Original subtitles

TRĂDAREA Episodul 88, seria 2

Vino !

Deschide ochii...

Doamne, ce mă fac ?

Ali...

Doamne... Dumnezeule...

Ali...

Doamne...

Ajută-mă, Doamne...

Ajută-mă, Doamne...

Doamne...

Cum opresc ? Cum frânez ?

Cum opresc ? Cum ?!

Ajutor !

Ajutați-mă ! Chemați o ambulanță !

- Chemați o ambulanță ! - Vă simțiți bine ?

- O ambulanță... - Mehmet, fugi şi cheamă ambulanța !

Adu repede apă de colonie !

Dnă Selma, ce s-a întâmplat, fata mea ?

Aveți vreo veste despre Cemile ?

Pofteşte-i înăuntru. Nu-i ține la uşă.

M-am zăpăcit de tot. Intrați !

Intrați... Nu vă descălțați !

Osman, tu du-te la Mustafa, drăguțule.

- Nu... - Hai, scumpule, fii ascultător...

Ce-ați făcut ? Ați anunțat poliția ?

Da. Când m-a sunat Aylin, ne-am dus imediat la dl Ali,

am luat-o pe dna Selma şi ne-am dus la secție.

Am relatat ce s-a întâmplat.

Cum Kenan a răpit-o pe Cemile, cum m-a amenințat...

Am spus totul.

Acum plecăm să ne uităm unde putea s-o ducă Kenan pe dna Cemile.

O căutăm.

- Fiule, Mete, eu sunt. - Unde eşti, mamă ?

- Eu sunt teafără... Suntem la spital. - La spital ? De ce ?

Ce s-a întâmplat ?

N-am nimic, fiule, sunt bine. Dar tatăl tău...

Ce-a pățit tata ?

Când m-a luat de la oamenii lui Kenan, a fost împuşcat.

A fost împuşcat ?

- Mamă, la ce spital sunteți ? - La spitalul public Fatih.

- Tata trăieşte ? - Nu ştiu.

Nu mi se spune nimic. Nimeni nu zice nimic. Aştept.

Bine, mamă. Venim imediat.

- Ali... trăieşte ? - Gata, bunico.

L-a dus mama la spital. I-au dat primul ajutor.

N-ai de ce să suferi. Ne ducem şi noi, să vedem. Bine ? Stai calmă.

- Gata, Aylin. Vino şi aşază-te. - Nu se poate. Vin.

Nu, Aylin. Suntem mulți... Nu-i nevoie.

- Nu ! Vin şi eu ! - Aylin !

Tu eşti gravidă, Aylin. Rămâi acasă !

Mă simt bine, bunico. Trebuie să vin.

- De copii cine are grijă ? - Am eu grijă. Duceți-vă.

Hai, la drum !

Acum !

- Sunteți Kenan Cetin ? - Da.

Trebuie să veniți cu noi.

- De ce ? - S-a depus o plângere împotriva dv.

Ce plângere ?

Cică ați fi răpit o femeie pe nume Cemile Karcî.

- Cine a depus plângerea ? - Selma Cetin.

Bine, vin. Dar Selma Cetin e nevasta mea.

E cam țicnită. Am un raport că e nebună.

Mâine urma să apărem în fața instanței. Născoceşte întruna prostii.

Dar şi Cemile Karcî vă acuză.

Cemile Karcî a fost găsită ?

De unde ştiți că a dispărut ?

Nu ştiu. Dv. ați spus că a fost răpită.

Noi n-am spus că a fost răpită, ci că aşa se susține.

În fine, de la voi am auzit.

În concluzie, Selma Cetin şi Cemile Karcî

au depus plângere împotriva dv. În plus, Ali Akarsu e rănit.

Tot dv. sunteți considerat răspunzător.

Ali Akarsu ? Ce legătură are cu mine ?

S-a dus s-o salveze pe Cemile Karcî şi a fost rănit în încăierare.

Cel care l-a rănit e omul dv. Aşa se susține.

Vă rog să veniți imediat cu noi.

- Bine. Mă îmbrac şi vin. - Aşteptăm.

La naiba !

Să dea naiba ! Ali a găsit-o pe Cemile. Cum a găsit-o ?

Fir-ar să fie !

N-au reuşit să facă nimic. Sunt nişte proşti !

Au făcut-o de oaie.

Să dea naiba !

La naiba...

La naiba ! Să dea naiba !

Fiule...

- Te simți bine ? - Da, fiule...

Mamă, te simți bine ? Mi-am făcut griji.

