Original subtitles

TRĂDAREA Seria 2, episodul 54

Traficul de arme chiar e o afacere periculoasă.

Dar, când văd priveliştea asta, sunt gata să risc iar.

Atunci, să discutăm despre următoarea afacere.

Vă ascult.

- Mete, ce cauți aici ? - Am venit să te iau.

- Eşti nebun ! - Bine, sunt nebun !

Nu pot să te las cu un om pe care nu-l iubeşti !

Eu te iubesc, Nihal !

Asta nu mai schimbă lucrurile cu nimic.

Ba le schimbă.

Mete, te implor, pleacă de-aici ! O să te vadă cineva acum.

Nihal, ne ducem în alt oraş. Nu ne poate găsi nimeni.

Tu chiar eşti nebun.

Cum rămâne cu muzica şi cu familia ta ? Poți renunța ?

Nu pot. Dar nu pot renunța nici la tine.

Ce încăpățânat eşti !

O să te iau mâine-seară. Fii pregătită !

- Ce cauți aici ? - Nimic.

Luam aer...

Draga mea ! Draga mea...

Intrați.

Luați, dle Ali.

- Dnă Melda... - Da.

Am o rugăminte la dv. Îmi puteți face rost

de adresa lui Nermin Adalî de la serviciu sau de acasă ? Oricare...

Eu n-am nicio informație.

Dar există o adresă pentru corespondență, cea a avocatului ei.

- Bună ! - Bună, dle Kenan !

Dacă doriți, vă pot da adresa avocatului dnei Nermin...

Bine, mi-o dați mai târziu. Mulțumesc.

Ce s-a întâmplat, dle Ali ?

Ce-o să faceți cu adresa avocatului dnei Nermin ?

Nu-mi trebuie adresa avocatului, ci adresa dnei Nermin, dle Kenan.

- De ce ? - De ce ?

Fiindcă a devenit brusc proprietara majorității acțiunilor.

E o persoană pe care n-o cunoaştem deloc.

Am vrut să ştiu de unde a venit. Dv. n-ați fost curios ?

- Bineînțeles că am fost. - Deci ?

Am fost şi eu curios, ca dv., şi am cercetat.

- Ce-a ieşit la iveală ? - Dumneaei locuieşte în străinătate.

Vrea să investească în Turcia. Avocatul său e aici.

Vine şi dumneaei la Istanbul din când în când,

dar avocatul îi rezolvă treburile.

De fapt, eu credeam că dv.

o să luați acțiunile micilor acționari şi pe cele ale lui Cemile.

- Ba chiar, sincer să fiu, eram sigur. - Dar v-ați înşelat, dle Ali.

Eu nu sunt mânat de ambiție, cum credeți.

Totuşi, asta nu schimbă realitatea că sunteți un om crud, dle Kenan.

Ați fost foarte crud cu Cemile. Asta-i realitatea.

Eu am aplicat regulile, dle Ali. Nu am făcut nimic altceva.

Dar, dacă vorbiți despre cruzime, vă spun că viața e crudă.

Oamenii sunt cruzi. Dv. nu ați fost crud niciodată în viață ?

Eu doar mă apăr cu un scut de cruzime împotriva cruzimii oamenilor.

Viața m-a învățat asta prin umilințe.

La revedere, dle Ali !

O să ne vedem oricum.

- Mai odihneşte-te un pic. - Nu, nu...

- M-am odihnit, mamă. Mă simt bine. - Nu lua imediat acul în mână.

- Bine ai venit ! - Bine te-am găsit !

- Bine ai venit, fiule ! - Bine v-am găsit !

- Spor la treabă ! - Mulțumim.

Ce s-a întâmplat, fiule ? Eşti foarte gânditor.

Nu e nimic. Pur şi simplu...

Iar s-a întâmplat ceva, dar o să vedem.

Carolin ?

- Bună ! - Bună !

De ce ați venit ? V-a fost dor de mine ?

Da, mi-a fost dor. M-am gândit că, poate, bem ceva împreună.

E vreo veste bună de sărbătorit ?

Nu te grăbi. Trebuie să înveți să ai puțină răbdare.

