Original subtitles

TRĂDAREA Episodul 86, seria 2

TRIBUNALUL ISTANBUL

De data asta, judecătorul sigur ne divorțează, că s-a plictisit.

În sfârşit, am reuşit să te fac să zâmbeşti.

Sper să fii şi tu foarte fericit, Hakan.

Îmi doresc asta foarte mult.

Domnule, dl Hakan divorțează de Berrin.

- Eşti sigur ? - Da. I-am urmărit.

Eu şi Hakan suntem aproape despărțiți.

Au mai rămas formalitățile.

- Hakan se simte bine ? - Nu.

- Tu cum te simți ? - Nu ştiu.

Dar o să fiu bine, pentru că sunt lângă tine.

Eşti cu mine.

- Te iubesc foarte mult. - Şi eu, pe tine.

- Berrin... - Da.

Te poți întoarce la serviciu acum.

- La sindicat ? - Da.

Nu ştiu. M-ar primi ?

Când ai plecat, nu ți-au zis că eşti binevenită oricând ?

- Ba da. - Atunci ?

Mi-e frică să nu fie un vis.

Nu e un vis.

Dar dacă noi suntem năluci ?

Uite, nu suntem năluci.

Mi-ai rupt pielea !

Dar dacă suntem năluci şi cineva ne imaginează

şi ne ciupim în imaginația sa ?

Oricine e persoana în a cărei imaginație existăm,

spune-i să-şi imagineze mereu că ne sărutăm.

S-a trezit mama ?

Încă doarme.

Nu te stresa. Nu te agita.

A fost epuizată. O să-şi revină, dacă doarme puțin.

O trezim când mâncăm.

- Miroase frumos. Ce ai gătit ? - Fasole.

- Geagik ? - O să fac.

- Eu am venit ! - Bine ai venit !

A venit tata !

Voinicul meu !

Berrin, bine ați venit !

- Bine ați venit ! - Bine te-am găsit, mămico !

- Bine ai venit, tată ! - Bună, fata mea !

- Uite, a venit şi Zehra ! - A venit şi Mete !

Numai Aylin nu este.

Suleyman !

Îmi pare rău că v-am întrerupt somnul de frumusețe.

Venisem să întreb dacă aveți nevoie de ceva, dar văd că nu.

Permiteți-mi să vă spun ceva. Sunt foarte fericit să vă văd aşa.

Credeți-mă, îmi imaginez de mult timp că vă văd aşa.

Sunt fericit să văd că a devenit realitate.

Cred că am divulgat un secret al vieții fără să-mi dau seama.

- Aşa-i ? - Exact !

- S-a făcut târziu. Trebuie să plec. - Nu vreau să te desparți de mine.

Nici eu. Dar trebuie să mă duc acasă.

Mai întâi, trec pe la Tarik şi-i povestesc ce s-a întâmplat.

Apoi, mă duc acasă şi-i povestesc mamei.

Ai mei cred că fac procedurile de cununie cu Tarik.

Vă duc eu, dnă Aylin.

Aştept în maşină.

Nu vreau să mai pleci de lângă mine.

Vreau să fiți amândoi mereu lângă mine.

Vreau să fii soția mea.

- Cred că mă ceri iar de nevastă. - Nu. Încă nu.

- Adică nu aşa. - Dar în ce mod ?

Într-un mod diferit.

- Cum ? - Nu ştiu.

Iau o cutie cu bomboane şi un buchet de flori

şi vin să-ți cer mâna de la mama ta.

Chiar e foarte diferit !

Mai întâi să le explic situația alor mei,

ca să nu-ți bage tata bomboanele în nas

şi să nu te pună să mănânci florile.

Nu, nu, te rog ! Te rog, iubito, convinge-l pe tatăl tău

să mănânce bomboanele, să miroasă florile şi să mi te dea.

- Bine ? - Bine.

Fii urâtă, Zehra !

De ce doarme bunica la ora asta ?

I s-a făcut rău, fiule.

Am dus-o la doctor. I-a crescut tensiunea.

O să fie bine.

- Se simte bine acum ? - Da.

Berrin, mama ta mi-a spus care e situația cu Hakan, fata mea.

De vreme ce v-ați înțeles, să fie într-un ceas bun !

Mulțumesc, tată.

Piu-piu !

- Nihal a fost eliberată ? - Cică a fost eliberată aseară.

- Tu nu ştii nimic ? - Nu ai văzut-o ?

Nu, nu ne-am văzut. Nu am nicio veste. Nu mi-a spus nimic.

Mete îi luase un inel lui Nihal, dar n-a putut să i-l dea.

- Mulțumesc. - N-ai pentru ce.