Mămico...

- Voi sunteți bine ? - Da. Ce s-a întâmplat ?

Ali e bine ? Te implor, zi că e bine !

- Ali e bine, mamă. Nu-ți face griji. - Slavă Domnului !

Când am venit aici, era inconştient. M-am speriat foarte tare.

Dar glonțul doar l-a zgâriat.

Dl Tarîk şi dna Gulay s-au ocupat mult de el. Le sunt recunoscătoare.

Acum aşteaptă să-şi revină. E bine.

Vino, aşază-te. Vino...

Aylin, aşază-te şi tu odată ! Stai jos.

- Să treceți cu bine peste asta ! - Mulțumesc.

Toți sunteți aici. De copii cine are grijă ?

E în regulă. Se ocupă mătuşa Selma de ei.

Bine...

V-am mai spus...

Soția mea e bolnavă. Are vedenii şi delirează.

Profită de duşmănia dintre mine şi Cemile Karcî şi mă calomniază.

Eu sunt om de afaceri. Am o funcție.

N-am făcut nimic ilegal.

Doar aruncă în mine cu noroi.

I-ați luat o declarație lui Cemile Karcî ?

Probabil că a spus unde a fost dusă, dacă a fost răpită.

- Nu v-ați dus să vă uitați ? - Ba da.

Şi ce-ați găsit ?

Nu ați găsit nimic, nu ? V-am spus eu...

Aiurelile Selmei Cetin şi calomniile lui Cemile Karcî.

Asta-i tot.

Pot să plec acum ?

Semnați aici.

- Puteți pleca. - Spor la treabă !

- N-ați reuşit nimic, fraierilor ! - Căpitanul Ali e dur, şefule.

Mai scuteşte-mă ! E un amator.

Mercenarii ăia nu sunt buni de nimic.

Cine luptă pentru bani nu e ca acela care luptă din inimă.

- Tu de partea cui eşti ? - A ta, patroane.

Nu te supăra, dar am scăpat ieftin.

Oamenii au şters toate urmele şi au fugit până să vină poliția.

Poliția n-a găsit nimic. Dacă eram prinşi ? Nu ?

Mâine e procesul Selmei.

La naiba !

- Cum se simte Ali ? - Ali al meu e bine ?

Nu vă faceți griji. E bine.

Rana nu e gravă. N-o să-l ținem prea mult.

Slavă Domnului ! Să vă dea Dumnezeu sănătate !

Aş fi vrut să-mi văd fiul...

- Trebuie să se odihnească. - Îmi fac griji.

Aş fi vrut să-l văd puțin...

Bine. Dar nu stați prea mult în salon.

Mulțumesc.

- Mergem ? - Hai !

Cemile...

Cemile...

Cemile...

Cemile...

Cemile e aici, Ali. E aici.

Sunt aici.

- Te simți bine, Cemile ? - Da. Tu ?

- Însănătoşire grabnică, tată ! - Sănătate !

Fă-te bine, tată.

Mulțumesc, copii.

Să ieşim, ca să nu-l mai obosim pe tata.

Corect. Aşa a zis şi doctorul.

Voi duceți-vă. Eu rămân. Nu-l las singur pe Ali al meu.

Nu, mamă. Eşti bolnavă, ți-ar putea creşte tensiunea...

Nici tu nu te simți bine.

O să-mi revin şi o să ies din spital. Nu-ți face griji.

Cum rămâne cu Mustafa ? Cine o să aibă grijă de el ?

Du-te ! Hai, mamă...

- Rămân eu, dacă vrei, mamă. - Nu, fiule. Duceți-vă. Rămân eu.

Dumnezeu să te binecuvânteze, Cemile...

- Sănătate, tată ! - La revedere, tată !

Multă sănătate...

Slavă Domnului...

Bună, dle Ali ! Trebuie să vă luăm declarație şi dv.

Putem vorbi ?

Numele de familie ?

Îl iau pe Mustafa şi plec imediat.

E târziu, bunico. Probabil doarme.

Rămâneți peste noapte. Plecați mâine.

Aşa e. Să nu trezesc copilul în toiul nopții...

Te simți bine, nu ? Te-ai agitat mult azi.

Nu-ți face griji pentru mine. Sunt bine.

Mulțumesc mult că ai venit cu noi.

N-ai de ce să-mi mulțumeşti. Suntem o familie.

Da. Suntem o familie.

- Aylin... - Da.

Ți-am zis că îmi caut un teren în zona asta.

- Da. Era un truc, ca să mă vezi. - Nu.

