Original subtitles

TRĂDAREA Seria 2, episodul 61

- Bună, Suleyman ! - Bună, dnă Aylin !

Azi e ziua de naştere a lui Murat.

Da.

Iartă-mă.

Iartă-mă.

Nu te teme, fiule. Povesteşte tot ce ai văzut, voinicule.

Ăştia doi erau acolo în noaptea incidentului ?

Unul dintre ei a tras ?

Care dintre ei ? Poți să ne arăți ?

Hai, arată ! Cine a tras ?

Cine a tras ? El sau ea ?

Hai, băiete, arată !

Nihal !

Lasă-l ! Lasă-l !

Mete ! Mete !

Ai grijă !

Mete !

Mete !

Pleacă, Nihal !

Fă-ți ultima rugăciune !

Ea.

Nihal ! Nu !

Nu ! Fata mea ! Nihal !

Nihal ! Nihal, fata mea ! Nu !

Nu ! Nu !

Bine, băiete. Poți să te aşezi.

Fiul meu voinic ! Ai vorbit !

Nihal ! Nu !

Nu ! Fata mea ! Nihal ! Nihal !

Nihal, fata mea !

Suspend audierea pentru pledoaria procurorului şi pentru verdict.

Despărțiți-vă !

Despărțiți-vă !

Sunteți la tribunal. Despărțiți-vă !

Nihal !

Nihal !

Mete...

Ştiam eu că n-ai face aşa ceva, Mete.

Ştiam... Ştiam...

Fiul meu...

Fiul meu... Ştiam eu... Ştiam...

Fiul meu... Fiul meu... Ştiam eu.

Murat cum a murit, Suleyman ?

Era singur ? Voi erați cu el ?

De ce nu vorbeşti, Suleyman ?

Dle Suleyman !

Scuzați-mă !

Chitanța pentru flori.

- Puteți semna aici ? - Desigur...

Dle Mete, dați vreo declarație ?

- Hai, fiule ! - O aştept pe Nihal, mamă.

Ți-am pus o întrebare, Suleyman.

Erați cu Murat când a murit ? Era singur ?

Cum a murit ?

De fapt, trebuie să ştiți nişte lucruri, dnă Aylin.

Da ? Spune-mi-le, atunci.

- Dnă Aylin, dl Murat... - Da...

- Dl Murat... - M-a chemat la el când a murit.

Da. Murat m-a chemat la el înainte să moară.

M-a întrebat dacă ne-am căsătorit sau nu.

I-am spus...

"Tu ne-ai iertat pe mine şi pe Aylin,"

"dar pe mine nu m-a lăsat conştiința."

"Cu toate astea, nu m-am căsătorit cu Aylin."

S-a înfuriat foarte tare pe mine. A făcut scandal.

A spus că te-am nedreptățit.

Că te-am mâhnit...

Apoi, a spus că te iubeşte foarte mult.

După aceea, şi-a dat duhul.

Da. Aşa a fost.

Du-te după ea.

Nihal ! Nu !

Nu ! Fata mea !

Nihal ! Nihal, fata mea !

Uită-te încoace, târfă !

Ai crezut că dl Hakki o să rămână nerăzbunat ? Târfă !

Ajutor !

Nihal ! Nihal !

- Nihal, deschide ochii ! - Mete, fiule !

Nu-mi atinge fata ! N-o atinge ! Dă-te la o parte, blestematule !

- Nihal ! - Fiule... Fiule...

Nihal, fata mea !

Fata mea...

Fiule...

- Fata mea ! - Calmați-vă, doamnă.

Ai acceptat cu greu să porți vesta antiglonț, dar ți-a salvat viața.

Ajutați-mă s-o ridicăm.

Nihal...

Nihal...

Nihal ! Nihal !

Nihal !

- Ai găsit-o pe Aylin ? - Din păcate, n-am reuşit.

A plecat. E clar că a vrut să rămână singură.

