

Auzi? Nu trebuie să-ți fie frică de Mallory-Weiss, că nu-i mare lucru.

O să ți-l cauterizeze la endoscop.

Dar, de fapt, tu știi cum e.

Că și pentru ulcer te bagă la endoscop, nu?

Circulă durerea. Treaba asta cu ulcerul circulă.

Dl Gelu te căuta că ți-a adus burghiul. Uite!

Cum e, nea Romică?

Ți-a făcut capul mare și picioarele mici?

Băi, nu râde, bă, că nu e de râs.

Da, a vomitat cu vinișoare de sânge.

- Și asta ce înseamnă, e grav? - Ce-nseamnă, ce înseamnă! Înseamnă!

- E de spital? - Nu, bă. E de bal mascat.

Da, e grav. Am chemat Salvarea.

- Ia! E întreagă? - Bravo, bre! Mulțumesc de încredere.

Eu îmi luasem gândul deja de la ea.

Credeam că ai prăduit-o prin Vitan.

Da.

Ia-o și du-o și pune-o la mine pe birou!

Atunci stai tu aici cu dl Lăzărescu.

Eu trebuie să pun pelteaua aia în borcane. Da?

Auzi?

Mai rămâne valabilă treaba aia cu Focșaniul?

Am vorbit cu omul

și el ne-ar aștepta undeva pe sâmbăta viitoare.

Plecăm sâmbătă de dimineață și sâmbătă-seară suntem înapoi. Da?

Cu termopanele alea ce-ați făcut?

Le mai puneți? Uite, vine iarna.

Nu cred. La anul, poate, la primăvară. Zi cum facem!

- Dă... să trec. - Ce-i?

Dă-te! Că fac pe mine.

Te descurci?

Ia uite, frăție, ce șprint are!

Sună, bre, la Salvare, zi-le să nu mai vină,

că Lăzărescu e „men sana in corpore sana”.

Eu i-am zis la om ne se pună deoparte și alb și roșu.

Grasă și cabernet.

Nu știu, băi, Gelule. Nu prea mai am cu ce.

Sunt 100 de kile de căciulă. 50 și 50.

Nu știu. Am cheltuit aproape toți banii pe astea:

castraveți, gogonele, cartofi, s-au cam dus.

Păi și lui Tibi de ce nu-i ceri?

N-are nici ăla că au și ei probleme.

Doinița e în prenatal de o lună, el acum vrea să schimbe serviciul la o firmă.

N-au, c-am vorbit.

Futu-te-n cur pe mă-ta de perversă, azi și mâine!

Nu că chiar m-a enervat! Stai că pun eu mâna pe tine!

Unde ești, mă? Unde? Vino-ncoace!

Stați că vă liniștesc eu acum!

Stați aici!

N-am mai văzut atâta jeg cât e la omul ăsta în casă.

Uite și tu ce mizerie e pe ziarele alea!

Păi ce pretenții să ai la omul simplu

dacă ăsta, un intelectual, trăiește cu pisicile?

Dacă vrei, îți împrumut eu niște bani și mi-i dai după sărbători.

Sandu!

I-auzi-l și pe ăla cum strigă!

Și fie-sa și-a pus palma-n cur și a plecat în America.

În Canada. Bianca a plecat în Canada.

America, Canada, dă-o-n pizda mă-sii de nesimțită

care îl lasă pe tat-su singur la bătrânețe.

Doamne, iartă-mă!

Cred c-au venit ăia.

- Sărut mâna! - Bună seara! Dl Lăzărescu?

Nu, eu sunt vecinul de-alături care am sunat la dv. Sterian.

- Sărut mâna! - Bună seara!

Pacientul dv e în baie.

Hai, măi Romică mai repede că a venit doamna de la Salvare!

Luați loc acolo puțin pe canapea până...

Păi atunci, ce fac? Mă duc singur?

Lasă-mă să rezolv cu omul ăsta și pe urmă mai vorbim.

Ce să te las?

Mă duc jos și după ce termini aici vii la mine să vorbim.

Bine, hai, pa!

Hai, c-a venit Salvarea!

- Sărut mâna! - Bună seara!

Aoleo!

Cum ai ajuns bă, băiete, acolo?

Hai, hopa sus!

- Hai! - Încet, ușor!

- Poți să te ții pe picioare? - Lasă că nu s-a întâmplat nimic.

Dar poți să te ții pe picioare? Poți să mergi?

Eu te-am strigat.

V-ați lovit?

Acum, când ați căzut, v-ați lovit? Spuneți!

Sărut mâna.

Sandule, ajută-mă că nu mă descurc cu picioarele mele...

Haideți, hopa sus! Cuminte.

Arată-i lui doamna, că nu-i nimica.

La picioare n-am nimica, doamnă.

Pe mine mă cam doare burta.

Stomacul... și tâmplele argintii.

Lăsați că vedem noi acum care-i situația.

Ați băut, nu-i așa?

Am băut și eu așa, ca la un metru de spirtoase.

Am înțeles.

- Și ce anume ați băut? - Mastropol.

- Cum ați zis că-i zice? - Ma-stro-pol.

E o băutură pe care ne-o facem noi din alcool dublu rafinat,

cu zahăr ars și un pliculeț de zahăr vanilat.

- Dar n-are chimicale, să știți. - Într-un cuvânt, mastropol.

Acum v-aș ruga să nu vă mai mișcați.

Calm și respirați normal.

Nu așa, lăsați normal pieptul.

- Eu știu asta, dar voiam să vă încerc. - Da?

Voiați să vedeți dacă mă pricep.

Râdeți...

Aveți zece cu șase.

Micuță...

Uitați, ăsta-i mastropolul.

Și ați băut tot ce-i aici?

- Cât mastropol de-ăsta ați băut? - Am băut...

Ați băut, că vedeți că nu vă prea mai țineți pe picioare.

Am o durere de la operație și de-aia v-am chemat.

Vă doare operația? Care operație?

Am o operație de ulcer duodenal perforat, dna asistentă.

- Ulcer perforat... - Da.

O să vă fac niște vitamine cu glucoză și o să vă simțiți mai bine.

- Lăzărescu Dante Remus. - Lăzărescu Dante Remus.

- 63 de ani. - 63 luna care vine, în noiembrie 19.

Eu nu mă pricep, dar a vomitat cu vinișoare

și m-am gândit că poate e de la stomac.

Sigur că da.

Da, pentru că având probleme de sănătate, oricum...

Mai și bei, sigur că vomiți.

Eu am făcut anul trecut Mallory-Weiss de la băutură

și m-au cauterizat la endoscop.

Aia e altceva.

Probabil că ați avut un accident sau o lovitură.

Nu, am vomitat de la efort.

Pe mine mă doare stomacul, doamnă,

mă doare de la operație și vomez de dimineață.

Vomitați și vă doare stomacul.

Atunci o să vă dau și un pansament gastric.

Mâine,

după ce o să vă simțiți mai bine,

adică poimâine, luni,

să vă duceți la medicul care v-a operat, să vă mai facă un consult.

La Municipal m-au operat, acum 14 ani, dr. Olteanu David.

Așa, la Municipal.

Acum îi zice Universitar.

Să mergeți la el să vă vadă.

Mă doare și capul, la tâmple.

Și vă doare tare capul?

Mă doare de dimineață.

De azi-dimineață...

Atunci o să vă fac și un Algocalmin.

Mda...

Ați mai făcut până acum Algocalmin, da?

Da.

Stați încet...

n-o să doară.

Ia uite c-au venit.

- Bună seara! - Bună seara, doamnă!

I-am adus niște musaca de la noi.

Ce zici, să mă duc să i-o pun în frigider sau să-i dau să mănânce puțin acum?

- Dl Lăzărescu, să vă dau puțin acum? - Lăsați-l liniștit acum.

Dânsa e soția mea.

Țineți strâns. Așa, apăsat.

Asta ce v-am făcut eu acum a fost pentru că ați băut.

- Lăsați că le arunc eu. - Da, vă mulțumesc frumos.

Acum...

Spuneți că vă doare stomacul.

Ieșiți afară cu sânge? V-ați uitat?

Fac moale ca apa.

E aproape apă.

Doare acolo.

- Aici? - Da.

- Aici vă doare? - Da! Chiar nu se vede că sunt operat?

Chiar nu vreți să vedeți anumite lucruri?

Gata, am înțeles!

- Stai liniștit! - Gata, îmi cer scuze!

Dar n-ați observat urme de sânge.

Sau să fie un scaun negru la culoare.

Nu e melenă, dna asistentă, nu mai insistați.

Eu fac doar moale mereu și am crampe.

Nu e melenă, ziceți.

Dar de mâncat, mâncați?

Mănânc, da. Mezeluri și brânzeturi.

Ați observat cumva să fi slăbit, în ultima săptămână, în ultima lună?

- Cam două găuri de curea. - Cum ați zis?

Da, am slăbit circa două găuri de curea.

Da, am înțeles.

Mai stă cineva cu dv sau locuiți singur?

Nu, stă singur.

Stau cu trei pisici într-un bloc, cu vecini care nu iubesc animalele.

Păi dacă au purici, cum să le iubim?

Dv o să veniți cu mine pentru că trebuie să vă vadă un medic specialist.

O să vă pun termometru ăsta să vă iau temperatura și mergem.

V-a văzut până acum vreun medic specialist la colon?

N-am nimic la colon.

Mda...

Eu mă duc două minute la bucătărie să fumez o țigară.

- Se fumează la dv, nu? - Da, se fumează, se bea, toate viciile.

Nu veniți cu mine, să fumez și eu o țigară?

Da. Haideți!

Lasă, Romică, că trece.

Ce spui, bă? Azi ai temperatură de aviator, ce ai tu aici.

Are o soră la Târgu Mureș, din câte-mi dau eu seama

și are o fată, Bianca, dar e emigrată în America.

Și soția?

Nu, soția a murit acum, să tot fie zece ani.

- Am înțeles. - Opt ani.

Numai puțin.

I-am adus eu niște musaca.

Și dv nu puteți veni?

Că mi-ar fi mie mai simplu dacă are un aparținător cu el.

Nu știu, doamnă, că dacă m-ați întreba pe mine,

poate că m-aș deranja ca să vin.

Dar soțul meu n-are să fie de acord.

Sigur, ne e vecin.

M-ați ajuta pe mine la internare, dacă ați veni.

Doamnă, eu vă spun așa, ca-ntre femei.

Mie nu-mi convine prietenia lui Lăzărescu cu bărbatu-meu.

Că de la el a învățat Sandu să bea.

Până să se mute ei aici, Sandu nu punea o picătură de alcool în gură,

dar l-a învățat Lăzărescu.

Că la ei, la unguri, așa se bea. Și numai tărie.

Dar Lăzărescu nu e nume unguresc.

Nu, că e român. Dar nevastă-sa era unguroaică, Erji.

Era unguroaică de-aia mândră, cu nasul pe sus.

Nu noi i-am pus sticla-n mână, doamnă.

Și uitați-vă în ce mizerie trăiește cu pisicile astea,

care umplu scara de păr și de urină.

Doamnă, suntem, totuși, la bloc.

- Așa, aveți dreptate. - Sigur că da.

Și mai e unul aici, la patru, Dinescu.

Ăla are un băiat care cântă la vioară.

Ne-a înnebunit!

Odată și odată trebuie să se ocupe cineva de pisicile astea

și să dea cu ele de-a azvârlita,

să nu se mai întoarcă niciodată aici, la bloc.

Deci nici soțul nu poate să vină.

Asta ar mai lipsi, sigur n-ar veni.

Dar eu nu știu, întrebați-l pe dânsul.

Vă rog să nu mă înțelegeți greșit.