Voi plecați. Mă întorc acasă cu taxiul.

- Se poate, dragă ? Aşteptăm. - Duceți-vă. Nu-i nevoie.

Bine.

- Dar ai grijă de tine. - Nu-ți face griji.

- Bună ! - Bună !

Nu-ți pot mulțumi îndeajuns. Mi-ai redat viața.

Viața dv. e prețioasă pentru mine.

N-aş fi suportat să fiți nefericit.

Mulțumesc.

Mereu o să aveți un loc aparte în inima mea.

Mă bucur mult să aud asta. Nici eu n-o să vă uit niciodată.

Vă doresc să fiți fericit întotdeauna.

Mulțumesc.

Intră !

Bună !

Bună !

Vino !

- Ai vorbit cu Soner ? - Da. Am vorbit.

Atunci...

Îți mulțumesc mult.

Tu...

Îți sunt recunoscătoare.

- Îți doresc fericire. - Mulțumesc. Şi ție.

Aylin...

Nu-ți neglija controalele. Să vii neapărat, da ?

Promit că o să vin.

- La revedere ! - La revedere !

Intră !

Vino, Ibo !

- M-ai chemat, şefule ? - Da, Ibo.

Avem o treabă foarte importantă.

Dar trebuie să fii foarte atent şi să nu faci nicio greşeală.

- Despre ce-i vorba, şefule ? - Despre Cemile.

Poimâine e procesul Selmei.

Înainte să apară Selma în fața instanței,

o s-o răpeşti pe Cemile.

Adică o să-i ceri Selmei să-ți cedeze acțiunile

în schimbul eliberării dnei Cemile.

- Corect ? - Da.

Dar, dacă dna Selma nu-ți cedează acțiunile,

ce-o să se întâmple ? Ce o să facem cu dna Cemile ?

Când o să afle Selma ce o să pățească Cemile,

o să-mi cedeze acțiunile. O să-mi cedeze acțiunile alea, Ibo.

A venit bunica !

- De ce te-ai sculat, mamă ? - M-am sculat. Ce să fac ?

- Te simți bine, mamă ? - Da.

- Te-ai îmbolnăvit, bunico ? - Da, dar m-am făcut bine acum.

- Multă sănătate, bunico ! - Mulțumesc, puişorul bunicii !

Mamă, masa o să fie gata imediat.

Ce să fac ? Să-ți aduc mâncarea acolo ?

Nu. Mâncăm cu toții la masă.

Aylin nu a venit încă. În fine, se aşază la masă când vine.

Anunță-l pe Mete, să ne aşezăm. Eu pun mâncarea.

Vino, mamă !

Vino, fiule !

Treci...

Treci, fiule !

- Multă sănătate, bunico ! - Mulțumesc, nebunule.

Trage scaunul puțin...

Gata !

- Te simți bine, bunico ? - Da, nebunule.

În fine, eu plec, mamă. Te sun mâine, bine ?

Cemile, acasă la Ali nu-i nimic de mâncare.

Să se aşeze şi el la masă cu noi.

Am pus o farfurie pe masă, mamă.

- Sunt şase farfurii pe masă. - Aylin nu a venit.

Hai, aşază-te ! Pleci după aceea.

Bine.

- Mulțumesc, Cemile. - Poftă bună !

Nu lăsa mâncarea să se răcească. Hai, Ali !

Bine. Poftă bună !

Ştii ce vârstă are lumea asta ?

De câți ani există...

Câte milioane de oameni au trăit...

De câte ori s-a suferit din dragoste...

Câte inimi frânte există...

Dar, de fiecare dată, e ca şi când ar fi prima oară.

Şi dragostea, şi suferința provocată de aceasta

există mereu pentru prima oară. De fiecare dată.

Nu te poți obişnui nicicum. Nu te poți obişnui deloc.

Nu te poți obişnui nicicum.

- Să-ți mai pun puțin ? - Da. Mulțumesc.

Osman se culcă mereu atât de devreme ?

Nu, dragă. De unde ?

Azi a jucat două meciuri şi, de oboseală, a căzut lat.

Pe unde Dumnezeu umbli, fata mea ? S-a făcut târziu.

Bună ! Îți povestesc, mamă.

Tată ! Bine ai venit !

Bună, fata mea ! Bine ai venit şi tu !

I s-a făcut rău bunicii. Am dus-o la doctor împreună cu tatăl tău.

- Te simți bine, bunico ? - Da, nu te îngrijora.

Hai, aşază-te la masă, fata mea !

Nu. Nu mi-e foame. Mănânc mai târziu.

Ce ați făcut ? Ați rezolvat procedurile de cununie ?