Poate că ar fi mai bine să n-o deranjăm.

Bine.

Dacă n-aş fi venit eu aici,

i-ai fi spus adevărul lui Aylin, nu-i aşa, Suleyman ?

I-ai fi spus, nu ?

E mai bine şi pentru ea, şi pentru dv. să ştie adevărul.

- Cred asta în continuare. - N-o să-l ştie !

Aylin n-o să ştie adevărul niciodată, Suleyman !

Niciodată ! Să nu îndrăzneşti !

Să nu îndrăzneşti să-i spui... Nici măcar tu !

Dacă Aylin ar afla că Murat s-a sinucis, ar veni la mine.

Asta i-ar da speranțe. Ar crede că am putea fi din nou împreună.

Ar crede că m-ar putea convinge.

Eu nu vreau asta, Suleyman.

Nu vreau asta. Nu vreau s-o distrug din nou pe Aylin.

Fiindcă, după ce Murat a murit în acest fel,

eu n-aş mai putea fi cu Aylin.

Cadoul de nuntă pe care mi l-a dat Murat

e apăsător, Suleyman. E foarte greu.

Nu pot trece peste asta. Nu fac față. Nu pot duce povara asta, Suleyman.

Însă, acum, şi dna Aylin cară o povară grea,

dar nici măcar nu-şi dă seama de ce o cară.

Nu e păcat de ea ? Nu e nedrept ?

Tocmai din acest motiv trebuie să mă urască. Din acest motiv.

Ca să mă poată uita, trebuie să mă urască.

Doar ura ucide dragostea, nu ?

Nu am altă soluție decât să-i transform dragostea în ură.

Doar aşa aş putea s-o ajut.

Doar aşa şi-ar putea înfrunta suferința.

Doar aşa ar avea o altă viață şi m-ar uita.

Ar iubi pe altcineva...

Dacă dna Aylin ar avea o altă viață într-o zi

şi chiar ar iubi pe cineva, ați putea suporta asta ?

Poftiți !

A venit Aylin Akarsu ? O aşteptam la analize.

Să mă uit, dle Tarîk...

Nu, nu a venit.

- Bine. Spor la treabă ! - Mulțumesc.

Suleyman, opreşte maşina !

- Aylin ? - Pleacă ! Pleacă ! Lasă-mă...

Te simți bine, Aylin ? Aylin !

Suleyman, deschide portiera !

Eu cobor.

- Mai întâi, revino-ți. - Opreşte, Suleyman ! Cobor.

- Nu te simți bine, Aylin. - Mă simt bine ! Nu am nimic !

Opreşte, Suleyman !

- Te ducem acasă. - Nu-i nevoie !

Nu arăți bine, Aylin.

La ce te aştepți ? Mi-ai distrus viața. Cum să arăt ?

Dar o să-mi fie bine.

În clipa în care o să scap de tine, o să-mi fie bine.

Când o să uit ce mi-ai făcut.

- Mergem la masă ? - Nu ştiu.

Hai să mâncăm ceva !

Nu, eu nu vin. Am treabă.

- S-a întâmplat ceva ? - Nu, nimic. Plec.

Se aude cam ciudat motorul, nu ?

Maşina zace la poliție de zile întregi. Îşi revine imediat, tată.

Când s-a tras cu pistolul, am fost îngrozit că ați pățit voi ceva.

Oamenii ăia erau orbiți de furie.

Viața lui Nihal e în pericol. Sunt hotărâți să se răzbune.

N-o s-o lase în pace nici în puşcărie.

Sincer, şi eu am aceeaşi impresie.

Trebuie să găsesc o cale de a o proteja pe Nihal.

Facem o cerere şi explicăm situația.

Nu fi caraghioasă, te rog, Berrin !

Când se închide uşa aia de fier, rămâi numai cu Dumnezeu.

- Restul sunt palavre. - Asta-i adevărat.

Trebuie ne conformăm regulilor. Nu există o altă cale.