Și noi mai bem, dar, normal, ca să nu ne știe nimeni.

Și când ai nevoie și tu de un ajutor așa, ca între vecini,

nu e-n stare să-ți dea un capăt de ață.

Și nu că n-ar vrea, dar n-are de unde.

Dar ce are? E grav?

Eu nu-mi dau bine seama, că sunt doar asistentă.

S-ar putea să fie grav.

Așa, seamănă cu o tumoare, ceva la colon.

Dar poate greșesc eu.

Da, așa e. Și nevastă-sa tot de cancer a murit.

Nu e neapărat să veniți, doar că-mi era și mie mai ușor.

În orice caz, poate o anunțați pe soră,

că dacă e să-l internăm, să vină să-l vadă la spital, că știți cum e.

Dar despre ce e vorba?

Dânsa a întrebat dacă mergem cu el la spital ca să-l interneze pe Lăzărescu.

- Doar unul dintre dv. - Da.

Și ei i-am zis că nu cred că o să accepți.

De obicei e mai ușor pentru noi să-l internăm pe bolnav

dacă e cu cineva.

Dacă are aparținător.

- E așa de greu? - Da, are cancer.

Nu știu dacă are, eu n-am zis asta.

Dar sigur o să-l oprească la spital.

Nu-i așa de ușor să spui despre cineva că are cancer.

Trebuie să-i facă analizele complete de sânge,

o colonoscopie, o biopsie, dacă se cere.

Eu am zis doar că s-ar putea.

De la stomac? Adică de la ulcer?

Nu, problema e cu colonul, zic eu.

Dar mai bine să-l vadă un medic.

- Ce zici, Miki? Mă duc cu doamna? - Nu știu.

Și dacă-i găsește ceva și-l internează, tu ce faci? Vii pe jos?

N-am zis eu, doamnă, c-o sun pe soră-sa să se ducă la spital?

Zău așa! Una zicem și alta facem?

Da, mă rog...

Îmi pare rău.

Numai puțin...

Îți mulțumesc că mă lași singură acasă sâmbătă seara.

- Cum e? - 37,6 - 37,7.

Trebuie să-l duc la spital.

Trebuie să mergem la spital, dle Lăzărescu.

Puteți să coborâți pe picioare până la mașină?

Sigur că se poate.

Dar mai întâi aș vrea s-o sun pe soră-mea la Târgu Mureș și să-i spun.

O sun eu, dl Lăzărescu, dacă-mi dați numărul.

Da?

0626...

- 065... - Zero...

- Prefixul. - Da.

263 545, numărul.

- Mai spuneți o dată. - 263 545.

Mulțumesc. Sigur că se poate.

Mă ajutați și pe mine să-l duc până la mașină?

Sigur, cum să nu?

Să vă luați o pijama cu dv și o pereche de papuci.

Să-și ia o plasă, o pungă, ceva...

Alo? Dna Eva?

Miki Sterian la telefon.

- Vă ridicați? Vreți să vă ajut? - Nu.

- Puteți? - Sigur.

- E bună asta, nu? - Da, e foarte bună.

- Cu ăsta ce faci? Îl iei pe tine? - Da.

- Puteți? Vreți să...? - Nu.

Stai, nu te forța singur! Că vin eu să te ajut. Lăsați.

Eu v-am sunat să vă spun că...

Salvarea.

Dna Eva.

Alo, da.

Păi acum mă duc la spital.

Stai așa că nu e grav.

Fii serioasă! Cum ai să vii tu acum, singură pe tren?

Un pic pot să vorbesc și eu cu doamna?

Stai să vorbești cu cineva.

Alo? Bună seara, doamnă.

Eu sunt asistenta de pe Salvare. Mioara Avram e numele meu.

Da, la Urgență, la Sf. Spiridon, dacă știți unde e.

Exact.

Eu cred că da.

Da, eu zic să veniți.

Dacă ajungeți mâine e foarte bine.

Vezi că te-ai așezat pe voma aia.

Și dacă nu e la Sf. Spiridon, e sigur acasă.

Da, mulțumesc. Bună seara. La revedere.

- Ce-a zis? Vine? - Da, a zis că vine. O să ajungă mâine.

Deci, s-a aranjat, nu-i așa?

Sigur că s-a aranjat, dacă a zis femeia că vine, atunci înseamnă că vine.

Hai, încet...

Ușor, așa... Hai! Nu te grăbi.

Hai, Romică, că stă doamna după tine.

S-a înțepenit...

Uite-o! Gata.

- Închide tu ușa, Sandule. - O încui, dar unde sunt cheile?

Pe frigider, acolo sus.

Lăsați că încui eu.

- Unde or fi pisicile alea? - Le-am dus eu în dormitor.

O să-mi strice florile acolo, o să facă tractir.

Atenție la trepte.

- Sus sau jos? - Jos.

Cu atenție, vă rog.

- Ține-te de mine. - Ușor, că nu e nicio grabă.

Auzi, Sandule, dacă mă opresc ăștia la spital,

să dai tu de mâncare la animalele mele.

La Mirandolina și Nușu și Friți.

- Da, Romică. - Dar să nu uiți.

- Dați-mi voie. - Da, poftim.

Îți dau banii când vin acasă.

Nu e nevoie, doamnă, mă descurc singură.

Lăsați, doamnă...

Resturi de oase, pește...

că nu sunt pretențioase.

Le dau, mă, Romică, stai liniștit.

- Dar... numai dacă mă oprește la spital. - Bine.

Da, spuneți, ce e?

Haideți că-l aduce soțul jos ca să-l duceți la spital.

Hai că te sun eu când termin că am treabă acum.

Hai mă, mamă, dă-o-ncolo de treabă că eu doar nu sunt Gianina.

Da, bine, am înțeles. Pa!

- Și dna Mioara unde e? - Vine cu soțul și cu dl Lăzărescu.

Lasă, mă, dă-te mă, băiete, că mă descurc eu, nu trebuie să te bagi!

Hai, încet, hai, Romică, c-am ajuns!

Uite, gata!

Dar eu nu încap în asta, doamnă!

Asta-i bună! Ce vreai să-ți aducă? O Mazda?

Haideți, vă rog frumos să urcați aici! Vă rog frumos!

Avem și mașini noi, dar alea-s numai pentru urgențe.

Dar dumneata crezi că ulcerul nu este o urgență?

Eu asta vreau să știu și pe urmă urc aici.

Dar dumneata crezi că ulcerul nu este o urgență?

Lasă-mă, măi, băiatule! Nu mă vezi? Ai orbul găinii?

Sandule!

Hai, nu te mai prosti și tu, Romică!

Ce vină are doamna? Ce vrei, să vină cu elicopterul?

- Lasă-mă, măi, băiatule! - Vă rog să urcați aici.

Dna asistentă...

Hai, dle Lăzărescu, vă rog eu frumos,

chiar trebuie să ne grăbim să ajungem la spital.

- E târziu. - Haideți!

Nu mă puneți pe targa aia, nu?

Ascultă, măi, tată, uite, stau aici pe scaunul ăsta...

Pe scaun, aici. Stai aici.

- Nu vreau pe targă! - Nu pe targă, aici, pe scaun.

Încet...

Gata. Ai văzut că-i bine?

Nu vă mai purtați și voi așa cu omul! Păi, dar... omu-i bolnav.

Dar nu i-am zis nimic.

Tu crezi că-i ușor să te gândești că mergi la spital?

- I-am spus să stea liniștit... - Gândește-te că îmbătrânim și noi...

Aici, puțină atenție la picior.

Dă-mi, mă, plasa. Ia uite, uitarăm asta.

Uite c-am uitat să-ți dau plasa. Vezi că aici ai pijamaua și papucii.

Ce caut aici, băi Sandule?

Lasă, dl inginer, că nu te țin ăștia la spital!

Ai grijă ce faci tu acolo.

Hai, dragă că mi-e frig, nu mai pot! Hai!

- Unde mergem? - La Urgență la Sf. Spiridon.

- Dacă stați aici, să stați cuminte. - Da, stau liniștit aici pe scaun.

Auzi? Să știi că nu e frumos să tragi așa de oameni. Nu e, să știi!

Dar nu vrei să stai mata mai încolo? Că cam trăsnești!

Eu înțeleg că-ți faci meseria, dar nici chiar așa de dur.

Suntem niște nenorociți de oameni, domnule.

Lăsați-l să conducă! Hai, stați acolo liniștit.

Cum e? Cum vă simțiți?

Știți cât de mult iubesc eu, doamnă, pisicile alea ale mele?

Uite, așa mi se face inima de mică acum, că plec și le-am lăsat acasă.

Sigur că vă înțeleg.

- Dar cum vă simțiți? Mai aveți greață? - M-a luat așa, o melancolie, doamnă.

Sigur că vă înțeleg. Și soră-mea are un șoricar.

Și ea e tot așa atașată de el, ca dv.

Doamnă, scuzați-mă...

N-aveți o țigară?

Stați acolo liniștit.

Imediat ajungem la spital.

Aici, în mașină, nu se fumează.

Aș fuma o țigară, dnă asistentă.

Nu se fumează aici în mașină, m-auziți?

Imediat ajungem la spital.

Uite că nici eu nu fumez, și eu fumez, de fapt.

Fumez de vreo 30 de ani.

Doamnă!

Ce v-a zis soră-mea? Când vine?

A zis că vine mâine în București și ajunge aici pe la șase dimineața.

Scuzați-mă, doamnă,

dar...

nu vă dați seama cât de greu se crește un copil.

Aveți copii?

Eu am doar un copil.

O fată, Bianca, căsătorită la Toronto, în Canada.

I-auzi, ce interesant!

Torino e în Italia, tataie!

- Mi-a intrat frigu-n oase. - E frig.

Soră-mea n-are niciunul.

La noi, la părinți, am fost doi. Un băiat, și o soră.

De fapt, este invers, că ea e mai mare. Eu sunt prâslea.

Am și eu tot o soră, mai mică.

Și voi, Leo, parcă sunteți doi frați, nu?

Doi.

Eu și cu Relu, din Germania.

Doamnă,

scuzați-mă, dar mă doare rău capul.

Și aș vrea să mă întind puțin aici. Da? Se poate?

Ce spuneți? Vă doare capul?

Credeți că asta e tot de la ulcer?

Durerea asta de cap.

Și nici n-am mâncat nimic.

E psiho-somatic, dl Lăzărescu.

Stați aici liniștit, că nu vă doare. Că v-am făcut eu două algocalmine.

Alo, băiatule!

Pot să mă întind și eu puțin pe scaunul ăsta din spate?

Vă deranjează?

- Unde? Pe targă? - Da.

Întinde-te, sigur că da! Ia oprește mașina!

Aveți răbdare, dl Lăzărescu! Încet!

Ușor!

Dl Lăzărescu, haideți c-am ajuns!

Hai, ușor...

Ridicați-vă ușor și haideți să coborâm, că am ajuns.

- Hai, tată! - Încet...

Dă mânuța!

Atenție!

Haideți!

Puteți să mergeți pe picioare, sau mai bine mergem cu targa?

- Să aduc un scaun? - Mai bine.

Ia uite la el ce se mai crede.

Dați-mi mie sacoșa asta.

Hai, dom’le, du-te mai repede și adu scaunul ăla!

Așa...

Stați aici liniștit până vine cu scaunul.

- Dar ce-i? Vă doare piciorul? - Mă doare aici, la rinichiul din dreapta.

Dați-mi și mie buletinul, vă rog.

Hai, ajută-mă să-l trag afară.

- Încet! Ușor. - Haide, tată!

Așa! Bravo! Atenție, piciorul ăsta.

Încet! Stați! Hai!

Da. Alo!

Numai puțin, vă rog.