- Încerc să fiu răbdătoare. - Vino !

Bună seara ! O să ne mai vedem.

Bună seara !

Aştept veşti bune.

Mamă ! Mamă !

O să crăpi, fetițo. Ce s-a întâmplat ?

- Mamă, dacă ai şti ce-am văzut ! - Ce-ai văzut ?

I-am văzut pe Carolin şi pe dl Kenan ! Împreună !

Da ! Dl Kenan a lăsat-o pe Carolin cu maşina în cartierul vecin.

De ce ? Ca să nu fie văzuți !

Apoi, a pupat-o, s-a urcat în maşină şi a plecat !

Da ! Cu alte cuvinte, Carolin şi-a găsit iar o gâscă grasă !

Nesimțita !

Mamă, trebuie să ne folosim de asta.

Cum anume ?

Ce-am văzut e ca o mină de aur ! Trebuie s-o exploatăm, nu ?

Carolin o să treacă pe aici peste puțin timp. Eu am un plan.

Ascultă...

- Bună seara ! - Bună seara, Carolin !

S-a făcut seară. Nu ați închis prăvălia încă ?

O s-o închidem, dar avem o treabă. De aceea am aşteptat.

- Tu de unde vii ? - Mă întorc de la serviciu.

Ai venit cu autobuzul ? Te întreb fiindcă vii din direcția opusă.

- De ce mă întrebi asta acum ? - Aşa, dragă. Sunt curioasă.

Nu înțeleg ce vrei să ştii.

Vreau să ştiu de ce te aduce dl Kenan cu maşina sa de la serviciu.

Ce tot spui ? Ce inventați, idioatelor ?

Carolin ! Stai, Carolin !

Carolin, nu te supăra imediat, dragă. Vino încoace.

- Avem ceva de vorbit cu tine. - Eu n-am nimic de vorbit cu voi.

Bine. Atunci, îl vizitez pe Ali peste puțin timp

şi vorbesc cu el despre mijlocul de transport cu care vii de la muncă.

- Ce ai să-mi spui ? - Aşa !

Zic să intrăm în prăvălie şi să vorbim frumuşel cu tine. Vino !

Vino, dragă ! Fă-te comodă. Aşază-te aici.

Mesude, găseşte-ți şi tu un loc.

- Mesude te-a văzut cu dl Kenan. - Şi ce dacă ?

Ce-i cu asta ? Suntem doar prieteni.

Nu mă face să râd ! Să-i spui balivernele astea lui mutu, dragă.

V-am văzut. Dl Kenan te-a lăsat departe, într-un colț ferit.

Erai tare cochetă. Iar lui oricum îi lăsa gura apă când te privea.

Ce fel de prietenie o fi asta...

- Tu unde lucrezi, Carolin ? - La o firmă.

Cine ți-a găsit slujba asta ? Dl Kenan ? Firma o fi a lui.

Ali ştie, dragă ?

Ce vreți ? De ce-mi spuneți asta ?

Vorbiți deschis. Ce vreți de la mine ?

Dragă Carolin, eu şi Mesude o să ne ținem gura

în privința relației tale cu dl Kenan.

Ba chiar o să uităm de ea. Ce ne priveşte pe noi, dragă ?

- Dar avem o mică rugăminte. - Ce anume ?

Ştii că Mesude e studentă. Adică aşa e vorba. Înțelegi tu.

- Nu are ea atâta minte. - Mamă !

Taci ! Am zis ceva rău ? Eşti puțin nătângă, asta-i tot. Ce dacă ?

Eşti studentă la Produse Maritime, dar nici nu ştii să înoți !

Ai văzut tu peşte în alt loc decât în cratiță ?

Asta-i bună !

În fine, dragă, pe scurt, Mesude n-o să termine facultatea.

Eu zic să-i spui dlui Kenan să-i găsească o slujbă la companie.

Nu pot face asta. De unde să ştiu eu dacă dl Kenan acceptă ?

Mai scuteşte-mă ! Ştii tu cum să-l convingi.

Nu te preface acum față de noi.

Dragă, nu zicem să fie directoare.

Ceva simplu: funcționară, secretară... Aşa ceva.