- Da, domnule doctor. - Am venit să văd ce face dna Aylin.

Urma să vină azi la spital, pentru analize, dar n-a venit.

Aylin a plecat. A zis că trece pe undeva şi, apoi, vine...

Bine. Scuzați-mă !

Cred că a venit dna Aylin.

A venit, dar au venit şi ăştia. Doamne, iartă-mă...

- Vorbesc cu ea jos. Mă scuzați. - Cum doreşti...

- Aylin ? - Da, bunico.

- Te simți bine ? Ai ceva ? - Nu am nimic. Nu-ți face griji.

E frig. Intră în casă, că ți se face frig. Vin imediat.

Mulțumesc. V-ați deranjat...

Probabil că dl Soner are treabă. Să nu întârzie.

Mergem, dle Soner ?

Să mergem !

Am treabă. Să nu întârzii.

- La revedere, dnă Aylin ! - La revedere, Suleyman !

Chiar o să puteți suporta

ca dna Aylin să aibă o altă viață şi să iubească pe altcineva ?

Dnă Aylin...

Dnă Aylin !

Da.

- Vă simțiți bine ? - Da.

Trebuia să veniți azi la spital, pentru analize, dar nu ați venit.

A trebuit să mă duc într-o vizită mai înainte.

Am rămas acolo mai mult decât bănuiam.

De aceea n-am putut veni la spital.

Ştiți că e foarte important să faceți analizele astea.

Aveți dreptate. O să le fac.

Dar azi am obosit foarte tare. Pot veni mâine ?

Bine. Se poate mâine. Dar să veniți neapărat.

Oricum, nu am o altă soluție. Dacă nu vin eu, veniți dv.

Trebuia măcar să dați un telefon, să nu vă deranjați până aici.

Am crezut că n-o să veniți.

M-am gândit că n-aş putea să vă conving la telefon.

- De aceea am venit până aici. - Sunteți foarte amabil.

- Sunt îngrijorat pentru dv. - Nu fiți îngrijorat. Mă simt bine.

O să vin mâine la spital. Promit !

Dnă Aylin, aveți vreo veste despre fratele dv. ?

Aşteptăm.

Bunico, a venit Mete !

A scăpat ?

Mete al meu a scăpat !

Slavă Domnului ! Slavă Ție, Doamne !

Mete al meu a scăpat ! Slavă Ție, Doamne !

Să mă uit la tine...

- Te simți bine, puiule ? - Da.

Nihal e încă în puşcărie.

Să dea Dumnezeu să scape şi ea cu bine !

- Să fie într-un ceas bun ! A scăpat. - Mulțumim.

Cemile, eu plec. Ne vedem mai târziu.

Şi eu plec. Dacă vreți, vă pot conduce.

Bine. M-aş bucura. Mulțumesc.

Dnă Aylin, mâine vă aştept neapărat. Nu uitați.

La revedere !

Ce s-a întâmplat ? De ce vă uitați aşa ?

De ce a venit dl Tarik ? Te-a adus de la spital ?

N-am putut să mă duc la spital azi. Şi-a făcut griji pentru mine.

- De ce n-ai putut să te duci ? - Lăsați asta acum, mamă.

Povestiți-mi ce s-a întâmplat cu Mete.

- Acum. Să intrăm... - Hai !

Da, domnule.

Cum se simte dna Selma ?

Nu îi e bine. I se înrăutățeşte starea.

Medicamentele nu sunt de folos. Nu mai vorbeşte deloc.

Continuați să-i dați medicamentele. Aşa spune medicul.

- Îmi pare foarte rău pentru ea. - Tuturor ne pare rău.

- Aveți grijă să nu cadă în piscină ! - Bine, domnule.

Cum e ? E pregătită să apară în fața instanței, pentru tutelă ?

E grozav.

- Hai să mergem ! - Unde ?

La domnul Kemal.

Kemal...