Ne dați și nouă voie?

Hai, doamnă, chiloțeii jos.

- Uitați și rețeta. La revedere. - Mulțumesc.

Poftiți.

Colică abdominală și cefalee.

Aș zice mai degrabă că are o tumoare la colon

că i-am palpat abdomenul și e dur.

Serios?

Ce fac cu el, dl doctor?

Pune-mi-l în brațe!

Așază-l acolo.

Dl doctor...

Dl doctor...

Scuzați-mă.

Și eu ce să fac cu el aici?

De ce nu l-a dus la Fundeni?

De ce nu l-ați dus direct la Fundeni?

Păi nu trebuie să-i pună diagnosticul un medic specialist?

Eu nu pot să pun diagnostic.

Eu văd că ați putut. Nu ziceați că are nu știu ce la colon?

Dezbrăcați-vă, vă rog! Hai să iei și tu o tensiune.

Ajută-l pe domnul să se dezbrace.

Burta vă mai doare?

Acum, vă mai doare burta?

Da.

Ridicați piciorul.

Și celălalt.

Capul spre stânga.

Desfaceți cureaua.

Aici vă doare?

Acolo nu mă doare.

Acolo, ca să fiu cinstit, mă doare mai tare capul.

Ia suflați!

Dar ați cam băut ceva.

Jos și îmbrăcați-vă că nu e nimic grav.

Îmbrăcați-vă.

Raluca, scrie-i doamnei o rețetă cu Detralex, șase pe zi, zece zile.

Și supozitoare Hemorzon.

Dl doctor, o fi de la colita aia a mea?

Aoleo! Păi ce facem? Credeam că eu sunt doctor.

Ce-i asta?

Alo! Ia fiți cuminte că ne supărăm rău de tot.

Hai, luați-vă rețeta și vă duceți acasă.

Dl doctor!

Ce facem cu ăsta? Îl mai ținem sau îl trimitem la Panduri?

- Papaverină i-ai făcut? - Da.

- Și ecografia ce zice? - Păi acuma i-o fac.

Ia, dă-te de-aici.

- Cum e? - Băut.

Păi asta nu ne mai place.

Ați sărbătorit ceva?

Sau așa bei dumneata, de plăcere?

- Tu l-ai adus? - Da.

Și de ce nu l-ai dus la Fundeni?

Ia zi, tataie!

Te-a văzut vreun specialist la colon?

Dl doctor, eu am fost operat acum 14 ani de ulcer la Municipal.

Și de ce bei dacă ești operat de ulcer?

Ia uite câtamai fermoarul are!

Dar el n-are treabă! El le bea!

- De fumat, fumezi? - Da.

Bravo! Ține-o tot așa!

Nimic.

Dar vreo colonoscopie ai făcut până acum?

Eu am probleme cu stomacul. Am ulcer.

Nu, tataie,

ai probleme cu capul.

O fi de la colon, dl doctor.

Te doare aici, nu-i așa?

Ai văzut cât ficat are?

Într-o zi o să-ți plesnească ficatul de la băutură, ai auzit?

Și tu, de când pui diagnostice?

Sau ai și tu vreo metodă secretă care eu n-o știu?

Ești de-aia cu bioenergie? Ți se-arată Sfântul Duh?

Ce faci? Taci?

Am spus doar că e suspect. Am vorbit și cu dl doctor.

Așa, învață-mă și meserie acum! Ce mi l-ai adus aici?

Tu nu vezi ce e pe holul ăsta de-ăștia?

De-aia am ajuns cum am ajuns,

că vă întindeți și vă dați cu presupusul aiurea.

De ce nu stați voi în banca voastră, nu știu.

Dl doctor, mă doare capul rău.

Păi de ce bei, dacă te doare capul?

Dacă vrei să nu te doară capul, nu mai bea!

De dimineață mă doare și de dimineață n-am băut.

Atunci ai băut aseară.

Eu vă rog să nu vorbiți așa cu mine.

Stai că cred că n-am auzit bine.

- Sunt și eu om educat, să știți. - Stai acolo.

Nu ți-e așa, un pic de rușine? Cu cine crezi tu că vorbești aici?

Cu cine crezi că vorbești aici, mă,

că dau cu tine de pământ cu ulcerul tău cu tot!

Bei ca disperatul, torni în tine ca nesimțitul

și vii la mine să te fac bine, să te pun pe picioare!

Adică o echipă întreagă stă după curul tău să-ți opereze ție ulcerul

ca să fii înapoi om și tu te duci acasă și torni alcool pe gât.

Păi ăsta eu ți l-am făcut? Ulcerul ăsta eu ți l-am făcut?

Sunt pline spitalele de de-ăștia ca voi care vă beți mințile

și vă nenorociți în bătaie consoartele și copiii.

Închide, dragă, ușa aia! Ce-i aici? Discotecă?

Ce-i aici cu voi, mă? Ce dați buzna așa?

- Stați liniștit... - Să te vadă dl doctor.

- Stai liniștit. - Nu mai vorbi atât. Te rog.

Nu s-a terminat consultația.

Eu nu mi-am bătut copilul niciodată, dnă asistentă.

Bine, dar nu te îmbrăca acum.

Stați, mă, aici! Păi chiar așa, eu să trimit după voi?

Ce-i gălăgia asta? Dacă nu văd liniște aici, vă zbor afară pe toți, s-a înțeles?

Ei, mama dracului de treabă!

Să trăiți, dl doctor.

Și ție cât îți ia ca să scrii o rețetă? Că nu știu ce fac și cu tine acum!

Păi, semnați.

Vă rog eu mult, dl Lăzărescu.

Îmi pare rău, erați ocupat acolo.

Lăsați-mă că pot și singur.

Uită-te și tu pe cine mi-ai adus aici.

Ce te-ai îmbrăcat așa? Ce, ți-e frig?

Culcă-te acolo, că n-am terminat.

Și-ți bați joc și de ceilalți bolnavi care au venit cu probleme grave.

Uite la ăsta, că n-are loc de voi!

Silvia, fă-i domnului o glucoză!

Tu i-ai făcut ceva?

Și eu i-am făcut la fel și i-am pus și Algocalmin.

Pune-i și Algocalmin și vitamine!

- Bună seara, dl doctor. - Ce-i aici?

Doi răniți grav.

Pacient, 20 de ani, traumatism, rană cerebrală, tensiunea 14 cu nouă...

Ia uite ce-i aici, dl doctor.

Silvia, cheamă-l pe Kelemen și Țuțui, dacă ieși. Hai! Executarea!

Cum te cheamă?

Poți vorbi?

Poți vorbi?

Cum e?

Anizocorie stânga.

Sună la tomograf.

- Cum e? - Unde s-a întâmplat jalea asta?

Cine? Ăsta? La Săftica.

Cred că sunt cel puțin 20 de morți.

Hai că trebuie să plec.

- Sărut mâna, doamnă. - Pa!

Faceți loc acolo!

Cum vă simțiți, doamnă? Vă mai doare capul?

Nu.

Stați așa liniștită. Nu vă agitați.

Să vă pun un plasture.

- Mă doare capul, dl doctor. - Foarte bine. Asta înseamnă că ai.

Te-ai uitat bine la ăștia care au venit? Astea sunt urgențe.

- Dl doctor, vreți să veniți puțin? - Stai, dragă. Imediat.

- Ai vomat sânge, ai scaun negru? - Nu. Am diaree.

Asta nu te-am întrebat.

Ia, ridică mâinile!

Un căcat! N-ai nimic. Nu mai bea!

Vă doare-n cur de alții. Lasă că se ocupă proștii de doctori...

Unde-i fișa aia? Adu-o încoace!

E de datoria dv, de-aia sunteți plătit.

Ce-ai zis, mă? E de datoria mea?

Eu ți-am pus sticla-n mână, bă, porcule?

Te-am luat eu de mână și ți-am dat eu de băut?

Dta de unde știi că suntem așa de bine plătiți?

De ce te-au adus ăștia cu targa, mă?

De ce, dacă te ții pe picioare?

Hai, dă-te jos și mergi, dacă ești în stare!

Și eu n-am nevoie de ajutorul vostru. Mă descurc singur.

Uită-te la el...

- Uită-te la el ce... - Ușor...

Și ne mai iei și la rost, pe-aici.

- V-ați lovit? - Ia uite ce-a făcut alcoolul din tine!

V-ați lovit, dl Lăzărescu?

Bă, fată...

Cheamă pe cineva să-l scoată de-aici!

Băi, Costică!

Costică!

Mai bine vă îmbrăcați.

Ia-l de-aici și să nu-l mai văd.

Dl doctor, nu e nimic grav pe ecografie,

niște nisip la rinichi, dar normal...

- Rețetă i-ai făcut? - Da.

Păi, trimite-l acasă! Ce mai aștepți?

Puneți haina în cui, vă rog.

Te duci cu el la Fundeni, că are ficatul cât Casa Poporului.

Nu cred că e hepatită.

Ba nu!

Îl duci la Floreasca sau Universitar, să-i facă tomografia la ficat.

Eu ți l-aș fi ținut aici, dar, vezi și tu câtă lume e.

Mai repede cu scaunul!

Ușor...

- Ușor, tată! - Te-ajut, mă?

Stai... Hai, ușor...

Așa...

- Stai bine? - Da.

Hai, stai acolo!

Atenție la cap că închid buticul!

Și? Zi!

Am apucat să-i scoatem pe-ăia doi de i-am adus încoace,

dar acolo se muncește rău de tot.

Eu nu cred că mai iese ceva viu din fiarele alea.

Și au blocat și tot DN1.

Păi nu ziceai că s-a răsturnat când să facă dreapta, spre Snagov?

Nu, frățioare. S-a răsturnat pe pod la Săftica.

N-avea de ce să facă dreapta la Snagov. Ce să caute la Snagov?

Și au rupt și parapetul.

Cred că juma’ din mașinile noastre sunt acolo.

- Și erau și copii înăuntru. - Nașpa.

- Sărut mâna, dna Mioara! - Bună, Mircea!

Măi, frate! M-au terminat ăștia cu teoria lor.

Dar și moșulică ăsta al nostru...

După ce că e mort de beat, mai are și gura mare.

Mă rog, treaba lui! Ce-i cu ăia cu accidentul?

Păi ce să fie? Se duceau la Brașov, cică, și s-au răsturnat pe pod la Săftica.

Cred că i-a făcut explozie pe față, că altfel nu se explică.

Bine, vă zic eu, avea mai mult de 100 la oră.

Se duceau și ei, săracii, la munte.

Nu știu, dar, juma’ din ei cred că-s morți.

Păi noi am ajuns ai treilea

și ăștia vii pe care i-am scos cred că erau ultimii scăpați.

Uite și tu cum e viața asta! Vai de ei, amărâții!

Ăsta al vostru ce-are?

Nu știu, zice că e suspect de ciroză, zice doctorul ăsta Ardelean.

Dar ăsta nu era de la Panduri, cu scandalul cu medicamentele?

- Pe ăla îl cheamă Aldea, eu așa știu. - Da?

Sandu Aldea.

Eu știam așa ceva de genul ăsta, Ardelean.

Mergem la Universitar.

Păi ce să faceți acolo? E plin.

Că tot grosul s-a dus acolo și la Badgasar.

Eu mă duc pentru tomograf. Dă-te și tu mai încolo.

Dacă erai acolo...

Ce țipete și gemete pe ăia, săracii, prinși în autocar...

Să stați liniștit dl Lăzărescu, da?

Mergem la Universitar să facem toate analizele. Bine?

Hai să mergem!

- Hai, Mișule! - Du-te.

Sărut mâna, doamnă! Servici ușor!

Auziți? Aveți grijă cu Leo ăsta că-i golan!