Fii atentă, Carolin. Ai două zile la dispoziție.

Dacă rezolvi, bine. Dacă nu, jur că mă duc la uşa lui Ali

şi-i povestesc totul despre prietenia ta cu dl Kenan !

Ai înțeles ? Hai !

- Chiar sunteți nişte ticăloase ! - Parcă tu nu eşti !

S-a rezolvat treaba ! S-a rezolvat !

M-ai umilit, mămico. Mulțumesc !

Ia zi-mi, în ce mare trăieşte peştele numit balenă ?

Ce-i aşa de greu de ştiut ? În ocean !

Eşti proastă ! Balena nu e peşte, ci mamifer. Respiră prin plămâni.

- Tu de unde ştii asta ? - Din rebusuri.

De ce râdeți ?

Kemal, bine ai venit, dragule ! Râdem şi noi...

Mie şi lui Mesude ni s-a făcut poftă de peşte.

Să luăm nişte hamsii în drum spre casă, Kemal.

Ar fi foarte bine. Şi mie mi s-a făcut poftă acum !

- Ce faceți ? - Coasem pulovere.

- Pentru cine ? - Pentru tine.

- Serios ? Toate sunt pentru mine ? - Toate.

Dar multe mai sunt ! Mai bine să le împărțim copiilor din cartier.

Măiculiță, încep desenele animate !

Încet, fiule !

Mete n-a ieşit din camera lui de când a venit.

Mă duc să văd ce face.

Mete...

Fiule !

- Fiule, tu ai vreun necaz ? - Nu, mamă.

Tot la fata aia te gândeşti ?

O să treacă, fiule. O să treacă în timp.

Nu există o altă soluție.

Fiul meu drag...

Mamă...

- Ia banii ăştia. - De ce ?

- De unde au apărut ? - Sunt banii pe care i-am strâns.

Acum, tu ai nevoie pentru avocat şi pentru cheltuielile de judecată.

Te descurci o vreme.

Mulțumesc, fiul meu drag.

Dar de ce mi-i dai mie pe toți, băiatul mamei ? Ai şi tu nevoie.

Iau eu de la tine când am nevoie.

Eu am luat cât am nevoie, mamă. Ăştia sunt banii tăi.

Asta-i bună ! Te aleargă cineva, copile ?

Bine, ți-am zis că iau eu când am nevoie.

Ia-i acum, mamă. Eu plec în turneu mâine-seară.

O să am un concert. N-o să fiu acasă o vreme.

De unde a apărut asta ? Unde vă duceți ?

- La Ankara. - Da ?

- Cu Necati şi cu băieții ? - Nu. Singur.

E un concert solo. Aşa au aranjat organizatorii.

Plec la drum mâine-seară, cu dubița mea.

Seara ?! Trebuia să pleci în timpul zilei, copile.

Asta-i bună ! Şi nu înțeleg de ce te duci cu dubița ta.

Trebuia să te duci cu autobuzul sau nu ştiu, să ai un şofer...

Conduci toată noaptea, apoi, cânți.

Ce fel de organizare e asta ? Nu pricep. Asta-i bună...

Am crescut. Nu-ți face griji. Sunt bărbat în toată firea.

Bine, bine. Aşa să fie.

Mulțumesc, mamă. Hai, ia banii !

Hai odată !

- Mulțumesc, copile. - Eu îți mulțumesc, mamă.

Pentru tot ce ai făcut.

Nu vorbi aşa, că mă simt ciudat. Parcă ai pleca...

- Dar plec. - Asta-i bună ! Nu mai vii, dragă ?

Ce rost au privirile şi atitudinea asta sentimentală ?

Am zis să mă uit precum Cuneyt Arkîn, ca să te impresionez.

Cum face ? Cum se uită Cuneyt Arkîn ? Imită-l !

Pentru o clipă, chiar am crezut că e Cuneyt Arkîn în fața mea.

Mamă, cine e mai chipeş, eu sau Cuneyt Arkîn ?

Care e mai frumoasă, eu sau Filiz Akîn ?

- Tu, normal ! - Atunci, tu eşti mai chipeş, normal.

