Original subtitles

TRĂDAREA Seria 2, episodul 84

Ce se întâmplă, Kemal ? Ai văzut un strigoi ?

Aş vrea eu să fie un strigoi. Vine mama, Neriman.

A auzit că o să vinzi casa lui Ali şi vine ca un camion fără frâne !

Care-i problema, dragă ? Noi n-am făcut nimic. Ne facem meseria.

Nu am păcălit pe nimeni.

Ce faci, dnă Hasefe ? Bine ai venit !

Ai venit fiindcă voiai să vezi ce face băiețelul tău ?

Da, voiam să văd ce face băiețelul meu.

Voiam să ştiu cât o să mai fie jucăria ta

şi cât o să se mai facă de râs.

E ruşinos ce spui, dnă Hasefe. Şi mă acuzi pe nedrept.

Mi-a zis Ali adineauri că a scos casa la vânzare.

- Cică voi o s-o vindeți. Aşa-i ? - Neriman o să...

Dar eu i-am spus lui Ali să n-o facă, să se răzgândească.

I-am zis să se mai gândească puțin. Dar el e hotărât.

N-o să vindeți casa lui Ali.

Ce spui, mamă ? Casa e de vânzare. Dacă n-o vând eu, o vinde altul.

Să nu te joci cu sursa mea de venit !

Şi el e fiul tău. Nu-i păcat de el ? Nu vrei să câştige bani ?

Uite, nepoata ta, Mesude, o să se mărite mâine-poimâine.

Biata de ea nu are zestre încă. Nu-i păcat de ea ?

E păcatul meu !

Să stai departe de Ali şi de casa lui. Ai înțeles ?

Ajunge ! Ali îşi vinde casa. Eu asta ştiu şi pe el îl ascult.

O să vând casa aia, dnă Hasefe ! O s-o vând de n-o să se vadă !

Ştii ce o să-ți fac, stricato ?!

Stai calmă !

Cum să stau calmă ?! Nu vă e ruşine, uliilor ?

Un om i-ar face asta fratelui său, Kemal ?

Ali e lucid ? De ce îi vindeți imediat casa ?

Stați puțin şi gândiți-vă !

Mamă, Ali s-a hotărât să-şi vândă casa. Noi ce să facem ?

Spune-i că n-o vinzi.

Vrem şi noi să câştigăm o pâine, dnă Hasefe.

Să-ți fie ruşine, Kemal ! Să-ți fie ruşine !

A plecat Kiraz ?

I-a dat de mâncare Zehrei şi a plecat adineauri.

- Şi Zehra ? - A adormit la loc.

Am aşteptat să vii acasă, ca să plec.

Adică nu am vrut să plec de acasă în lipsa ta.

Hakan, rămâi tu aici. Eu o iau pe Zehra şi mă duc la mama.

Corect. Nu poți trăi cu Ahmet în casa asta.

Hakan, te rog !

Iartă-mă ! Bine, fie cum vrei tu.

Bun. Atunci, îmi strâng lucrurile. Când se trezeşte Zehra, plecăm.

Bine.

- Ayten, ce aştepți aici ? - Pe tine.

Am vrut să ştiu ce a spus Hakan şi am aşteptat.

Am înțeles.

- Ayten... - Da.

Hakan a vorbit cu mine şi cu Berrin.

Şi a zis că...

A spus că o să se despartă de Berrin.

Da ?

Aşa a spus ?

- Şi Zehra ? - O să i-o lase lui Berrin.

Bine. Foarte bine. Mă bucur mult.

Hakan... Deci Hakan a acceptat realitatea, în cele din urmă.

Foarte bine.

- Mă bucur mult. - Mulțumesc.

A înțeles, în cele din urmă,

că tu şi Berrin vă iubiți prea mult ca să renunțați unul la celălalt.

- Chiar dacă atât de târziu... - Da.

Foarte bine...

Mă bucur mult.

Ayten !

Îmi pare foarte rău.

Iartă-mă.

- Dacă am greşit cu ceva... - Nu te întrista.

Tu n-ai greşit cu nimic. Numai eu am greşit. Doar eu.

- Aylin... - Da, mamă.

Ce s-a întâmplat, fata mea ? S-a întâmplat ceva ?

Mă simt bine. Nu s-a întâmplat nimic.

- Mâine te întâlneşti cu Tarik ? - Da.