Pa!

M-a luat așa o durere de bilă...

Și n-am la mine niciun Colebil.

Ai încercat cu ceai de gălbenele?

Mai ușor, vă rog eu, mai ușor acolo!

Ce-i, dl Lăzărescu, ce s-a întâmplat?

Măi, fato, nu mă du acasă că mă simt tare rău.

Pe mine mă cheamă Mioara, dle Lăzărescu.

Și pe el îl cheamă Leonard.

Da? Frumoase.

Auziți?

Să mă ducă careva la spital, că mi-e tare rău.

Stați liniștit, că la spital mergem!

- Dna Mioara! - Da?

Simt că mi se desface capul la tâmple, de durere.

Vă rog eu foarte frumos să mă duceți la spital.

La spital mergem, v-am spus!

Hai, dl Lăzărescu, că nu sunteți bebeluș.

Vă promit eu că și soră-mea o să fie atentă cu dv când o să vină.

Bine, lăsați-o pe sora dv în pace.

Tataie, uite că am ajuns la spital!

Imediat, în cinci minute am ajuns. Uite, suntem la Casa Poporului! Hai!

Vă cer scuze că v-am pricinuit necazuri la spital.

Ce spuneți?

Vă cer scuze că v-m pricinuit necazuri cu doctorii la spital.

Lăsați, dl Lăzărescu. Noi suntem obișnuiți.

Dar să știți că eu v-aș sfătui acum, aici, la Universitar,

să fiți mai atent cum vă adresați la dl doctor.

Da, aveți...

S-ar putea să nu mai fie așa de tolerant.

Aveți dreptate. Sigur, că, m-am pierdut cu firea, ce să fac?

Știu. Dar gândiți-vă dv că sunteți băut și poate să vă trimită frumușel acasă.

Da, așa e, dar și datoria medicului e să îl îngrijească pe omul bolnav.

Da? Și bolnavul ce datorie are?

Adică eu te duc cu Salvarea, dar tu, nu trebuie să te comporți și tu?

Ai văzut?

Imediat a tăcut.

Aoleo!

Trage pe dreapta că... Trage pe dreapta!

- A vomitat. - Aici e intersecție, hai că trag acum.

Hai, coboară acum că e roșu.

Ia uite ce a făcut!

Aoleo! Ce-ați făcut aici?

Dă-mi și tu niște șervețele.

Dacă nu stați liniștit...

Vorbiți, vă agitați! Ia uite ce-ați făcut aici.

Hai, gata.

Țineți ăla la gură dacă aveți nevoie.

- Gata, poți să-i dai drumul! - Hai, că-i dau, că verde.

E bine?

Dna asistentă, mă scuzați, dar dv aveți copii?

- Ce spuneți? - Aveți copii?

Aoleo, da’ ce chef de vorbă mai aveți! Am, o fată și un băiat.

Fata 18 și băiatul 27.

Ce mai vreți să știți?

- Mari! Aveți copii mari. - Da.

Mă scuzați, dna asistentă, ce etate aveți?

Nu mai sunt așa tânără. Am 55.

- 55? - Da. 55 făcuți în septembrie.

În septembrie?

Ca Virgil, cumnatul meu, numai că el a făcut 68.

- Pe cât septembrie? - Aoleo, Doamne!

- Întâi. Pe întâi septembrie. - El pe 25 sau 26.

Hai, tataie c-am ajuns la hotel.

La chirurgie?

Cu accidentul? Sunteți cu accidentul de la Săftica?

Nu, noi suntem cu altceva, alt caz.

Pe noi ne-a trimis pentru niște analize.

Dacă nu sunteți cu accidentul, nu am cum să vă iau.

Mergeți în altă parte că la noi nu e loc.

Pe noi ne-a trimis de la Sf. Spiridon pentru niște analize.

Da, măi femeie, dar n-are cine să se ocupe de voi. Înțelegi?

Efectiv. Ți-am spus să-l scoți? Hai, bagă-l înăuntru și mută mașina!

Și voi ce vă țineți după mine?

Hai, vezi că ți-a venit un client!

De la Săftica?

- Ce facem? - Stai să vedem.

La chirurgie e plin. Nu mai e loc nici la unu, nici la doi,

nici la tata, nici la mama.

Mergeți în altă parte. Vă rog frumos!

Noi mergem la Fundeni, nu stăm.

Păi de ce nu mergeți la Fundeni? Mergeți la Fundeni!

Ce nu se înțelege din ce spun eu aici?

N-avem treabă la chirurgie. Mergem la tomograf.

Ce tomograf, dom’le? Ia dă fișa aia încoace!

Și ce dracu’ fac acuma?

Pizdele mă-sii să-i fut!

Bă! Ia veniți încoace!

Dați-l jos și băgați-l la Medicală.

Hai, dl șofer, nu sta, că timpul nu stă!

Hai, jos cu el, rapid!

Hai, mută mașina asta mai repede!

Și te rog să ștergi locul ăla unde a vomitat.

Numai eu sunt de vină.

Stai, bre, tataie, nu te mai hâțâna!

Ușor...

La o parte!

La o parte!

Încet...

Numai puțin, dacă ne lăsați și pe noi!

Un pic. Mulțumim.

Acum! Hai!

Ușor!

Pentru o hemogramă.

- Aștept aici pe hol. - Da.

Leo!

- Ce faceți? De ce nu intrați? - Mi-a zis să aștept puțin.

Intrați, doamnă. Văd că aveți o urgență. Să intre domnul, că-i de la Salvare.

Sigur, doamnă, puteți intra, noi mai stăm.

Mulțumesc.

Să nu scrii nimic despre condițiile în care lucrează fetele alea la Deva?

Vrem medalii de aur și argint, dar la ele nu se gândește nimeni.

- Intrați. - Mulțumim.

Încet...

- Cum vă simțiți, dl Remus? - Mă doare rău capul. La tâmple.

Dar de băut, de ce-ați băut?

Băgați-l înăuntru.

Puteți pe picioare, doi pași? Ușor.

Să încerc.

Așa.

Gata.

Stați jos aici, că ne stați în drum.

Stați aici, da?

- Ies aici, pe hol, la băncuțe. - Bine.

Ia uitați-vă puțin la mine!

Să știți că nu-mi place ce văd!

De dimineață vomez continuu.

- Ce spuneți? Vomați dimineața. - Nu, de dimineață vomez continuu.

Bine. Vedem imediat.

Dar mai întâi, noi o să vă luăm niște sânge pentru analize.

- Ajută-l tu să se dezbrace. - Da.

Stați aici.

L-ai înregistrat și pe ăsta de la Salvare?

Atunci să vii să iei hemograma, proteine și transaminaze.

Și să-i pui și o branulă.

Trebuie să-i facem și o tomografie, dna doctor.

Și maioul.

- Hai, dragă! Vii? - Da.

Stați că vă ajut eu aici.

Ia uite! Și sunteți și operat de ulcer.

Îmi dați voie?

Să vedem aici...

Să știți c-am să vă iau tot din partea aceasta...

Un pic...

Atât!

Băutura asta... Ce nu vă mai săturați de ea!

De ce beți dacă sunteți operat de ulcer?

I-ai luat mai mult, că vreau să dau să-i facă și hemogramă.

Da.

Hai!

Mai sus picioarele.

Hai, sus!

Ce? Dreptul merge mai greu?

Da...

Capul într-o parte.

- Aici nu e nimic. - Nu mă influențează la băutură.

- Ce spuneți? - Nu mă influențează câteodată.

Nu înțeleg ce spuneți. Cine nu vă influențează?

Eu când l-am palpat la el acasă, i-am simțit abdomenul dur.

M-am gândit că poate-i de la colon.

Nu e colonul.

Ficatul e.

Uită-te la el ce galben e. Ficatul e cu probleme.

- Ați vărsat cu sânge? - Nu, doamnă.

- Doare aici, nu? - Nu mai apropiați...

Dar scaun negru ați avut?

Știți ce-i ăla, nu? Melenă.

Spun un lucru și nu vreți ca să pricepeți.

Aoleo!

Aveți melenă? Da sau nu?

Nu.

Nu e stomacul.

Ți-am zis că mă doare rău capul.

Se poate să lăsați nervii cu mine?

Vă rog.

Nu știu ce să zic de tomograf. Ați nimerit destul de prost.

Și cât ați sta să așteptați să se elibereze,

mai bine vă repeziți până la Filaret.

Spune-i că mă doare capul...

Ce ziceți? Vă doare capul?

Da, îl doare capul.

De fapt, noi ne-am dus la adresă

că ne-am gândit că poa’ să fie și o meningită.

Nu, nu cred.

Ia uitați-vă aici, la lumină!

Vă deranjează?

Nu.

Nu vă deranjează lumina.

Unde vă doare capul?

Aici la tâmple.

- Aici? - Da.

- Și aici? - Da.

Mda... Ia ridicați mâinile!

Cât de rele mai sunteți toate.

Femeile astea...

Stați așa... Uitați-vă la mine și nu mișcați.

Ia strângeți-mă de mâini!

Tare!

- Cu dreapta atât puteți? - Da.

Atâta?

Poți să-l îmbraci.

Cheamă-l, te rog, pe Popescu de la Neurologie!

- Imediat. - Hai, repede!

- Mă ocup și de dv imediat. - Așteptăm.

Da? Numai puțin.

- O să vă facem o endoscopie. - Cu bariu?

- Ați încercat cu bariu înainte? - Da.

Alo, Dragoș? Hai, te rog, până la mine.

Da, e urgent.

Un bărbat de 62 de ani.

Hai, mă, zău așa...

Nu pot să vorbesc.

Uite, nu pot.

Poate, dar... dacă-mi vii cu trandafiri.

Hai, te-aștept.

Ia să vedem!

- Îi pun și haina, dna doctor? - Nu.

Întindeți-vă acolo, că vine să vă vadă un neurolog.

Hai, vă rog.

Așa...

Haideți s-o luăm cu EKG-ul, dna Sandu.

Deci, în primul rând:

aveți o hipertrofie ventriculară stânga,

adică aveți tensiunea mare.

Nu e grav, dar aveți grijă cu efortul.

Ai văzut? Spuneți-i dv, doamnă!

Că eu, unul, dacă-i spun, zice că sunt prăpăstios.

Și aveți și un început de calcifiere pe aortă.

Bine, stai acolo. Întâi să te vadă și pe urmă te duc când ieșim.

Aici nu e nimic nou.

Eu o să vă dau acum un tratament și v-aș ruga să-l urmați ca la carte.

Dar în același timp, mergeți să vă vadă și medicul de familie.

Cel puțin o dată, de două ori pe lună.

Acum, nu mai aveți voie sare, grăsimi, efort, cafea și alcool.

Gata, s-a terminat cu astea.

Treceți pe regim și pe repaus.

Noi am luat bilete la băi. Credeți că se agravează?

Repaus nu înseamnă imobilizare. E foarte bine că mergeți la băi.

Facem 40 de ani de căsătorie

și ne-am zis să mergem să sărbătorim undeva, frumos.

Felicitări!

Mulți înainte! Felicitări!

Deci, ziceți, dna doctor, care-i inculpatul?

Mi-ai adus trandafiri?

N-am găsit, dar ți-am adus un măr.

Vai, mersi.

Hai să ți-l arăt. Hai!

Asta-i în loc de „Je t’aime moi non plus”.

Hai... Uite-aici.

Îl doare capul și are un început de pareză pe partea dreaptă.

Are și un fel de disartrie, dar e băut și nu știu...

La tomograf, peste trei ore că e congestionat.

Apropo, știi ce-i sus la chirurgie?

Abator.

Are ficatul mărit și dureros și e musai să facă o tomografie.