De fapt, m-am gândit la asta. Încă mă gândesc.

La ce ? Să cumperi un teren aici ?

- Da. De ce nu ? - Ce spui, Soner ?

Spun că am putea cumpăra un teren aici, lângă familia ta,

şi am putea construi ce casă vrem pe el.

Cum vrem noi, pe gustul nostru... Ce spui ?

- Vorbeşti serios ? - Da. Vrei ?

Vreau ! Îmi place foarte mult !

Dar ai putea locui în zona asta ?

De ce să nu pot ? Voi locuiți aici.

În plus, dacă o să fie un cămin primitor ca al familiei tale,

iar noi doi şi copiii noştri o să avem o viață fericită,

de ce să nu vreau ? Cine n-ar vrea ?

Eu şi Suleyman am găsit un teren.

- Unde ? - Foarte aproape.

Îl putem vedea mâine. Dacă îți place, îl luăm.

Bine, mergem să-l vedem !

- Te iubesc foarte mult. - Şi eu, pe tine.

Nu vreau să stau nici măcar un minut fără tine.

Nici eu.

- Noapte bună ! - Noapte bună !

Ne vedem mâine.

La revedere !

Mulțumim.

Mulțumesc.

Declarația mea n-o să fie de niciun folos.

Poliția nu are dovezi.

Ticălosul de Kenan o să scape iar. O să vezi...

Nu poate fugi la nesfârşit.

O să fie pedepsit într-o zi pentru ce a făcut.

Îți mulțumesc că m-ai salvat.

Cemile, nu ai pentru ce. Am făcut ce trebuia.

Dar cum ai aflat unde eram ? Cine ți-a spus ?

Carolin.

Ea mi-a spus unde te-au ascuns.

Carolin ?

- Ea te-a ajutat să mă salvezi ? - Da.

De ce să facă ea aşa ceva ? Foarte ciudat...

Carolin n-ar face niciodată aşa ceva pentru mine.

Dacă nu are de câştigat...

Ce ți-a cerut ca să-ți spună unde m-au ascuns ?

Pe Mustafa.

Mi l-a cerut pe Mustafa ca să-mi spună unde te-au ascuns.

Pe Mustafa ?

Iar tu ai acceptat.

Avocatul ei a pregătit un act.

M-a pus să-l semnez... Apoi mi-a spus.

L-ai dat pe Mustafa ca să mă salvezi pe mine ?

N-ai de ce să te întristezi, Cemile.

Cândva, şi eu ți l-am luat pe Osman şi te-am supărat foarte tare.

Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.

Viața mea e plină de greşeli, Cemile.

Nu mai am nicio viață, n-am nimic care să-mi aparțină.

După ce te-am pierdut pe tine, nu am mai avut nicio viață.

Ali, nu începe iar, te rog !

Nu-i sunt de niciun folos nici lui Mustafa.

Dar tu mi-ai promis că o să ai grijă de Mustafa.

Ali...

De ce spun asta ?

Uite, în noaptea asta era să mor.

Când am crezut că o să mor,

ți-am cerut să mă ierți.

Dar tot nu m-ai iertat.

N-ai murit. Uite, trăieşti !

Da, trăiesc.

Trăiesc, deşi ştiu că nu m-ai iertat nici măcar în pragul morții.

Ce viață mai e şi asta...

Unde sunt Mustafa, bunica şi mătuşa Selma ?

Au plecat devreme. Mătuşa Selma s-a dus acasă.

Mustafa s-a dus acasă la el, cu bunica.

Hai, mănâncă-ți micul-dejun acum !

- Mama de ce nu a venit încă ? - O să vină. Tu mănâncă.

Ți-am spus că tata s-a îmbolnăvit. S-a dus la el.

Mănâncă. O să întârzii la şcoală !

- Tata s-a făcut bine ? - Da. Nu-ți face griji.

Aylin, i-am făcut supă de legume Zehrei. Să-i dai să mănânce, da ?

Şi suc de fructe sau budincă. Ştii că-i place.

Bine. Nu-ți face griji, soră. Vino...

La revedere, scumpo ! Mama pleacă.

- Kiraz vine în zece minute. - Îi dau brânză ?

- Dă-i bucăți mici. - Bine. Vino...

- Bine ai venit, Hakan ! - Sănătate ! Am aflat de ai voştri...

Osman nu ştie. Tu de unde ai auzit ?

Scuză-mă. M-am întâlnit cu dna Selma şi cu bunica ta.

Ele mi-au spus. Aş fi vrut să ştiu.