Eşti sigură ? Adică eşti hotărâtă să te măriți ?

Da, mamă. De câte ori o să mai discutăm ?

Stai aici pe gânduri, fata mea. Mă faci şi pe mine să mă frământ.

Eu cred că nu te-ai gândit bine. De aceea ai îndoieli.

Ce să fac, mamă ? Ce să fac ?

Am o altă soluție în afară de căsătoria cu Tarik ?

Am intrat în gura mahalalei. Iar situația cu Soner e clară.

Tarik e un om bun.

Te-ai mai căsătorit cu un om pe care nu l-ai iubit.

- Te rog, nu mai face greşeala asta. - Să nu mai vorbim, mamă.

- Aylin... - Ce s-a întâmplat, Osman ?

Mărită-te cu unchiul Soner.

- Bine ai venit, fiule ! - Bine v-am găsit !

Instanța a eliberat-o pe Nihal. Mâine va fi liberă.

- Mă bucur mult ! - Uitați... Pentru mine şi Nihal.

Felicitări, fratele meu drag !

Stai puțin. Ce se întâmplă ?

- Ce-i cu inelele alea ? - Mă căsătoresc, mamă.

Ce se întâmplă, fiule ? Pe cine ai întrebat, ca să te însori ?

Nu te prosti, mamă...

Eşti copil încă, fiule. Ce-i cu graba asta ?

Stați puțin ! Ascultați-mă !

- Te căsătoreşti şi tu, Mete ? - Nu imediat, dar mă căsătoresc.

Ce-i asta ?! Toată lumea se căsătoreşte şi pleacă !

Eu rămân singur acasă.

Nu vă căsătoriți sau căsătoriți-vă acasă la noi.

Mamă !

Ce familie fericită eram pe vremuri ! Spune-le să nu se căsătorească.

Eu le spun, fiule, dar nu mă ascultă nimeni !

Mamă, ce s-a întâmplat ? Ce-i cu nervii ăştia ?

Ali vinde casa !

- Casa ? Care casă ? - Casa în care stă.

Bine, dar de ce ?

Fiindcă Cemile e într-o situație dificilă.

Cică o să vândă casa şi o să-ți dea banii aceia.

Doamne sfinte ! I-a cerut cineva ajutorul ? A înnebunit ?

Oricum, era cam nebun.

Acum şi-a pierdut mințile de tot, ca să te facă să-l ierți.

Mamă, te rog, du-te şi vorbeşte cu el. Să n-o vândă.

Crezi că n-am vorbit ? Nu am reuşit să-l fac să se răzgândească.

S-a dus şi i-a zis lui Neriman să-i vândă casa.

A dat norocul peste Neriman. O s-o vândă până mâine.

Cemile, fetițo, du-te şi vorbeşte cu Ali.

Poate că te ascultă şi se răzgândeşte.

N-o lăsa pe mâine. Grăbeşte-te. Du-te acum !

Mamă, s-a înnoptat.

Bine, vorbesc mâine cu el, la un moment dat.

N-o lăsa pe mâine. Neriman ar vinde casa în toiul nopții.

Eu am venit aici cu Kerim. Taxiul aşteaptă jos.

Dacă te duci să vorbeşti cu Ali...

Hai să mergem, să vorbeşti cu Ali !

Mă întorc repede.

Voi mâncați.

Mesude, un om care stă deasupra băcăniei caută un teren.

O să facă o bostănărie.

Era un loc în Eyup, mamă, în spatele bostănăriei lui Bayram.

Locul lui Rüstem ! Bravo, fato ! Să i-l arătăm acestui om.

Hai, Neriman ! S-a făcut seară. Să plecăm odată !

Stai puțin, Kemal. Mai avem treabă. Mai stăm puțin.

Treabă, seara, la ora asta, Neriman ?

A zis un client că vine pe seară. Pe el îl aştept.

- Eu plec. - Bine. Du-te. La revedere, dragă !

Nu mai plecai odată, Kemal ! Ai prins rădăcini !

Sper că n-a plecat Carolin.

- Ce treabă ai cu ea, fato ? - O să vezi acum.

- Alo ! - Bună seara, dragă Carolin !

- Ce faci, fato ? - Bine. Tu ?

Ce să fac ? Bine. Vreau să-ți zic ceva.

