Original subtitles

TRĂDAREA Seria 2, episodul 48

BRUXELLES

- Bine ați venit ! - Bună ziua !

Am rezervat două camere pe numele Kenan Cetin şi Carolin Akarsu.

O clipă, vă rog...

- Camerele 303 şi 304. - Mulțumesc.

Eu trebuie să particip imediat la o şedință.

- Vin şi eu cu dv. ? - Nu, nu-i nevoie.

Mulțumesc.

Te sun eu când se termină şedința.

Kerim, du-o pe Aylin la spital. Dar ai grijă ! Aşteapt-o acolo, da ?

- Apoi, ia-o şi adu-o înapoi. - Nu-ți face griji, Cemile !

La revedere...

Hai, fata mea frumoasă...

BRUXELLES

Nu v-am făcut să aşteptați mult, nu ?

N-are importanță.

- Totul e în regulă ? - Da. Au venit. Ne aşteaptă sus.

- Mergem ? - Desigur, să mergem !

- Bună ziua ! - Bună ziua !

- Bună ziua ! - Bună ziua !

- Totul e gata ? - Da.

- Ați adus banii ? - Da.

Dle Ekrem, putem vedea o mostră cumva ?

Vrem să vedem mostrele.

Încărcați armele pe vapor. Primiți restul banilor la Istanbul.

- În regulă ? - Bine. Ne-am înțeles.

Dle Ekrem, să vă fac cunoştință cu Carolin.

- Bună ziua ! Încântat. - Şi eu.

Parcă vă cunosc de undeva. Soțul dv...

Adică soțul dv. era marinar sau căpitan ?

- Da. Ali Akarsu. - Ali Akarsu...

Căpitanul Ali e soțul dnei Carolin. E în fruntea afacerilor maritime.

Am înțeles. Da, mi-am amintit.

Dna Carolin mă ajută în chestiunile financiare.

De aceea este aici.

Dar, dintr-o serie de motive, dl Ali nu trebuie să ştie.

Adică ne-am gândit că nu trebuie să ştie acum...

Nu vă obosiți, dle Kenan.

Deci dl Ali nu trebuie să ştie şi să vadă.

Să nu ne pierdem în amănunte.

Dacă nu mă înşel, dv. sunteți tatăl lui Hakan, nu-i aşa ?

- Da. Am un fiu pe nume Hakan. - Îmi pare foarte rău pentru el.

Berrin, soția lui, îl supără foarte mult.

Oricum, fata aia nu e pe măsura fiului meu.

Eu n-am vrut să se căsătorească.

Berrin nu ştie să-l prețuiască pe Hakan. E îndrăgostită de altul.

Ce înseamnă asta ?

Într-o zi, Hakan a venit acasă la noi.

A vorbit cu Ali la uşă. A venit şi Cemile.

Hakan era furios. Țipa la Ali. E un om pe nume Ahmet...

Hakan a zis că Berrin e acasă la Ahmet, cu el.

Le-a cerut adresa. Apoi, au plecat cu toții.

Nu ştiu ce s-a întâmplat după aceea,

dar îmi dau seama că Berrin îl supără mult pe Hakan.

Deci aşa... Fiul meu a fost adus în situația asta.

Păcat !

Dar o să le cer socoteală pentru asta.

O să-i pedepsesc crunt pentru faptele lor.

Scuze...

În fine, mă scuzați.

I-ai răsucit cuțitul în rană şi l-ai întărâtat...

- Nu am cum să nu te admir. - Mulțumesc.

Deschide gura mare ! Bravo !

Bravo !

Fata mea frumoasă şi-a terminat mâncarea.

Să-ți fie de bine, scumpo !

Să te văd...

- Scumpo ! - Berrin, hai să plecăm şi noi !

Hakan, Zehra să rămână la mine, acasă la mama. Te rog !

Am discutat despre asta, Berrin. S-a terminat. Clar ?

- Te rog, Hakan ! - Nu insista, Berrin. Nu se poate.

Dar Zehra are nevoie de mine.

Avea nevoie de tine şi înainte să se îmbolnăvească.

Hakan...

Kiraz !

O iei pe Zehra, te rog ?

Ne vedem diseară !

- Bună, dnă Aylin ! - Bună, Suleyman !

Trebuie să-l văd pe Soner.

Aylin...

Trebuie să-l văd pe Murat. S-a întors acasă ?

Trebuie să-i cer scuze. Unde e ? S-a întors acasă ?

Trebuie să-i cer iertare. Mă iertase, în ciuda a tot.

Murat... Aylin...

El mă iubea.

Mă iertase.

Dar eu am avut încredere în tine.

Fiindcă te iubeam.

Trebuie să-i cer iertare lui Murat.

Aylin, Murat a murit.

Murat a murit, Aylin...

Murat a murit...

Aylin...

Aylin...

Aylin ! Aylin !

Aylin ! Aylin !

Dnă Aylin !

- Haideți să ieşim ! - A murit...

- Să ieşim de aici. - Murat a murit...

Murat a murit, Aylin !

Murat a murit...

Asistentă ! Doctore !