Măcar eram alături de voi.

Mulțumesc, Hakan, dar eu...

- Nu mai fac parte din familie, nu ? - N-am vrut să spun asta.

Bine ai venit, Hakan !

- Pot s-o văd pe Zehra ? - Sigur. Intră.

Bine v-am găsit ! Poftă bună !

- Ai luat micul-dejun ? Ți-e foame ? - Am mâncat. Cine a venit ?

Tatei i-a fost foarte dor de tine.

Mi-a fost foarte dor...

Ți-am dus dorul.

- Mama... - O strigi pe mama ?

Ce mult a crescut fata mea !

Vino încoace... Ce mult ai crescut !

Ce s-a întâmplat ?

Ce faci ? De ce te-ai ridicat ?

Dimineața e răcoare. Ai înghețat. Încălzeşte-te puțin.

- Nu mi-e frig. Culcă-te. - Asta-i bună !

- Tu eşti gol de la brâu în sus. - Nu-i nimic. Tu ai înghețat, uite...

De ce râzi ?

Dacă aş şti că o să te ocupi mereu aşa de mine, m-aş împuşca zilnic.

Cred că ai febră şi ți s-a urcat la cap.

Corect. Febra mi s-a urcat la cap.

Dar nu din cauza rănii de glonț, ci a rănii din inimă.

- Poet mai lipsea să fii... - Acum sunt. Gata !

Intrați !

- Selma... - Cemile...

Mi-a fost frică, Cemile. Slavă Domnului că eşti aici !

- Bună ziua ! - Bună ziua, dle Nedim !

- Multă sănătate, dle Ali ! - Mulțumesc, dnă Selma.

Sănătate, dle Ali !

- Să treceți cu bine peste asta şi dv. ! - Mulțumesc, dle Nedim.

Azi-noapte, poliția i-a luat declarație lui Kenan Cetin şi l-a eliberat.

Azi e audierea dnei Selma. Ne ducem acolo.

- Voiam să fiu alături de tine. - Dacă vreți, mergem împreună.

Dar nu pot să-l las aşa pe Ali. Nu se poate. Duceți-vă voi.

Cemile, vin şi eu. Mergem împreună. Mă ridic şi merg.

Nu te prosti. Culcă-te !

E în regulă. L-ai auzit pe doctor. E o zgârietură.

- Ali, eşti rănit ! - Nu-i nimic.

Ți-am zis să te culci ! Nu te ridici !

- Asta-i bună ! Nu te scoli. - Bine.

Duceți-vă. Eu sunt aici.

- Cu tine cum rămâne ? - Cheamă-l pe Mete.

Bun... Bine.

- Multă sănătate ! - Mulțumesc, dnă Selma.

Bine, mamă, mă duc eu la tata.

Strâmbă-te, fata mea !

Bine. La revedere !

Fetelor, mama se duce la audierea mătuşii Selma.

- Eu mă duc la tata, la spital. - Cum se simte tata ? E bine ?

- Da. - S-o anunțăm şi pe bunica.

A anunțat-o mama.

- Mete, du-mă şi pe mine la şcoală ! - Desigur, Măria Ta, Osman !

- Eu trebuie să plec, Hakan. - Şi eu merg la serviciu.

- Mama... Tata... - Hai...

Vino. Gata...

Veniți ! Vă duc şi pe voi.

- Tu te duci la sindicat ? - Da.

Zi-i "la revedere" mamei.

Pa !

- Bună ! - Bună !

- Bine ai venit ! - Bine te-am găsit !

Nu cumva să mai pleci vreodată...

Nu cumva să mă mai laşi vreodată !

Eu nu te-am lăsat niciodată. Ai fost mereu aici, în inima mea.

Şi o să rămâi acolo cât timp inima mea o să bată.

- Îmi cer scuze. - Nu ai de ce, Ayten.

- Bună ! - Bună !

Mă bucur mult că n-ai demisionat.

Uite, s-a întors şi Berrin. A început lucrul.

- O să fiți împreună, ca înainte. - Dar nu m-am hotărât încă.

Cum să rezolv singură toate treburile fără tine, Ayten ?

Nu ştiu. Te descurci tu...

Te rog, să fim din nou prietene apropiate, ca înainte...

Mulțumesc. Mulțumesc mult...

Doamnă asistentă, pacientul de aici, Ali Akarsu, unde e ?

- Dl Ali ? A plecat. - A plecat ? Unde ? Era rănit.

Am încercat să-l oprim, dar trebuia să plece la un proces.