Ai imitat frumos şi tu.

Fiul meu drag ! Hai, nu sta închis în cameră ! Vino dincolo !

Bravo ! Tu ai câştigat. Ce frumos l-ai spart !

Cemile, lasă treaba odată, că o să te îmbolnăveşti iar.

Vino şi mănâncă ceva.

Eu am luat o gustare, mamă. Termin şi ăsta şi las treaba.

Tu când porneşti la drum, Mete ? O să fii acasă când vin eu ?

- Mete, cu tine vorbesc. - Ce este ?

- O să fii acasă când vin eu ? - Nu ştiu. Cred că o să fiu.

- N-o să plec prea devreme. O să fiu. - Bine.

- Te întristează ceva, Mete ? - Nu.

Că o să fii departe de casă şi o să-ți fie dor de noi ?

Puțin. Cel mai mult o să-mi fie dor de tine, țestosule durduliu !

Nu te întrista. Dacă ți-e foarte dor, te întorci imediat acasă.

- Cemile, te simți bine ? - Ce s-a întâmplat, mamă ?

Mamă, te simți bine ? Ce s-a întâmplat ?

Nu am nimic. Mă spăl pe față, şi-mi trece. Nu-i nimic...

Haideți, mâncați ! Ce vă uitați aşa unii la alții ?

A obosit puțin. Atât.

Am fugit acasă, dar tot n-am reuşit să scap de injecții.

Nu-mi place să vă amintiți de mine ca de "femeia cu acul",

dar cred că n-o să puteți scăpa o perioadă.

În sfârşit, ați zâmbit !

- Ați transpirat. - Da. Mi-e frică de ace.

Erau batiste pe aici, pe undeva.

Nazlî !

Vă simțiți bine, dle Soner ?

Nazlî !

Da, dle Soner.

Nu ți-am zis să iei fotografiile astea de aici ?

- Nu ți-am zis ?! - Le-am luat, dar...

Ce-i asta ?! Ce-i asta ?! Ce-i asta ?!

- Asta a rămas aici, domnule. - Ia-o, să n-o văd. Ia-o !

Ia-o ! Ia-o...

Dle Soner, vreți să mergeți sus ?

Da. Urc în camera mea.

Dnă Gulay, vă rog, aşteptați aici. Vin imediat.

- Cine e domnul din poză ? - Domnul Murat.

Murat...

Dl Soner i-a bâiguit numele la spital.

- A spus că a murit. - Da.

Era rudă cu dl Soner ?

Era fratele lui.

Stați, că răspund eu.

Alo !

- Dna Aylin ? - Da.

Bună ! Eu sunt Tarîk. Doctorul Tarîk.

Da. Bună !

Dnă Aylin, v-am sunat să aflu dacă v-ați schimbat decizia.

Nu.

Dnă Aylin, vă rog, gândiți-vă bine !

Mă simt bine. Mă simt bine, nu vă faceți griji.

- Tot n-ați spus familiei dv., nu ? - Nu.

Trebuie să ştie, dnă Aylin.

Viața dv. e în pericol. Acesta nu e un joc.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc ! Bună ziua !

Dl Tarîk, doctorul, era curios să ştie cum mă simt.

I-am zis că sunt bine.

Mă duc eu.

Am venit !

- Bună ! - Bine ați venit !

- Bine v-am găsit ! - Bine ați venit !

Ce faci, mamă ? Ce ați făcut ?

Ce să facem, fata mea ? Coasem întruna.

- Mete a plecat ? - Nu. E în camera lui.

Bun...

Fugi şi spală-te pe mâini, să bei lapte cu fursecuri...

Tu ce ai făcut, Aylin ?

- Sunt bine. Tu ? - "Sunt bine. Tu ?"

Mamă, nu urma să te întâlneşti cu avocatul tău în seara asta ?

O să mă întâlnesc.

- Nu te îmbraci ? - Ba da. Eşti nebună ?

Nu, nu aşa. Adică nu te îmbraci, nu te pregăteşti puțin ?

De ce ? Pentru ce să mă pregătesc, fata mea ?

Îl conduc pe Mete şi apoi mă îmbrac.