A murit...

Murat... Murat a murit !

Murat a murit, Aylin... A murit...

- Murat a murit... - Dle Soner, ce aveți ?

Să-i facem un calmant imediat.

- Murat ! - Dle Soner...

- Calmați-vă. Gata. - A murit...

Gata. O să treacă.

- Murat ! - Gata, tu poți ieşi.

Murat a murit... Murat...

- Oare cine e Murat ? - Nu ştiu.

Dv. vă simțiți bine ?

Eu... nu mă simt bine deloc.

- S-o ducem pe doamna. - Dnă Aylin... Veniți !

- Cemile ! - Tu mai lipseai !

M-am dus acasă, s-o aducem pe Aylin, dar mi-a spus mama că a plecat.

- Unde e ? - Am venit după ea.

Mă duc s-o caut în cabinetul medicului.

- De ce laşi fata singură ?! - Parcă nu ştii în ce stare este !

- Doamne, iartă-mă ! - Taci !

Bună !

V-a scăzut tensiunea puțin. Ați amețit.

V-am dat medicamente. O să vă reveniți.

Numele meu e Tarik.

- Al dv. ? - Aylin Talaş...

Aylin Akarsu.

- Mă numesc Aylin Akarsu. - Încântat de cunoştință.

Aylin ! Aylin !

Aylin, fata mea... Ce s-a întâmplat ?

I-a scăzut tensiunea puțin. Am intervenit. O să-şi revină imediat.

- Mulțumim, domnule doctor. - Cu plăcere. E datoria noastră.

- Dna Aylin poate pleca. - Mulțumim.

Mă scuzați.

- Te simți bine, copila mea ? - Mi-e bine, mamă...

- Mamă... - Spune, fata mea frumoasă.

Murat...

Murat a murit...

A vrut să meargă la Paris cu mine.

Trebuia să-i accept ultima dorință.

Măcar ar fi murit în pace... Fiecare merită atâta lucru.

- Nu-i aşa, mamă ? - Nu plânge, fata mea frumoasă.

Nu plânge. Nu plânge...

Vreau să mă duc acasă, mamă. Vreau să mă duc acasă.

- Bine. Poți să te ridici ? - Mă ridic.

Mai întâi, s-o ducem pe Aylin. Apoi, mergem la firmă.

Bine. Lasă-mă pe mine...

Vino. Vino, draga mea !

Mamă...

O să mă fac bine, mamă. O să-mi revin. O să vezi !

Bineînțeles. O să te faci bine, puiul meu frumos.

Să dea Dumnezeu să te faci bine...

Să dea Dumnezeu...

Hai !

Vă simțiți bine, dle Soner ?

Aylin a întrebat de Murat, Suleyman.

- I-ați spus ? - Da.

I-am zis că Murat a murit.

I-ați spus şi cum a murit ?

Ca dar de nuntă pentru dv., adică...

Adică i-ați spus şi cum s-a împuşcat ?

Nu i-am spus, Suleyman. Cum ți-am spus, nimeni n-o să ştie asta. Bine ?

- Dna Aylin nu are dreptul să ştie ? - Nu, Suleyman.

Ce-o să se întâmple dacă află ? Ce-o să facă ?

E posibil să mai fim împreună ? Las-o să mă învinovățească pe mine.

Oricum, eu sunt singurul vinovat.

Dnă Cemile !

- Bună dimineața ! - Bună dimineața !

Bună ziua !

- Ce faceți ? - Bine, mulțumesc.

- Dv. ce faceți ? - Bine. Mulțumesc.

Bună ziua, dle Ali !

- Trebuie să vorbim despre proces. - Bine. Să urcăm în biroul meu !

De fapt, m-am gândit să bem o cafea în oraş şi să vorbim între timp.

Dar dacă vorbim în biroul meu ?

E mai bine să vorbim în afara companiei.

Am înțeles.

Bine, să mergem !

Ştiu un loc foarte frumos, liniştit... Vorbim în tihnă.

Bună ziua !

Chiar e un loc frumos. Sunt foarte curioasă.

Atunci, să nu vă mai las să fiți curioasă. Am intentat procesul.

Apropo, vă rog să semnați aici.

Cum am mai specificat, dnă Cemile, chiar dacă am intentat procesul,

trebuie să plătiți amenda.

- Sunt foarte mulți bani. - O să puteți plăti ?

Nu am atâția bani. Singura soluție...

Singura soluție e să-mi vând acțiunile de la companie.

- Pe toate ? - Nu ştiu. Sper că nu.

În cel mai rău caz, dacă vindeți toate acțiunile,

n-o să aveți niciun venit pe parcursul procesului.

Da.

Dar nu vă faceți griji. O să vă plătesc negreşit. Negreşit.

Vă rog, nu asta am vrut să aflu. Îl cunosc pe dl Hakan şi mi-e drag.

Mi-a povestit puțin despre viața dv. grea.

Ştiu că aveți un caracter puternic, demn de admirație.

Mulțumesc. Hakan a cam exagerat.

O să fac tot ce pot să se soluționeze procesul cât mai repede.