- Ce e ? S-a întâmplat ceva ? - Da.

Eu şi Tarik ne-am răzgândit. Nu ne mai căsătorim.

Fata mea, ai zis să trecem peste pețit,

că vrei să te măriți cu doctorul cât mai iute.

Ce s-a întâmplat acum ? De ce nu mai vrei ?

Soner...

- Ce ? - Stai puțin. Ce-ai zis ?

- Soner. - Ce-i cu el ? Ce este ?

De unde a apărut iar Soner ?

Mamă, am aflat un adevăr pe care nu-l ştiam despre Soner.

Care e acel adevăr ?

Murat...

Tocmai când ne căsătoream, în timpul nunții...

Murat l-a sunat pe Soner şi l-a chemat la el.

Apoi, s-a împuşcat în fața lui Soner...

S-a sinucis.

I-a zis: "Ăsta e darul meu de nuntă pentru tine, frate."

De aceea s-a răzgândit Soner în privința căsătoriei.

Da, mamă.

Nu a renunțat doar la mine, ci şi la el însuşi, la tot.

Dar acest bebeluş l-a făcut şi pe el să reînvie.

Fata mea frumoasă...

A suferit şi el foarte mult, mamă. Foarte mult.

Acum suntem din nou împreună şi n-o să ne mai despărțim niciodată.

Dar Tarik ce a zis ?

I-am povestit. Ştie totul. S-a retras.

Tarik e un om foarte bun.

Ce-i asta ? Au dat iama duhurile aici ? Ce se întâmplă ?

"Despărțirea... Este, poate, mai rea decât moartea,"

"Suferința pe care o îndur Mi-e de ajuns,"

"Doamne, Când se va sfârşi acest necaz ?"

"Până şi o piatră ar plânge Şi ar prinde glas,"

"Nu-i destul cât am pătimit ?"

"Inima ar prinde să se revolte, Soarta mârşavă n-ar lăsa-o,"

"Aş vrea să-mi calc în picioare iubirea,"

"Ochii mei ar orbi..."

Eu nu mai vreau să mor, Aylin ! Vreau să te recapăt !

Fii a mea ! Să ia sfârşit despărțirea !

Vreau să fii soția mea, Aylin !

Dnă Cemile, dle Ali, o iubesc foarte mult pe fiica dv., Aylin !

Vă promit că n-o s-o mai supăr niciodată !

Vă rog, dați-i voie să devină soția mea, să-mi spună "da" !

Dacă o mai superi, de data asta, îți sparg capul, Soner !

Îi spargem capul împreună, Suleyman !

Bine, spargeți-mi capul !

Vino la mine, Aylin !

Vreau să-ți deschid din nou porțile inimii mele ! Vino !

"Despărțirea... Este, poate, mai rea decât moartea,"

"Suferința pe care o îndur Mi-e de ajuns,"

"Inima ar prinde să se revolte, Soarta mârşavă n-ar lăsa-o..."

Te iubesc foarte mult.

Te iubesc foarte mult.

Vreau să accepți acest inel ca semn al dragostei noastre.

Vrei să te căsătoreşti cu mine ?

Şi eu te iubesc pe tine. Îți accept inelul.

E o onoare să mă căsătoresc cu tine !

"Fiecare țel, fiecare dorință a mea eşti tot tu..."

"Cum să atingă inima mea acest țel ?"

"Am pătimit ani întregi pentru dragostea ta,"

"M-am perpelit zile întregi, Uite, numai pentru tine,"

"Tot tu eşti mereu în mintea mea."

"Cum să învingă inima mea această dorință ?"

"Te rog, vino aproape de mine măcar o zi,"

"Să-şi atingă țelul inima mea."

"Tu eşti totul pentru mine, Dragostea şi soarele meu,"

"Vino, nu fugi de mine, Iubeşte-mă şi tu, fii soția mea."

"Nu am pătimit destul ca să te iubesc ?"

Dați-mi voie, vă rog, s-o scot în oraş pe fiica dv. în seara asta !

S-o aduci acasă înainte de miezul nopții !

Bine. Vă promit. Vino !

"Te rog doar să nu mă mâhneşti,"

"Iubeşte-mă puțin..."

Îi urăm fericire tânărului cuplu şi ne luăm rămas-bun !

Ce prost devine omul când se îndrăgosteşte !

"Dar de ce se zbat toți oamenii să obțină prostia asta ?"

"Ori adevărata prostie e să rămâi fără dragoste ?"

"Ori oamenii cred că e o prostie deoarece nu sunt obişnuiți"

"cu starea umană pură în care ajung când se îndrăgostesc ?"