Să facă, dar peste vreo trei ore.

- Spuneți-mi și mie, cum vă numiți? - Lăzărescu Dante Remus.

- Lăzărescu Dan? - Lăzărescu Dante Remus.

Dna doctor.

Ce s-a întâmplat, dl Lăzărescu? Ce vă supără?

Mă doare capul de dimineață.

Vă doare capul dimineața.

Dar cum s-a întâmplat? V-ați lovit?

Când am ajuns la el acasă era căzut în cadă.

- Nu m-am lovit. Am alunecat în baie. - Nu v-ați lovit.

Ia spuneți după mine:

33 de cocostârci pe casa lui Kogălniceanu.

33 de cocostârci pe casa lui...

Spuneți: portocală.

Portocală...

- Simțiți la fel? - Da.

O să vă rog să urmăriți cu privirea degetul meu, da?

Cu privirea.

Jos...

- Vedeți bine sau vedeți dublu? - Bine.

Lăsați ochiul liber, vă rog.

- Bună seara. - Bună seara. La revedere.

Acum o să vă rog să aduceți degetul arătător al mâinii stângi

pe nas, așa cum fac eu.

Și degetul de la mâna dreaptă?

Strângeți-mă, vă rog, de mâini!

Da...

Întindeți mâinile, vă rog.

Închideți ochii...

Gata, deschideți ochii.

O să vă rog să ridicați brusc genunchii.

Amândoi odată, când vă spun eu.

Acum!

Haideți, ridicați-vă, vă rog, și faceți câțiva pași!

Dar nu cred că poate.

Hai, dl Remus, că puteți!

Haideți, vă rog!

Hai, înapoi.

Așa.

Ia spuneți-mi, ce-ați făcut azi-dimineață?

Eu m-am trezit la șase...

dimineața.

Așa...

M-am trezit cu o durere de cap.

V-ați trezit cu o durere de cap.

Dar de băut, ați băut?

Am luat Distonocalm,

sâmbătă dimineața m-am întors...

în piață, ca să schimb semințele...

înapoi.

Să schimbați semințele? Ce semințe?

În loc de ghețișoare, mi-a dat gazon

și mă duceam să-mi dea banii înapoi de ghețișoare.

Era un om cu mustațele.

- Da? Ce-i ăsta? - Adică?

Adică, ce-i ăsta? Cum se cheamă el?

Ce, mă întrebați pe mine, nu-i așa...

Cum se numește acest obiect pe care îl am eu la mână?

Dacă știți, de ce întrebați? E ora exactă ca la radio.

Ăsta ce e?

Un scriitor.

Ziceți că l-ați găsit în baie?

Da. Eu când am ajuns, vecinul lui tocmai îl scotea din baie.

Păi nu știu cum să facem.

Îmi trebuie neapărat o tomografie craniană.

S-ar putea să fie un hematom, dar s-ar putea să fie și altceva.

Pe noi ne-a trimis de la Sf. Spiridon pentru sânge și tomografie.

- Da? - Da.

Păi v-a trimis degeaba că tomograful e full.

De-acum înainte trei ore nu aveți loc.

Și chiar dacă i-aș face loc, la Neurochirurgie, iar e full.

Adică foc continuu, ca la Electroputere.

S-ar putea să aveți o problemă la cap care trebuie operată.

Un cheag de sânge pe care trebuie să-l dăm afară.

Ați înțeles ce-am spus?

Spuneți, ați înțeles?

Lăzărescu, hemograma și calciul.

Transaminazele și celelalte mai durează.

Da, mersi.

Cam asta e.

Ne trebuie neapărat o tomografie ca să știm exact despre ce e vorba.

Și mă tem că nu poate aștepta.

Păi atunci, să-l ducă la Filaret.

Mergeți cu el la Filaret că au și tomograf, și Neurochirurgie.

Ia uite ce-i aici.

Ia uite, și potasiul cât e.

Uite și glicemia...

Păi, asta e. Îl iei și-l duci la Filaret.

Bine că-ți arde de joacă.

Doare?

Măi, Dragoș, eu sun totuși să-i rog pentru o tomografie.

Dă-o-ncolo, e vorba doar de câteva minute.

Sună.

Mai trebuie să așteptați un minuțel, să vedem cu tomografia!

Eu nu sunt laș, dna docotoriță.

- Ce spuneți? - Eu... nu e frică de operație.

Operația asta e foarte simplă. E ca o apendicită de ușoară.

Eu am făcut operație de ulcer

și nu mi-e frică.

Sunteți operat de ulcer?

Păi dacă sunteți operat de ulcer, e și mai simplu.

Bombele au prins în casă, la etaj.

Bombele? Ia, scoateți limba, vă rog.

Da.

Ați făcut războiul?

În ’44, au bombardat americanii

Ploiești, Bucureștiul și Brazii.

Noi eram la Brazi.

Eu și Evelina am putut...

Dă-mi-l mie.

Alo, dl doctor Johnny!

Hai, mă, nu faci un efort acolo, că avem nevoie de o poză rapidă!

Și după ce termini cu ăștia?

O craniană și o hepatică.

Și dacă ziceam că e unchiul lui soacră-mea, mă serveai?

Din dragoste pentru gin.

Nu știu dacă e hematom sau dacă se leagă cu ficatul.

S-ar putea să fie un neoplasm.

Ești un boier! Să trăiești!

- Breslașu... - Hai, lasă că-i băiat bun.

Deci, s-a rezolvat, da?

Fuguța la tomograf și spuneți dlui doctor Breslașu

că veniți din partea mea.

Adică, Dragoș Popescu.

Hai, că pe dl pacient l-a luat somnul.

Ia uite, doarme.

Păi ce faceți, dna Bubulina?

Ce mai așteptați? Repede la tomograf!

Aș avea nevoie și eu de un Colebil. Mă cam înțeapă bila.

Auziți? N-aveți vreun Colebil pe-aici?

Dumneata ești de la Salvare? Hai!

Alo! Domnii flăcăi care șade la taclale! Hai c-avem o sarcină!

- Dl doctor? - Da?

La telefon.

Da.

Da, hai că vin acum.

Eu am plecat, mi amor. Mă cheamă țara sub drapel.

Păi, nu te duci la tomograf cu doamna de la ambulanță?

- Nu. Pentru că am o urgență. - Da, dar nu trebuie să te duci?

Dacă am o urgență, înseamnă că trebuie să mă duc la Urgențe.

Știți unde-i tomograful?

- Dar nu-l opriți la dv? - Nu prea cred.

Că dacă-i hematom, o să-l luați frumos și o să-l duceți la Filaret.

La noi, amândouă liniile sunt ocupate cu accidentul ăla de pe DN1.

Poate s-a eliberat.

Hai să nu ne-ntindem, dacă se poate, da?

- Eu am plecat. La revedere! - La revedere.

- Parafa! - Parafa și pixul.

Hai! Sus la tomograf. Și aveți grijă să n-o pierdeți pe dna asistentă pe drum.

Ia uite, s-a trezit! Bună dimineața!

- 19 noiembrie. Ce-i ăsta? Scorpion? - Da.

Ca frate-meu.

Hai că vă așteaptă sus.

Nu cred că mai trebuie să așteptați și după restul analizelor

că e destul de clar.

Tomograful e la patru, dacă nu știți, dar oricum, știu băieții. Hai!

Cine urmează? Hai înăuntru!

- La revedere! - La revedere!

O secundă...

- Unde vreți să plecați? Stați aici! - Nu pot să ridic...

Asta zic și eu.

Știți unde sunteți?

Mergem să vă facem o tomografie, să vedem dacă nu aveți ceva la cap.

Doamnă, dv aveți pe vino-ncoa...

aici la mine.

Bine, stați acolo cuminte și nu mai vorbiți!

Mai aveți nevoie de mine că m-aș duce la mașină?

Nu, du-te.

Vine cu Virgil?

Ce spuneți?

Vine cu Virgil?

Habar n-am. Cine-i Virgil?

Virgil Muscalu.

Nu știu, dl Lăzărescu. Nu înțeleg ce ziceți.

Zău așa, îmi puneți și dv niște întrebări...

Aveți grijă la lift.

- Soțul al doilea la Eva. - Soțul al doilea, nu înțeleg.

Vine cu rapidul sau cu sceleratul?

Oh, Doamne, cu ce ți-am greșit?

Dacă mai vorbiți, să știți că vă pun un leucoplast pe gură, ați înțeles? Gata.

- Mariana! - Ce faci, fată? Hai să te pup.

Ești cu treabă sau ai venit să mă iei la țigară?

Uite, dragă, ce noroc am! Ce bine arăți!

Măi, fată, nu mă ajuți și pe mine să-l internez pe un bolnav?

Mă plimb cu el de la zece.

- Stai puțin. - Da.

Dar tu nu lucrai în partea cealaltă, la RMN?

Nu, dragă, la tomograf am fost tot timpul.

Stați cuminte și nu vă mișcați, da?

Ia zi, care-i treaba?

Sunt cu dumnealui pentru o tomografie.

A vorbit dr Dragoș Popescu cu ăsta al tău.

- Și? Hai că mă duc să-i zic. - Mă ajuți? Hai! Ia și asta!

Hai, să se rezolve.

Vedem acum la tomograf.

Am și eu soția, trebuie să...

Mariana!

Taci, fată!

Auzi? Ai primit invitația de la Doina?

Cum ți se pare, Cașin și pe urmă masa la Inter?

Păi cum să mi se pară, fată? Scump! Nu cred că pot să-mi permit. Serios!

Dar ai văzut ce noroc pe fie-sa?

Știi că ta-su lui gineri-su e senator la PSD.

Ce să spun? Mare izbândă!

Hai, că nu-i rău, recunoaște!

Acum trebuie să te coafezi și tu, să te dichisești, nu?

Lasă coafarea. N-am terminat de făcut rochia.

Uite și tu ce cearcăne am de două săptămâni încoace.

Vezi că poate dai de vreun grangur de-ăsta pe-acolo.

Taci, fată, că-s femeie măritată!

Dar Cătălin al tău când are de gând să se însoare?

Nu știu, dragă, e familia lui, viața lui. Dacă-i place lui așa, în concubinaj...

Măi, Mioara,

atâta vreme cât se iubesc și se înțeleg,

eu zic că e ca și cum ar fi cununați cu acte, zău, pe cuvânt!

Așa ziceam și eu, dar mi-e ciudă că nu pot eu s-o văd de câte ori vreau,

pe asta mică, pe Mihaela.

Tu nici nu știi ce nepotrivire de caracter am cu mă-sa.

Băi, gagico, arăți foarte bine.

Zi-mi și mie, cum faci?

Ce fac?

Fac un tratament cu lăptișor de matcă, dacă mă-nțelegi ce vreau să zic.

Păi nu ziceai, fată, că ești femeie măritată?

Taci, fată, că bărbatu-meu e matca.

Atunci, n-am făcut nimic cu tine. Eu te credeam așa, mai feministă.

Ne deschideți și nouă, doamnă? Că s-a terminat.

Da. Imediat. Stai așa!

Hai, băieții!

Nu ți-am spus să ai încredere? O să fie bine.

- Hai înăuntru. - Haideți!

Ține tu sacoșa.

Bună seara!

Deci dta ești unchiul la soacra lui Dragoș.

- Niște analize are? - Da, poftiți.

Dar domnul a servit ceva în seara asta.

Sigur că da! A cinstit un sauvignon!

- Cum spuneați că vă cheamă? - Lăzărescu Dante Remus.

N-am înțeles! Încă o dată, vă rog, și mai cu nerv.

- Lăzărescu Dante Remus. - Lăzărescu Dante Remus.

Dați-mi foaia să-l înregistrez.