Eu plec.

La revedere, Măria Ta, dle Mete !

La revedere, Măria Ta, dle Osman !

Măria Sa, dl Mete, era iarăşi pe punctul de a face o copilărie.

Vino, vino...

Mi-am dat seama fiindcă eram copil.

Nici mama, nici bunica, nici Berrin, nici Aylin nu şi-au dat seama.

Hai, fiul meu frumos...

Mete a observat că eu am înțeles.

În clipa în care ni s-au întâlnit privirile, inimile noastre au vorbit.

Am tăcut şi l-am petrecut pe Măria Sa, dl Mete,

către noua sa aventură.

- Ai grijă de tine. - Nu vă faceți griji.

- Sărut mâna, bunico ! - Mergi sănătos, nebunule !

- Să fii cuminte, da ? - De unde să am eu minte, bunico ?

Ştiu că-ți lipseşte, dar s-o foloseşti bine pe aia pe care o ai.

Bine, frumuşico. Bine.

Haideți... Să iau valiza...

Du-te şi întoarce-te sănătos, fiule !

Dle Mete !

Prinde !

Haideți !

Hai, fiule ! Osman !

Intrați !

Poftiți, dle Ali. Numărul de telefon al dlui Erman, avocatul lui Nermin Adalî.

Mulțumesc.

Alo ! Bună, dle Erman ! Sunt Ali Akarsu.

- Poftă bună ! - Unde te duci ?

- M-am săturat. - Dar nu ai mâncat nimic.

Nu mi-e foame.

Asta trăieşte cu aer.

Ce s-a întâmplat ? De ce vă uitați aşa ?

De-aia. Facem o faptă bună.

- Ce faptă bună ? - Ne uităm la o frumoasă !

- Unde te duci, mamă ? - Ies în oraş, fiule. Am treabă.

- Tu de ce mănânci astea seara ? - Ce dacă ? Şi Aylin mănâncă !

- Nu, eu nu mănânc nimic. - Hai la masă !

Haideți !

Fiule, mănâncă frumos, apoi, fă-ți lecțiile.

Nu te uita prea mult la televizor, că nu dormi destul. Bine ?

Bine !

A venit dl Nedim.

Ce e ? De ce ai venit ?

Ar trebui să mă saluți, să-mi urezi bun-venit. Te rog, Cemile !

Bună ! Bine ai venit ! De ce ai venit ?

- Bună, tată ! - Bine v-am găsit, copii !

Te duci undeva, Cemile ?

- Hai, spune ce ai de spus ! - Bine.

Am cercetat-o puțin pe Nermin Adalî. Am vorbit cu avocatul ei.

Femeia asta nu are nicio legătură în Turcia. Nu are nicio rudă.

- Şi ? - Cum adică, Cemile ?

E bătrână. Nu are pe nimeni. De ce să vină să investească în Turcia ?

A venit tocmai din America, de la capătul pământului.

E ceva putred la mijloc. Nu ți se pare ciudat ?

Chiar e ciudat.

În fine, eu am treabă. Vorbim altă dată.

Eşti culmea, Cemile ! Am aflat ceva şi am venit fuga la uşa ta, să-ți spun.

Tu încerci să mă expediezi !

Dă telefon şi spune. De ce vii brusc...

- Ce caută omul ăsta aici ? - Discutăm despre proces.

Despre proces...

Într-un restaurant elegant, la lumina lumânărilor, bând vin...

- Aşa îşi fac avocații treaba acum ? - Ali, te rog, nu exagera.

- Bună seara ! Bine ați venit ! - Bine v-am găsit !

E şi dl Ali aici. Am venit cumva într-un moment inoportun ?

Nu. Dl Ali tocmai pleca.

Bună, dle Ali ! Bună seara !

Bună seara !

Mă scuzați.

- La revedere, copii ! - La revedere, mamă !

- La revedere, Cemile ! - La revedere !

Oare să oprim, să-l luăm pe dl Ali ?

Nu, nu-i nevoie. El ar vrea să meargă pe jos acum.

Redactor DELIA SIMONIS

SFÂRŞITUL EPISODULUI 54