Am un chilipir, o casă la stradă, cu două etaje.

Are o grădină însorită în spate, cu un mic bazin.

E foarte bine situată. Necesită nişte cheltuieli,

dar m-am gândit că vrei s-o cumperi.

Neriman, eu nu vreau să-mi cumpăr o casă.

- Eu zic să te interesezi. - Ce spui, Neriman ? Vorbeşte deschis.

Ali îşi vinde casa, fato !

Alo ! Eşti acolo, Carolin ?

Da, sunt aici.

Ce ai zis ? Ali vinde casa în care am stat noi ?

Da ! Casa în care ați stat voi.

Ali a venit la mine şi mi-a zis s-o vând la un preț potrivit.

Caut clienți. M-am gândit că te-ar interesa, fato.

- Mă gândesc. Poate... - Aşa m-am gândit şi eu.

- Mi-am zis că se poate. - Te anunț mâine-dimineață. Bine ?

Bine, dragă. Aştept să mă suni neapărat mâine-dimineață.

- Bună seara ! La revedere ! - La revedere !

Ce rea eşti, mamă !

Mesude, îți garantez eu că îi vindem lui Carolin casa lui Ali.

Tu aşteaptă aici. Cemile vine imediat. Ia !

Bine, mătuşă Hasefe.

Cred că Ali e sus.

Hai, Cemile, urcă şi vorbeşte cu el !

Vorbeşte...

Ali...

Ali...

Cemile, ce cauți aici ?

Ce faci aici ? Unde e mama ?

Am... venit să vorbesc ceva cu tine.

Stai jos, Cemile.

- Spune. - Am auzit ceva, Ali.

Cică vinzi casa.

O s-o cumperi ?

Nu.

Nu cred că e o idee bună să vinzi casa asta.

- Mama ți-a spus ? - Da.

E foarte tristă, pe bună dreptate.

- Nu înțeleg ce te-a apucat. - Nu ți-a spus ce m-a apucat ?

Ali, eu nu iau banii tăi.

Nu vinde casa degeaba. Nu iau banii tăi.

Cemile, o să vând casa asta şi o să-ți dau ție banii.

Te rog să-i accepți, Cemile !

Uite, eşti la ananghie. Eşti pe punctul de a da faliment.

Cu banii aceia, ți-ai achita datoriile.

Ți-ai deschide un magazin şi ai vinde marfa produsă aici.

Nu ai avea nevoie de alții.

Nu am nevoie de alții, Ali, dar nici de tine.

Dacă n-ai învățat asta până acum, învață acum.

Renunță la vânzarea casei. Nu fi prost.

Sun-o pe Neriman şi spune-i că te-ai răzgândit.

Nu, Cemile. Nu mă răzgândesc.

Ți-am zis că nu îți iau banii. O să vinzi casa degeaba.

Atât de mult mă urăşti ?

Atât de mult mă urăşti ? Pentru Dumnezeu ! Asta e ?

Cemile, lasă-mă să fac ceva bun pentru tine o dată în viață.

Să fac ceva pentru copiii mei.

Măcar aş mai trăi puțin în tihnă, că am făcut ceva bun pentru voi,

apoi, aş muri.

- Ce vorbeşti ? Ce moarte ? Te rog ! - Toți o să murim într-o zi. Ce este ?

Doamne fereşte... Ridică-te şi spală-te pe față. Vorbeşti prostii.

Şi renunță la vânzarea casei.

Cemile, eu nu mai am nevoie de casa asta.

Şi nici casa nu are nevoie de mine.

N-are niciun sens. Oricum, nu mai am pe nimeni.

Nu am pe nimeni. Ce-o să fac ?

- Nu te simți bine. - Nu.

Ai copiii...

Copiii...

Nu au fost niciodată copiii mei, Cemile.

Au fost mereu copiii tăi.

Tu ai avut grijă de ei, tu i-ai crescut.

Eu am fost mereu pe mare. Nu am fost acasă.

Nu am putut să le fiu tată.

Îl ai pe Mustafa, Ali. Nu te gândeşti nici la el.

Mustafa...

Dacă eu n-o să mai fiu într-o zi...

Se poate...

Dacă n-o să mai fiu într-o zi, o să ai tu grijă de Mustafa, Cemile ?

Ce spui ? Eşti nebun ? Ce ai ?

Cemile, te rog, promite-mi !