Nu te mai gândi. Faptul e consumat.

Să nu cumva să-i spui ceva lui Ali !

În ce ne-am băgat, Neriman...

Nu te necăji, dragă. O fi vreo greşeală.

Vine dl Kenan.

Tu aşteaptă aici.

- Bună ! - Bine ați venit, dle Kenan !

Bine ați venit, dle Kenan ! Luați loc aici.

O să fiu scurt şi la obiect, dle Kemal.

Am aflat că vă întâlniți azi cu dl Ali, să vorbiți despre vapor.

Dar... cum ați aflat asta ?

Ar trebui să mă cunoaşteți deja, dle Kemal.

Asta o să vă ajute să faceți paşi mai siguri de acum încolo.

Adică o să fie în beneficiul dv.

Nu v-ați apuca să plănuiți nimic fără ştirea mea.

Acum, ascultați-mă bine. Din cauza unei defecțiuni la un motor,

vaporul nostru s-a dus la Aliaga, în loc să se ducă la Izmit.

Acolo a descărcat petrolul.

Când întreabă dl Ali, exact aşa să-i spuneți.

- E adevărat ce spuneți ? - Da.

Nu m-ați crezut ?

- Sau nu aveți încredere în mine ? - Nu, dragă...

Dacă aşa spuneți dv., aşa o fi...

Dacă vă comportați altfel decât v-am spus şi-i spuneți altceva,

nu vă îndoiți că prăvălia asta o să se dărâme peste voi,

iar dv. o să duceți o viață lungă în puşcărie.

E destul de clar ?

- Dar dacă Ali nu mă crede ? - Oricum, n-o să vă creadă.

Ce-o să se întâmple atunci ?

Când o să găsească pe biroul lui actul care arată că aveți dreptate,

o să creadă. Şi o să regrete că nu v-a crezut. O să-i fie ruşine.

Astfel, o să-i fie zdruncinată încrederea în sine.

Prima regulă pentru a vă învinge duşmanul:

să-l derutați, apoi să-i zdruncinați încrederea în sine.

V-am dat şi o lecție de viață gratis. Tactică şi strategie.

Bună ziua !

Să fi văzut, mamă ! Toți au început să tragă.

- Eu şi Mete am rămas la mijloc. - Ticăloşii !

- Nihal unde era atunci ? - Era şi ea acolo.

Polițişti sau jandarmi nu erau ? Ei ce făceau ?

Au început să tragă şi jandarmii. Au ripostat.

Nihal a fost împuşcată.

Dar îi puseseră o vestă. N-a pățit nimic.

Cei care au împuşcat-o au fugit.

A trecut cu bine peste asta. S-a îndurat Dumnezeu de voi.

- Mete unde este ? - S-a dus în camera lui.

Să văd ce face...

Nu-ți face griji pentru mine, mamă. Sunt doar foarte obosit.

Fiul meu frumos, ai obosit foarte tare. Ai fost hărțuit.

Nu se trăieşte aşa, pe fugă mereu. Trebuie să-ți tragi puțin răsuflarea.

Eu nu pot face asta, mamă. Nu reuşesc deloc s-o fac.

Eşti tânăr, fiule. Acordă-ți timp.

Mă simt de parcă aş avea 100 de ani.

Asta, fiindcă eşti tânăr.

Când e tânăr, omul priveşte mereu înainte.

Când îmbătrâneşte, priveşte în urmă.

Mintea şi sentimentele se aşază cu timpul.

Pentru asta e musai să îmbătrânesc ?

Poate că nu.

Şi asta-i greu. Nu ştiu.

Poate că cel mai bine e ca omul să lase viața să-şi urmeze cursul.

Trebuie să te laşi în voia clipei.

Nu trebuie nici să regreți trecutul, nici să te îngrijorezi pentru viitor.

- E uşor de zis. - Da...

Mamă...

SFÂRŞITUL EPISODULUI 61, SERIA 2