E încăpățânat ca un catâr. N-am reuşit să-l convingem.

Într-adevăr, e ca un catâr.

- În fine, mulțumesc. - N-ai pentru ce.

- Prenumele ? - Selma.

- Numele ? - Cetin.

- Sunteți soția lui Kenan Cetin ? - Da.

- Kenan Cetin e aici acum ? - Da.

Arătați-l.

Dl Kenan susține că nu sunteți sănătoasă mintal.

Nu e adevărat. Sunt foarte sănătoasă.

Avem un raport medical care confirmă afirmația dlui Kenan.

Cunosc acel raport.

A fost o situație temporară, datorată unor pastile ingerate fără voia mea.

Domnule judecător, dacă îmi permiteți,

am rapoarte care arată că dna Selma e sănătoasă.

Le-am luat de la două spitale diferite.

Să le văd.

L-ați auzit pe domnul avocat. Am rapoartele în mână.

În ambele scrie că dna Selma e echilibrată mintal.

- Ce aveți de spus ? - Cred că ambele sunt false, domnule.

- Ambele rapoarte ? - Da.

Instanța a decis. Scrie, fato !

Din cauza probelor concrete insuficiente ale acuzării

şi ca urmare a prezumției determinate de observațiile mele personale,

instanța a decis respingerea cererii de tutelă

şi a acuzației aduse de Kenan Cetin,

cât şi redarea dreptului de proprietate asupra averii sale Selmei Cetin.

Mulțumesc mult !

- Ai câştigat ! - Noi am câştigat !

Am câştigat, Cemile !

Am câştigat !

Nu-mi vine să cred.

- Mă bucur pentru tine. - Mulțumesc mult.

- Felicitări ! - Mulțumesc.

Cemile... Am câştigat.

N-ai fost bun de nimic, domnule avocat.

Kenan ! Aşteaptă !

N-ai primit toate veştile proaste de azi.

Dați-i, dle Nedim !

O declarație legalizată.

Dna Selma retrage împuternicirea de a-i administra acțiunile.

Ai rămas fără niciun ban, Kenan. Dar astea sunt zilele tale bune.

N-o să mai poți intra pe uşa companiei.

În curând, o să câştige şi Cemile procesul.

Compania Karcî o să fie condusă de adevăratele ei proprietare.

Apoi, o să-mi vină rândul mie, musiu Kenan.

Când o să-mi vină mie rândul,

o să-ți arăt cum e în iad.

O să vezi !

- Ce-ai făcut ? Ce cauți aici ? - Mi-am făcut griji, Cemile.

Mare ispravă ai făcut !

În sfârşit, un compliment.

Hai să mergem !

Mergi !

Mi-au slăbit puterea. Azi au învins ei.

Dar nu mă pot dărâma, Ibo.

Au impresia că au scăpat de mine, dar se înşală amarnic.

Proştii !

Aylin, nu alerga ! Eşti gravidă, scumpo ! Mergi încet.

Ce să fac ? Când te văd, nu pot să mă abțin. Vreau să te îmbrățişez.

- Ce face tatăl tău ? E bine ? - M-a sunat Mete.

E bine. A ieşit din spital.

- E ca mine, se plictiseşte în spital. - El se plictiseşte peste tot.

Noi ce facem acum ?

Ne ducem pe pământurile pe care o să ne facem împărăția

şi pe care încercăm să le cucerim. Bine ?

Atunci, pe cai !

Aici e.

E foarte frumos !

- Îți place ? - Foarte mult !

Aici o să fie țara noastră.

Țara amândurora.

Nu alerga, Aylin. Mergi încet. Ai grijă !

Încet !

Uite, aici e sufrageria !

Iar acolo e bucătăria !

Aici o să fie biroul tău, dar eu o să urăsc camera asta,

fiindcă aici n-o să te gândeşti la mine, ci la afaceri !

Aici e camera bebeluşului.

- Camera ? O cameră nu e de ajuns. - De ce ?

- O să avem cel puțin cinci copii. - Probabil că o să naşti şi tu.

Nu mă priveşte. Eu vreau cel puțin cinci copii,

care să ne încununeze fericirea.

Întâi să-mi nasc fata. La restul ne gândim după aceea.

Adică o să avem o fată ? Eşti sigură ?

O să avem o fată. Aşa simt.

Dormitorul nostru unde e ?

- Acolo. - Acolo.

- Hai să mergem în dormitor ! - Bine.

E foarte spațios.

SFÂRŞITUL EPISODULUI 88, SERIA 2