Ai un nume important, nenea Lăzărescu.

Noi acuma o să-ți facem o poză la tomograf. Ce zici? Te bucuri?

Deci, tataie, ceva-ceva e stricat aici,

dar ai ceva și aici, pentru că așa zice la analize. Înțelegi?

Hai c-o să meargă repede că se sare peste contrast.

Și o să avem o poză la pateu și una la mansardă.

Ține ăsta!

Ia spune, dl Dante, te doare ceva acum?

Mi s-a umflat burta la spate.

Cum ai spus? Ce zice?

- Îl doare burta. - S-a umflat la spate...

Noi l-am luat de-acasă cu grețuri și cu migrene

și zice că-l doare capul de dimineață.

Vecinul care l-a găsit zice că a vomitat cu sânge.

- O fi fost cojițe de tomate. - Nu, că zicea c-a vomitat cu vinișoare.

- Definește vinișoare. - Nu știu, așa a zis el.

- Hai să-l dăm pe tobogan! - Da, dl doctor.

Ușurel, tataie. Nu te speria, că nu se întâmplă nimica rău.

Ceva metale pe dv? Lănțișorul rămâne.

Bănuți în buzunare?

Cureaua o desfacem puțin, da?

Nu poți să m-ajuți și pe mine să-l las aici la voi să-l internăm?

Stai puțin să terminăm cu tomografia. Hai c-o rezolvăm.

Dă-mi și mie voie.

Am și eu o rugăminte la dta.

Să nu te miști, că iese poza mișcată, da?

Dacă-ți vine vreo idee și vrei să-mi transmiți ceva,

vorbește aici, în microfon.

- Mai dă-mi și mie alea. - Care, domn doctor?

Asta.

Mi-e frig...

Și eu ce să-ți fac? Aleargă și mata puțin pe loc ca să te-ncălzești.

E frig...

Scrie aici că i-ai făcut glucoză când l-ai ridicat. I-ai făcut glucoză?

Păi, săracul era foarte slăbit și pierdut. Și i-am făcut și Algocalmin.

E rece...

Dacă-i vreun accident vascular cerebral?

Dar i-au făcut și la Sf. Spiridon.

Păi asta schimbă radical situația. Hai să-i facem și noi patru.

- Vreau la toaletă... - Domnu’ doctor, a făcut pe el.

- Vreau la toaletă... - Aoleo...

- Așa, tataie, bravo, să-ți fie de bine! - Vreau la toaletă...

Dna asistentă...

Hai, nu te mai forța că poate te scapi și pe partea ailaltă.

Vreau să-mi dați...

Tataie, acum te-ai pișat pe mata,

ne facem și noi poza acuma și pe urmă ne schimbăm, da?

-... pijamaua că sunt... - Lasă pijamaua.

Întâi ne facem poza la tomograf și pe urmă ne schimbăm.

...și pe urmă, dați-mi pijamaua, vreau la toaletă.

Tataie, fii atent puțin, fii atent puțin la mine aici.

Mergem la toaletă,

dar mai întâi ne facem poza și pe urmă mergem.

Dna asistentă, vreau să mă spăl că sunt...

Ai să-i dai ceva de schimb? Că eu n-am ce să-i dau.

Da, dl doctor, că am pijamaua lui.

...că sunt murdar, la toaletă vreau să...

Hai, băi, ia veniți încoa’!

Hai, ajutați-o pe doamna să-l schimbe, să...

- Hai! - La toaletă...

Ușor...

- Picioarele... - Ușor...

Ce-ai făcut, tataie? Te-ai scăpat pe mata.

Îl doare...

Ușor...

Ce-i acolo, frate? De ce n-ai spus?

De ce nu ne spui, bre, că ai varice sparte?

Ai vrut să ne faci o surpriză?

Încet...

Hai, lasă-mă să-ți dau chiloții ăștia jos, că-s uzi.

Nu te mai rușina atâta că am văzut noi multe.

Încet cu piciorul...

Ușor, un pic, piciorul, cu atenție să i-l ridicăm.

Încet...

Iartă-mă, scuză-mă!

Ușor...

Hai, aici!

Hai, nu te mai văita așa ca o babă!

Încet...

- Hai, gata, urcați-l la aparat! - Stați, măi, copii, stați!

O secundă, dl doctor.

Și mâinile astea ale mele! Gata!

Hopa sus!

Atenție la cap, ușor! Mai sus.

Ușor...

Gata, dl doctor.

Gata, tataie? Mulțumit? Ai văzut că s-a rezolvat?

Ai făcut pipi, te-a schimbat, ți-a pus pijamaua, nu mai durează mult.

Și dacă-ți mai vine să faci ceva, te abții, te rog eu frumos!

Hai, că mai durează cinci minute și gata!

Hai, Mariana!

- Vezi că-ți pierzi documentele. - Da, nu-i al meu. E al dlui Lăzărescu.

Gata! Țineți ochii închiși și stați nemișcat, da? Ochii închiși!

Era pe-aici, pe undeva, dar nu știu unde-am pus-o. Stai...

Uite-o!

Asta mare, dacă se poate.

Hai că te-am umplut de boarfe!

Așa, bun, mersi.

Mariana, iubito, mai adu-mi și mie un frapuccino!

Și adu unul și pentru doamna de la 961.

Sunteți drăguț!

- Fără zahăr? - Fără.

E frig, domn doctor.

Ce spuneți?

Dl Lăzărescu!

E rece la fructe.

Dacă ne mișcăm, n-am făcut nimic.

Nu respirați acum, ca să începem lansarea pe orbită. Atenție, da?

Șase, cinci, patru, trei, doi unu, zero!

O luăm de la cap și ne mai oprim la Stalingrad.

Aveți cafeaua aici, dl doctor.

Hai, că la cap ne-am lămurit.

Dacă ia anticoagulante pentru varicele alea...

Heparină, Sintrom, e pa!

Nu pa, pa-pa!

Și revenim.

Mariana, du-te, te rog, și așază-l pe domnul pentru abdomen.

Da.

Gata, la cap am terminat.

Facem o poză la abdomen și suntem gata.

Ați auzit ce-am spus?

Domnul!

Domnul!

Aoleo, m-ați speriat.

- Ce e? - Hai, ține puțin.

Hai, ajută-mă să-l ridic!

- Încet... ușor... - Ne ridicăm puțin...

Încet.

Așa.

E bine, da?

Hai că terminăm imediat.

- Gata. Ne întindem la loc... - Încet...

- Ușurel... - Încet...

Așa.

Încet. Gata.

Și ținem mânuțele după cap, da?

Și cealaltă.

Ține-l tu, că-i moale.

O să le prindem puțin acum, da?

Așa.

Gata.

Închidem ochișorii.

Închidem ochii. Așa.

Și iată că dl doctor a avut dreptate!

Neoplasmele astea sunt de dat pe Discovery.

Merită un instantaneu, nu?

Zâmbiți, vă rog!

Țac!

Și eu m-am gândit că trebuie să fie vorba de vreun cancer, ceva...

Eu te-aș sfătui pe dumneata să mai subțire cu diagnosticele.

Vezi, mai bine, cum faci cu glucoza aia!

Glumeam.

La cum se prezintă domnul nostru Lăzărescu...

puteai să-i faci injecție și cu compot, tot aia!

E halit de brădiș, tătăiță!

Clișeul mai durează până iese.

- Mariana, dați-l jos! - Da.

- Dna asistentă. - Da, dl doctor.

Aștepți să iei clișeele și îl duci rapid la Neurochirurgie

să-i dea gaură-n cap cu bormașina, da?

Da.

Da?

Da, dl doctor, am înțeles. La Neurochirurgie.

Mariana, vezi că te așteaptă un client aici!

- Dați-mi mie sacoșa. - Da, mersi.

- Alo! Mariana! - Da, vin imediat!

Te duci cu el întins la Floreasca, Bagdasar, îți alegi tu,

și să-l bage în sală și să-l opereze urgent și instantaneu.

Da, ce e?

- Ăia de jos nu ți-au dat o trimitere? - Ba da, la Filaret.

Foarte bine! Îl duci la Filaret.

- Tot de pe DN1? - Poftim?

Domnul... tot de la accidentul de la Săftica vine, de pe DN1?

Nu știu, m-au trimis din Triaj.

Cam asta e. Trebuie operat rapid.

Dl doctor, dar nu se poate să-l opriți aici, la dv ca să-l opereze?

Dacă tot i-ați dat pijama... nu-i dați și linguriță?

Da, dl doctor, chiar așa! Nu putem s-o ajutăm și pe asta, săraca?

Ia uite la ele! M-au încercuit.

Unde să-l opresc?

Tu nu știi că la Neurochirurgie e plin-ochi?

E plin-ochi la Neurochirurgie.

Ăsta îl duci la Filaret, operat repede și salvat,

ca să poată după aia să moară acasă de cancer.

Vă rog eu frumos, dl doctor.

De ce ești oaie cu șorici? Așa mă știi tu pe mine?

Păi dacă puteam să-l opresc, nu-l opream?

N-auzi că e o urgență? Că trebuie operat de urgență?

Ia, dă-mi voie!

- Așa, mersi. - Ce facem, dl doctor? Unde-l ducem?

Spune-i că e vorba de un hematom subdural cu hipertensiune intracraniană.

- Tu-mi rămâi datoare pentru asta. - Dacă se rezolvă...

Dacă se rezolvă... Îmi rămâi datoare. Punct.

Cât?

Și dincolo?

Am înțeles. Mersi.

Ghinion, dna asistentă.

Amândouă sălile sunt ocupate

și nu sunt șanse să se elibereze înainte de ora zece.

Du-te și așază-mi-l și mie pentru cervicală.

Dacă vrei, ți-l țiu eu aici și ți-l duc direct jos la crematoriu,

că tot zice că-i e frig.

E plin la Neurochirurgie! Gata! Time out!

Hai, dă să-ți semnez, parafez, tot în regulă.

Am alergat toată noaptea cu el.

Exagerezi puțin. Noaptea de-abia a început.

Mă gândeam și eu că dacă vorbiți dv la Neurochirurgie, poate se rezolvă.

Uite că nu s-a rezolvat. Eu zic s-o iei din loc că moare pe drum.

Hai, mi-a părut bine de cunoștință. Vezi să nu le strici!

Îmi pare rău.

Hai, baftă!

Hai pe-aici! Mioara!

Stați acolo liniștit că de-aia vă e rău.

Dar dacă vă vine iar să vărsați, să-mi spuneți.

Înainte, când te supărai, îmi spuneai cinstit.

Ce zice?

Nu înțeleg.

O să vă fac un calcul, dl Lăzărescu.

Medicație, perfuziile costă 500.000, consultația și ea 500,

tomografie 2.000.000, internare, pat, masă, alți bani.

- Cum vi se pare? - Mi-e sete.

Vedeți cum vă fofilați?

Stați așa, că mai e și mașina. Benzină, garaj, o bucșă, o aia...

Pe noi ne plătește așa, cum ne plătește.

Mi-e sete, oameni buni.

Iar mă înțeapă bila.

Vă dați seama, ăla, șoferul pe autocar, ce nenorocire?

Dar, până la urmă, cică-s numai vreo 11 morți.

Stați așa, uitați că am eu apă aici, dar e plată.

E bună. Hai, dă-o-ncoace!

- Ia! - Da.

Dar nu te-ai gândit și tu să te-nsori?

Îți place așa, burlac?

Lăsați-mă-n pace că de-abia am divorțat de un an jumate.

Hai, lasă-mă... Ce, tu ai fost căsătorit?

- Și am și o fetiță de doi ani. - Nu-mi vine să cred.

Nu știu, dar sunteți și voi o generație anapoda.