Ai tu grijă de Mustafa ?

Tu eşti viu. Doamne fereşte...

- În plus, Mustafa are mamă. - Nu. Nu are mamă. N-o să aibă.

Ali, tu nu te simți bine. Te rog, gândeşte-te puțin.

Calmează-te. Adună-ți gândurile. Te rog !

Te rog, promite-mi !

Cemile, dacă eu n-o să mai fiu într-o zi,

ai tu grijă de Mustafa ? Te rog, promite-mi !

Bine. De acord.

Mulțumesc, Cemile...

- Cemile, te simți bine ? Ali... - Nu ştiu, mamă. Nu ştiu.

Kerim, acasă, te rog !

Ce s-a întâmplat, Ali ?

Ce să se mai întâmple, mamă ?!

Am chemat un taxi. Aşteaptă afară.

- Vă duc eu acasă la mama ta. - Nu-i nevoie. Ne ducem singure.

Se poate, dragă ?! Ai valizele şi pe Zehra.

- Ți-ar fi greu. Vin şi eu. - Bine. Mulțumesc.

Mulțumesc, Kerim.

Ce s-a întâmplat, mamă ?

Mamă, te simți bine ?

Da.

Ai reuşit să-l convingi pe tata ? A renunțat la vânzarea casei ?

Pare foarte hotărât. Nu ştiu.

Cine mai vine ?

Berrin ?

Hakan ? Ce s-a întâmplat ?

Le iau eu...

Vorbim înăuntru, mamă. O să i se facă frig Zehrei.

Hakan, ce s-a întâmplat, fiule ?

Eu şi Berrin divorțăm, mamă.

De data asta, sigur.

- Dar tu... - Vreau şi eu de data asta.

Oricum, eu i-am propus.

Zehra o să rămână cu Berrin.

Chiar nu se poate dragoste cu de-a sila.

Oricât ai iubi tu, nu poți forța pe nimeni să te iubească.

Îmi pare rău, fiule.

Să-ți deschidă Dumnezeu drumul şi ție !

Să urcăm şi noi, copii.

Am aflat azi că Ali îşi vinde casa.

Şi eu ce să fac ? Acum e momentul ?!

- Cumpărăm noi casa aia ? - Noi ?

Care noi ? Tu şi eu ?

Eu nu am nicio casă. Am nevoie de una.

Să nu-mi spui că o să stai în casa aia.

N-o să stau acolo.

Doar... o vreau.

Ce zici ? Îmi cumperi casa aia ?

Ştii foarte bine ce să ceri şi când.

Da !

Bine, Cemile. Să fie într-un ceas bun ! Ce să zic ?

Bună seara ! La revedere...

Ce s-a întâmplat, mamă ? E ceva important ?

Cred că da. Hakan s-a înduplecat să se despartă de Berrin.

I-a lăsat-o pe Zehra lui Berrin. Adineauri le-a dus la Cemile.

Ce să zic ? Ce să zic ?

La ce te gândeşti, mamă ?

- Mi-a rămas ceva în minte. - Spune.

Hakan i-a zis lui Cemile ceva care a făcut-o să sufere puțin.

Ce i-a zis ?

"Chiar nu se poate dragoste cu de-a sila."

"Oricât ai iubi tu, nu poți forța pe nimeni să te iubească."

Aşa i-a zis...

A zis bine.

Are dreptate.

- Zehra a adormit ? - Da.

- Osman ? - A adormit.

Eu şi Hakan n-am mai fi putut fi împreună.

De fapt, n-ar fi trebuit să fim împreună deloc.

Eu mă culc, copii. O să mă scol devreme.

- Mă duc la primărie, pentru permis. - Iar o să te duci în piață, mamă ?

Azi n-am reuşit să vindem nimic. Am fost dezamăgite.

Dar eu sunt hotărâtă. Mâine e un târg în cartierul din vale.

Să vedem... Dacă reuşim să luăm permisul la timp, o să mă duc acolo.

Aş fi venit şi eu, dar mâine mă duc cu Tarik la primărie.

Începem procedurile pentru căsătorie.

Nu sta trează nici tu. Culcă-te.

- Noapte bună ! - Noapte bună, mămico !

Noapte bună !

Vă îmbrățişez şi eu.

SFÂRŞITUL EPISODULUI 84, SERIA 2