"Nu sunt sigur. Încă mă gândesc."

Vino încoace...

Plec şi eu acasă.

Cum vrei.

Sper ca Aylin să fie fericită de data asta.

- Să dea Dumnezeu ! - Să dea Dumnezeu...

Cemile, azi am fost fericit cum nu am mai fost de mult timp.

Îți mulțumesc.

- Dar ce am făcut ? - Ai făcut fasole şi geagik.

Te dau gata fasolea şi geagikul, căpitane Ali ?

- Îmbătrâneşti ? Ce-i cu tine ? - Cred că mă maturizez.

Mulțumesc, mamă.

- Să vin şi eu cu tine ? - Nu, mamă. Mulțumesc.

Sun mâine. Mulțumesc din nou, Cemile.

Noapte bună !

Mi-a fost foarte dor de tine, Aylin.

- Chiar ți-am dus dorul. - Şi eu, ție.

Nu mai vreau să stau fără tine nici măcar o clipă.

O să ne încheiem nunta.

Eu, tu, familia ta, toți cei dragi nouă...

O să fie o nuntă nemaipomenită.

- O să fiu alintată. - O să fii.

- Chiar aşa ? - Da. Vreau să fii alintată.

Ce s-a întâmplat ?

- Mi s-a făcut poftă de ceva. - De ce ?

De midii ! Îmi plac foarte mult !

- Îți iau. Prăjite sau umplute ? - Proaspete.

Proaspete ? Cum vine asta ?

Te dezbraci, sari în mare,

apoi, găseşti midii proaspete, le scoți pentru mine,

le gătim, iar eu le mănânc. Aşa !

- Eu intru în mare acum ? - Ce are ?

- Acum, la ora asta ? - Adică ?

- Dar acum... - Deci aşa !

Mie mi-e poftă de midii proaspete, şi tu te fofilezi.

- Eu îți port copilul, Soner ! - Nu te prosti, Aylin.

Bine, nu te supăra. Bine.

- Uite, intru ! - Intră.

Stai, stai... Gata, m-am răzgândit.

Ia haina !

- Mulțumesc. - N-ai pentru ce.

Mi-e poftă de lapte de pasăre.

- Lapte de pasăre ? - Da.

- Pasărea are lapte, dragă ? - Uite, iar faci aşa !

- Ce fac ?! - Nu ziceai că mă iubeşti ?

- Te iubesc, Aylin. - Bine !

- Ce bine ? - Bine, nu contează.

Bine, las-o baltă. Taci. Nu vreau să aud. Gata, nu vreau.

Bine, îți găsesc lapte de pasăre. Bine, îți găsesc.

Cum găseşti ?

Suleyman !

Suleyman !

Spuneți, dle Soner.

- Lapte de pasăre, Suleyman. - Am înțeles, dle Soner.

Cum adică ?

O să aducă ?

E o vorbă în pădure...

Dacă nu reuşeşti să rezolvi ceva, spune-i lui Suleyman, şi rezolvă el.

- Ce pădure ? - Pădurea Belgrad.

Suleyman a întârziat.

Soner, am zis să fac o glumă, dar tu ai exagerat.

Nu-i de glumă cu asta.

A venit Suleyman.

Luați, dnă Aylin. Laptele dv. de pasăre.

Bea, Aylin. E lapte de pasăre.

Acum mi s-a făcut poftă de pilaf cu năut. Uite, e acolo.

Atunci, mă duc să iau.

Suleyman, ăsta e lapte de vacă.

Bineînțeles că e lapte de vacă. Există lapte de pasăre ?

- Mă păcăliți pur şi simplu. - Vă rog ! A fost o mică glumă.

Ia, scumpo !

- Ce s-a întâmplat ? - Pilaful şi năutul sunt amestecate.

- Şi ? - Nu se poate. Separă-le.

Pilaful şi năutul să fie separate.

- Se poate aşa ceva, dragă ? - Aşa mi-e poftă, Soner.

Nu, nici chiar aşa, dle Soner.

Dv. separați năutul şi pilaful. Eu plec.

- Încotro, Suleyman ? - În pădure.

Mă duc acasă, dle Soner. Ce să caut în pădure ?

Acum e vremea pentru lapte !

Ții asta ?

- Să nu îndrăzneşti ! - Vino încoace.

- Nu te prosti ! - Vino încoace !

Nu face asta ! Sunt gravidă cu copilul tău !

Nu te prosti ! Opreşte-te ! Sunt gravidă...

Sunt o femeie gravidă ! O să pierd copilul !

E copilul tău ! Pleacă ! Du-te !

Dragostea...

Bună seara, căpitane Ali !