Tu ai divorțat deja,

fiu-meu a făcut deja un copil

și trăiește așa cu nevastă-sa necăsătoriți.

Zău, așa.

Suntem și noi pe-aici.

Și fiu-meu are o fetiță, Mihaela.

Eu îi spun Mica.

Dar să știi că chiar n-aș fi zis

că tu ai fost însurat.

Păi vedeți?

Cum o cheamă pe fetița ta?

- Gianina. - Gianina.

Ce nume frumos!

Și e și frumoasă!

Mânca-o-ar tata s-o mănânce pe ea de copilă!

Are ochii căprui, ca mine!

Să nu te superi pe mine că-ți spun,

dar nu e bine c-ai divorțat de fosta ta nevastă.

Pentru copil nu e bine.

Ține, trage de ea! Hai!

- Bună seara! - Bună seara.

Am venit cu un bolnav de la Universitar.

Da. Băgați-l înăuntru.

Haideți!

Știi ce-am uitat să-ți spun?

Așteptați, că vine imediat.

Să stați cuminte că acum terminăm, da?

Ce-i cu dânsul, ce-are?

Pentru la Neurochirurgie, cu un hematom subdural.

Dați-mi și mie fișa.

N-ați observat că a făcut pe el?

Da, acum a făcut. De la zece tot alergăm cu el.

Ați făcut pipi pe dv.

Ia spuneți, ce-ați pățit?

Am o durere la burtă... între noi doi...

Nu înțeleg ce spuneți.

- Corina, ai terminat acolo? - Da.

- Ia-mi și mie o tensiune aici. - Imediat.

Ați făcut pipi pe dv.

Ușor...

Ușor, așa. Nu ne grăbim. Încet.

Așa!

- Aveți... rece la mâner. - Am rece la mâner?

Venim de la Universitar de la tomograf.

Acolo-i plin de la autocarul ăla care s-a răsturnat și ne-a trimis aici.

A vomitat și are migrene.

Și nu era mai bine dacă-l opreau și-l operau acolo?

Nu cred că aveau cum că au doar un medic de gardă pe Neurochirurgie.

Înseamnă că o fi fost ocupat.

- Au două linii pe Neurochirurgie. - Eu știu de una singură.

Trebuia să vă trimită la Bagdasar, că ei sunt spital de urgență pe neuro.

Așa e, Bagdasar e numai pe neuro, dar dv trebuia să știți asta.

Trebuia operat imediat, ce mare lucru?

Dl Lăzărescu, mă auzi?

Știi unde ești?

Uită-te la mine!

Uită-te la pixul meu.

Urmăriți cu privirea pixul.

Mda...

Ia uite ce v-ați mai murdărit...

- De când e confuz așa? - Ăsta deja e al treilea spital.

La Sf. Spiridon a spus că e beat,

să-l duc la Universitar, la tomograf, de acolo ne-a trimis aici, la dv.

Unde locuiți?

- Mureș... - Locuiți în București.

Doamna de la Spitalul de urgență, dna căruntă...

Da, nu prea reușim să comunicăm.

Are și neoplasm la ficat. Trebuie dus direct și operat, domnișoară.

- Vă deranjează că-l consult? - Doamne ferește!

Dar scrie rezultatul acolo și aveți și clișeele de la tomograf...

Pentru că dacă vă deranjează,

o să vă rog să mă lăsați să-mi fac datoria și să așteptați pe hol.

Da?

Mă scuzați, dra doctor.

E ora trei, 03:20.

Noi suntem serviciu de ambulanță. Mai sunt și alți bolnavi.

110 pulsul.

Eu nu știu de ce vă mirați așa. Ce, lucrați de ieri în ambulanță?

Nu știți că în spitale se mai și așteaptă?

- Dna asistentă face la baie... - Nu, nu știu.

Lucrez de 16 ani, dacă asta e important.

Atunci ar fi trebuit să știi.

- Dra doctor, îl îmbrac? - Da.

Despre ce cancer la ficat vorbim?

Are biopsia făcută?

Proces înlocuitor de spațiu. Știți ce-i asta?

Cunoașteți terminologia de specialitate?

O să vedem la biopsie dacă e cancer sau nu.

Mulțumesc, dra rezidentă.

Mai dați-mi o lecție de medicină. Am toată noaptea.

Doamne, Maica Domnului!

Dar are toate analizele făcute la Universitar. Uitați-vă în fișă!

Haideți să vă explic cum stăm. E ora trei și suntem și noi obosiți.

Voi le știți pe ale voastre, noi le știm pe ale noastre.

Și te rog să nu mă iei pe mine de sus cu rezidențiatul.

Îmi dai voie?

- V-ați mai revenit? - Da, foarte bine!

- Cu cine sunteți? - Cu cumnatul.

Cu cumnatul. Haideți că vine acum cumnatul și mergeți acasă, da?

Domnișoară, vă rog eu frumos să grăbim puțin că...

Tu n-ai altceva de făcut?

Ia gândește-te! I-ai făcut intrarea?

Uite, dna asistentă te așteaptă la birou să-i faci intrarea.

Dacă vreți să vă faceți ambiția cu mine...

Rețeta doamnei e gata?

Nu-mi vorbiți așa. Eu am un copil de vârsta dv.

Te rog nu mă plictisi cu chestii din astea.

V-ați învățat toate să vă dați cu părerea.

Are cineva un încărcător de Nokia?

N-ai?

Dar ce-i cu mirosul ăsta? Deschideți un geam, ceva!

- Dra Corina, deschide geamul! - E blocat ăsta, dl doctor.

- Dar nu vă deranjează la... Ce-i cu ăsta? - Ba da, dar ce să fac?

L-a adus dumneaei de la Universitar. E un hematom subdural cronic.

Dar ăsta a făcut pe el, că de la el miroase așa.

Ăia de la Universitar nu puteau să ți-l dea spălat, curat?

A făcut în mașină, dl doctor, pe drum de la Universitar încoace.

Trebuie operat de urgență la cum arată.

Hai, hopa sus, copăcel! Bravo!

Așa, mergem încet, nu ne grăbim.

Laura, tu ce mobil ai, parcă Nokia, nu?

Nokia, da.

- E așa ca al meu, modelul ăsta? - Da.

- Îmi dai și mie bateria ta puțin? - Ba da, imediat.

Nevastă-mea a plecat cu fiu-meu la ai mei, la Herculane

și trebuie s-o trezesc.

Să nu uite să coboare din tren, știi?

- Puteți vorbi de pe ăsta. - Nu, bateria.

Serios, nu-i nicio problemă. Vorbiți liniștit.

Hai că-ți dau suportul, atunci.

Și dna asistentă s-a apucat să ne dea lecții pe-aici.

Îmi pare rău, eu am spus doar că trebuie operat.

Și cine decide ce trebuie? Dta sau medicul specialist?

- Dl doctor de la Universitar... - Deci un medic specialist.

Da. Dl doctor Breslașu de la Universitar mi-a spus că trebuie operat.

- Și dl medic Breslașu ce este? - Specialist.

Poftiți buletinul.

N-are semnal.

Pot să-l țin să încerc mai târziu?

- Da, normal. - Mersi.

- Cu cine a venit? - Cu mine.

Nu, dna asistentă, are aparținător? Nevastă, soră, amantă?

Are o soră care vine mâine de la Târgu Mureș.

Deci n-are.

Fiți puțin atent la mine!

Așa!

Vin aici ca să mă urmăriți mai ușor.

Mă numesc Mirică și sunt neurochirurgul de gardă.

Să vă pun în temă.

Există indicii de hematom subdural la dv,

așa cum arată tomografia.

De-asta ați avut vărsături, de-asta vă doare capul.

Am o durere de la ulcer la cap.

Da, la cap, dar nu e de la ulcer, e de la hematom. Așa e, și e normal.

Deși vărsăturile s-ar putea să fie de la ficat.

Durere de cap și burta mea, domnule...

E foarte bine că tonusul dv e bun,

dar nu vă mai agitați și vorbiți, că nu înțeleg ce spuneți.

N-ați intrat în comă.

Nu sunteți letargic, vă e puțin somn.

Și mie îmi e. E 03:35.

- Aveți rude? - Am ulcer...

Are o soră, v-am spus.

Trebuie operat de urgență, că are disartrie.

Așa mi-a spus dl doctor Breslașu de la Universitar.

Și uitați că are și o hemipareză pe partea dreaptă.

Incredibil, nu?

Eu am crezut că dra doctor exagerează, dar văd că nu.

Chiar nu ne respectați deloc.

Îmi pare rău, dar eu tocmai asta am spus, că trebuie să ne grăbim cu el.

Suntem pe drum cu el de la zece.

Nu mai spune!

În primul rând, ar trebui să-ți înveți lungul nasului

și să ne lași în pace să ne facem meseria.

M-ați dat afară, domnișoară.

Ce Dumnezeu?

Suntem aici cu toții cadre medicale, nu se face.

Nu, suntem cadre medicale de calificări diferite, dna asistentă.

Nu se poate să mă învățați dv pe mine, pe un medic, procedura.

Pentru că asta se cheamă impertinență.

Uite, și din acest moment, dacă vreți să mai rămâneți aici,

v-aș ruga să nu vă mai aud.

Dacă nu, puteți să așteptați afară, pe hol.

Puneți-mi parafa și am plecat.

Cum ați spus?

Dacă îmi puneți parafa, plec.

Asta parcă tot medicul hotărăște când pune parafa.

Văd că trebuie să repet, dna asistentă!

Deci, ori taceți din gură,

ori mă lăsați să-mi văd de treabă,

ori exit, afară pe hol.

Deci, aveți un hematom subdural cronic care trebuie operat.

Adu-mi, te rog, un formular de consimțământ.

Delia, completează tu un formular, te rog.

Trebuie să operăm hematomul ăsta,

dar pentru asta am nevoie de semnătura dv că sunteți de acord

și că vă asumați toate riscurile care decurg din această operație.

Bun. Acum, știți ce-i acela un hematom?

Da, am o... vânătaie...

- Cum ați spus? - Vânătaie...

Exact. Este vorba despre un vas care se sparge și sângerează

între dura mater și arahnoidă.

Se creează o presiune, de fapt, o apăsare pe trunchiul cerebral.

Și aici intervenim noi.

Dacă nu intervenim, e letal.

Însă intervenția nu e...

Dl doctor, scuzați-mă, să fiți atent la cărucior.

Da.

Deci fiți atent la mine. Intervenția nu e lipsită de riscuri

și e de datoria mea să vă informez care sunt acestea.

Există colegi care procedează și altfel, dar mie nu mi se pare onest.

Bolnavul trebuie corect informat.

Pentru că așa e corect.

Da... e o problemă de mortalitate...

Haideți, fiți serios! Păi, se moare de la apendicită?

E ca apendicita.

Există riscul să rămână pacientul paralizat. Asta da!

Pierde controlul asupra membrelor.

Nu vreau paralizare... rămână aici.

Nu vreți să paralizați. Păi cine zice că paralizați? N-auziți ce vă zic eu?

Există riscul.

Și pentru asta,

bolnavul trebuie să semneze declarația de răspundere.

Trebuie să mă duc...

Nu, ia fiți atent la mine! Fiți atent!

V-ați îmbătat, că uite, mirosiți,

ați căzut, v-ați lovit la cap și ați făcut un hematom.

Noi acum o să-l scoatem de-acolo,

dar pentru asta, am nevoie de semnătura dv.

Ce spuneți? N-am înțeles.

Trebuie să mă duc la Crăciun, el și fata...

Stați liniștit, că n-ajungem la Crăciun.

Uite-acum intrăm în sală și vă operez,

dar înainte de asta, am nevoie de semnătura dv.

Vine și Eva cu soțul ei...

Ia fiți un pic atent la mine! Fiți atent la mine!

O să se ocupe domnișoara de dv. Trebuie să semnați o hârtie.

Dă hârtia, te rog.

Ca să pot să vă operez, semnați hârtia asta, da?

Pune-o și tu pe ceva.

Ați înțeles ce v-am spus eu?

Trebuie să semnați o hârtie.

Dl Lăzărescu, uitați, ăsta e formularul de consimțământ. Vedeți?

L-am completat aici cu numele dv.

Acum trebuie să-l semnați cum că sunteți de acord cu operația.

Haideți să vă ajut eu puțin. Ținem frumos pixul așa...

Și îl semnați, ca să vă poată opera. Înțelegeți?

Nu pot să paralizez...

Nu paralizați!

- Semnați aici, unde scrie... - Semnați aici, dl Lăzărescu. Uitați...

Dl Lăzărescu, semnați?

Ce facem, dl doctor?

Hai, ce facem? Semnați pentru ca să vă operez sau nu?

Hai, dl doctor, nu e omul în condiție să semneze.

Uitați-vă că nu ține pixul în mână.

Ce facem, dna asistentă? Călcăm legea?

Ia uite-o! Vrea să mă vadă la pușcărie!

Dacă-l operez fără semnătură și moare pe masă,

sunt bun de pușcărie, madam.

Haideți, vă rog eu frumos! Dați cu bățul.

Vă internăm, vă spălăm frumos, vă operez și mâine sunteți ca nou!

- Nu... - Nu, ce?

Iau medicamentele la mine acasă... la farmacie.

Sunteți ușor afazic și nu se înțelege ce spuneți.

Și aveți și o disartrie.

Vreți acasă, nu?

Mergeți... la mine acasă...

Stați liniștit, că nu vă forțăm! Nu vreți să semnați, nu semnați!

- I-ai făcut intrarea? - Da.

Foarte bine! Fă-i și ieșirea!

Și scrie aici: „Bolnavul refuză operația.” Aici.

- Bolnavul trebuie să semneze, nu dv. - Păi n-ați văzut că nu vrea?

Pe fișa de la Salvare, pacientul trebuie să semneze.

Serios?

Dl doctor, și dacă semnează și nu e în deplinătatea facultăților mintale,

semnătura e vax.

Spuneți, mai bine, că nu vreți să-l operați și-l duc... văd eu.

- Unde-l duci tu? - La Bagdasar.

Sau mă duc cu el înapoi la Universitar, că s-o fi eliberat.

Scuză-mă, dar pot să-mi dau seama

când un pacient este confuz sau când poate să semneze.

Vezi? Acum te iei în gură și cu dl doctor.

Auzi? Sau, știi mai bine ce?

Ia-l în mașină, fă o tură cu el cam o oră,

îl bagi în comă și mi-l aduci să ți-l operez.

Nu mai e nevoie de semnături, de aparținători...

Mie, în momentul de față nu mi-a semnat

și deci nu pot să-l operez.

Du-l la un spital unde crezi că se poate fără forme legale,

că văd că știi și neurologie, și legislație.

Mie nu mi-a semnat și n-am nicio răspundere.

Și nicio obligație.

Sau, te duci la Bagdasar și găsești un medic...

Dl doctor...

...găsești un medic care să ți-l opereze fără semnătură.

Dar dacă-ți moare în mașină, moare pe răspunderea ta, să știi.

Nu vreau...

- Pentru mine? - Da.

- Ce spui? Nu vrei? Ce nu vrei? - Nu vreau...

Haideți, dna asistentă, luați-l de-aici că n-o să stăm până mâine.

Când vă hotărâți ce vreți de la noi și de la mine, eu sunt aici, în gardă.

Cheamă-i pe ăia să-l scoată de-aici.

Ce stai și te uiți așa la mine?

Îl urci în mașină și te duci cu el la Bagdasar.

Hai! La revedere, drum bun!

Hai, dl Lăzărescu.

Mergem la Bagdasar.

Dă-mi și buletinul domnului.

Luați astea.

M-aș duce până jos să-mi iau un croasant.

Vrei să-ți iau ceva, o cola, o...? Hai, mă, să-ți iau ceva.

- Nu vreau. - Sigur?

Uite, ăsta e.

- Parcă nu mai miroase. - N-am înțeles ce-ai spus.

Ce-ați spus?

- Am spus că n-am înțeles ce-ai spus. - Nu mai miroase!

Ne faceți și nouă loc?

Doamnă, ne faceți și nouă loc?

Ia stai așa. Stai să intru eu cu fișa.

Bună dimineața!

Am venit și eu cu un bolnav.

- Vorbiți cu dna șefă. - Da.

Fișa.

Dar să știți că a făcut pe el.

Noi venim tocmai de la Filaret.

Putem să-l băgăm înăuntru?

Ce mai faceți?

Ce să facem? Uite-aici... alergătură mare cu ăia de la Săftica.

Ăia cu accidentul. Dar acuma s-a terminat, gata.

Dar ce i-ați dat, dragă, să mănânce, de miroase așa?

E și băut?

- Ia uite, săracul. A făcut pe el. - Da, ar trebui dus și spălat.

Da, dar să-l vadă mai întâi dna doctoriță Zamfir.

Ce tot spui mata acolo?

Ia, dă-ncoa’ să văd.

Are un hematom subdural și trebuie operat.

Numai puțin.

Și aici aveți tomografiile, dna doctor.

Ce-i asta, șefa? Cheag?

Da, dna Mariana. Un cheag de sânge pe creier.

De fapt, o sângerare.

- Asta nu-i așa grav, nu? - Nu e, dar poate să și fie.

Asta de-aici e destul de gravă.

Dar mai gravă și urâtă e pata asta de pe ficat.

Și asta mi-e teamă că nu mai repară nimeni.

Cum vă numiți?

Lăzărescu...

Vă rog să repetați!

Da, bun.

Lăzărescu Dante Remus.

Da. Eu n-am înțeles asta.

De ce nu l-au oprit să-l opereze la Filaret?

N-a vrut să semneze. Dl Lăzărescu...

N-a vrut să fie operat.

De altfel, scrie în fișa lui.

Da, asta am văzut eu că scrie.

Dar nu cred că dl Lăzărescu Dante Remus înțelegea

ce i se cere să semneze.

Repet: înțelegea.

Nu-mi spune mie că ajungea la starea asta de degradare

pe drumul de la Filaret până aici.

Adică în zece minute, la ora asta.

Ne-a luat mai mult, doamnă, să știți.

Cu scosul din spital și pusul în mașină, datul jos aici, drumul de pe chei,

pe Șerban Vodă și până aici, pe Olteniței, ne-a luat vreo juma’ de oră.

- Și dta ești șoferul. - Da.

Încântată.

Uite, ia un loc acolo și trage-ți sufletul.

Mulțumesc, stau aici.

Îl trimitem la Neuro, pentru operație?

- Da, normal. L-ai înregistrat? - Da.

Are aparținător?

Da, sora.

O cheamă Eva și nu mai știu cum, numele de familie.

Vine mâine de la Târgu Mureș.

Adică, de fapt, azi.

La șase ajunge în București.

Înseamnă că n-are.

Eu nu înțeleg cum nu l-au oprit să-l opereze la Filaret.

I-ai arătat rezultatele, tomografie, tot? Sau le-ai ținut doar pentru dta?

Sigur că i le-am arătat,

dar dacă bolnavul n-a vrut să semneze consimțământul, eu ce era să fac?

Lasă, că acum n-o să-i mai ceară nimeni consimțământul.

Trece-l cu Glasgow opt și sună la chirurgie.

- Cum de e așa de liniște? - Păi am cam terminat programul.

Lăsați c-am avut porția noastră zilnică de drogați.

Și băuți, și căzuți... Dar n-aveți nicio grijă.

Da, așteaptă o clipă.

Da, Ano, dă-mi-l pe Anghel, dacă a ieșit. Anghel.

Au fost și ăia cu autocarul de pe DN1...

Gardă grea, ce mai...

Ai terminat cu doamna? Să n-o mai țin.

Da.

Dna Marioara!

Cheamă-i dumneata pe băieții ăia să-l ia și să-l ducă în pre-operator.

Da, doamnă.

Dl doctor? Vă trimit sus un hematom subdural.

Vine de la Filaret.

- E cu cineva? - Cu sora.

Are o soră care vine de la Târgu Mureș, la șase.

Are o soră care vine de la Târgu Mureș.

Sigur. E destul de rău. Eu vi l-am trecut inconștient.

Imediat.

62 de ani.

Nu știu dacă e alcoolic, dar băutor e sigur.

Temporal stâng.

Acum, sigur că da.

Dacă nu-l trimit acum, nu-l mai trimit deloc.

Îmi puneți și mie o parafă pe fișă, vă rog frumos!

N-o găsesc.

Uitați-o!

Mulțumesc.

În pre-operator cu el.

Dna Marioara, ocupă-te dumneata, te rog, și fă-i toaleta.

Îl și bărbierești, că intră în operație.

În regulă.

După ce-i terminați toaleta, îl luați frumos

și îl teleportați la dr Anghel, care vă așteaptă.

- S-a înțeles, toată lumea? - Da.

Hai, rapid!

Hai! Stânga!

Vă mulțumim! Bună seara!

Ia stați așa!

Uite ce căscată sunt.

- Ia astea și lasă-le la Anghel. - Da, doamnă.

Dv unde mai mergeți? Gata, ați terminat.

Ați plecat cu targa noastră, doamnă.

Mergem ca să-l lase la pre-operator și ne luăm și noi targa și am plecat.

Păi noi nu mai avem tărgi?

Ale noastre sunt sus pe etaj.

Și una e în blocul operator.

Doar să-l ducem până sus, dna doctor.

Lăsați că nu ia mult.

Îl ducem sus și noi coborâm jos imediat.

Vezi să-i dai alea lui Anghel.

- Dați-mi voie. - Da.

Gata. Ați ajuns.

O să vă opereze ca să vă faceți bine.

Stați cuminte, stați liniștit. Nu vă mai mișcați. Stați aici.

Puneți-l acolo.

Atenție la cap!

Încet!

Uitați, aici sunt hainele lui dl Lăzărescu.

- Scot și eu husa asta și mergem. - Scoate-o.

Dna Mariana, îl tunzi și îl bărbierești pe tot capul. Da?

Da.

- Și repede, dacă se poate. - Da...

Doamne Dumnezeule!

Grea zi am mai avut cu accidentul ăla de autobuz.

- Te descurci? - Da.

Nu știu, doamnă, dar oamenii ăștia care conduc așa,

fără grijă pentru ceilalți...

Da, așa e.

Auziți? Eu sunt afară la o țigară.

Din 14 câți au venit, doar trei sunt mai bine.

Ferească Dumnezeul sfânt!

Ca la război era.

Ca la cutremurul din ’77.

Șoferul o fi scăpat?

Nu știu, băiete, de unde să știu eu care-i șofer?

Nenorocire mare...

Încă două zile din astea și gata, poate să mă interneze și pe mine.

Haideți, dna Mioara, c-am terminat.

Hai, bună seara și serviciu ușor!

S-aveți grijă la picioare. Are varice.

Sărut mâna! Sănătate!

Ce-ai făcut, bre, tataie? Ia uite ce mai ai pe picioare.

Ușor!

Hai, ușor...

Iac-așa...

Adu ceva să-l acoperim.

Adu-mi spirtul!

Gata, ginerică!

Am terminat!

- Virgil! - Da!

Hai, Virgil! Gata! Hai să-l luați și să-l duceți la Anghel.

Hai că nu mai pot să stau cu el aici.