Totuşi, ar putea dura mult. O să aveți greutăți.

Aveam o viață grea şi înainte de companie.

Cum am putut atunci să stau în picioare, o să pot din nou.

Asta voiam să aud, vorbe demne de dv.

Mulțumesc pentru ceai.

Dacă e potrivit şi pentru dv., ne întoarcem ?

Desigur.

BRUXELLES

Am găsit o şampanie în camera mea. Cred că a uitat-o cineva.

Bem împreună ?

Să bem, atunci.

- Să bem pentru fericire ! - Pentru succes !

Eşti o femeie foarte frumoasă, Carolin.

Sunt sigur că le suceşti mințile multor bărbați.

Trebuie să mărturisesc că şi mie îmi suceşti mințile.

Sunteți foarte curajos.

Curajul atrage orice femeie.

Eşti atrasă de mine ?

Şi eu sunt femeie.

Ce s-a întâmplat ?

Eu sunt măritată, iar tu eşti însurat.

N-aş fi crezut că asta o să fie o problemă.

Eu am mai făcut greşeala asta.

L-am cunoscut pe Ali. Atunci era însurat.

Apoi...

Am fost mereu femeia cea rea. Am fost mereu nefericită.

Adică ?

Eu nu mai vreau să pierd.

Ce vrei, Carolin ?

Nu vreau să fiu o simplă contabilă în firma ta mică.

Vreau să fiu la companie, în vârf.

Puternică.

Chiar eşti o femeie de speriat şi eşti admirabilă, Carolin.

- Atunci, m-ai înțeles. - Te-am înțeles. Cum să nu ?

Da ? Ce spui acum ?

Vedem.

Vedem...

Poate, da, poate, nu...

Depinde de tine.

Dacă te porți frumos cu mine, de ce nu ?

Mă doare capul în seara asta.

Dacă n-ar fi dat limonadă şi fursecuri gratis, nu m-ar fi interesat deloc

că unchiul Kemal şi familia lui deschid o prăvălie.

Imobiliare Akarsu Birou de vânzare-cumpărare

Nici de unde au făcut rost de bani în două săptămâni,

nici cum au cumpărat prăvălia.

Pe mine mă interesau limonada şi fursecurile.

Plăcerea de a privi oamenii schimbători era un bonus.

- Ce se întâmplă acolo ? Ştii ? - S-a deschis o prăvălie.

Aceia nu sunt Kemal şi Neriman ?

Mulțumim. Vă mulțumim că ați venit...

Mulțumim !

- Bună ! - Bună, Ali !

Să fie într-un ceas bun ! Ați deschis prăvălia.

Am avut multe neplăceri, dar am deschis-o, în cele din urmă.

- Ce să zicem ? Să fie cu noroc ! - Mulțumim.

Ai ieşit la pensie, frate. Să fie într-un ceas bun !

Nu, nu am ieşit încă. M-am răzgândit.

Asta-i bună...

Acum 15 zile, ați venit la mine şi ați zis că nu aveți bani.

Mi-ați cerut bani. Cum ați deschis prăvălia ?

Am luat un credit de la bancă. Aşa am rezolvat.

Nu-i aşa, Kemal ?

Viața are propriul echilibru.

Bucuriile şi suferințele oamenilor se echilibrează în viață.

Deoarece nu există echilibru între oameni,

din păcate, aici nu e echitate.

De cele mai multe ori, aceiaşi oameni au mereu parte de bucurii.

Iar suferințele le rămân altora, aceloraşi persoane.

Da, există un echilibru, dar n-are nicio legătură cu echitatea.

Osman unde este ?

Azi e inaugurarea prăvăliei lui Kemal.

S-a dus fuga să mănânce fursecuri şi să bea limonadă.

Adică au deschis prăvălia.

O să trec şi eu în drum spre serviciu. Trebuie felicitați.

Cred că da...

Azi...

Mi se vând acțiunile de la companie.

De ce îți vinzi acțiunile, mamă ?

A primit o amendă mare de la autorități.

Îşi vinde acțiunile ca s-o poată plăti.

- Mamă ?! - Aşa este.

Țineți minte gustul mâncărurilor de azi.

S-ar putea să nu le mai găsim.

Eu dețin 49% din acțiunile companiei.

Azi vând 42%, ca să plătesc amenda.

Dar, dacă banii nu sunt suficienți, trebuie să vând şi restul de 7%.

- Atunci... - Nu te teme, Cemile.

Ai depăşit multe crize până acum. Cu toții am făcut-o.

O să ştim şi de acum încolo să stăm în picioare.

Nu-i aşa, copii ? De ce nu vorbiți ? Haideți !

Copiii mei dragi, voi sunteți adevărata mea bogăție.

Sper că v-ați săturat. Aşa !

Fursecurile sunt făcute de mine.

A venit şi patroana.

Ați deschis prăvălia. Să fie într-un ceas bun !

Mulțumim ! Am deschis-o. Mulțumesc.

- Să fie într-un ceas bun, Neriman ! - Mulțumesc, Cemile.

Desigur, nu ne-a picat din cer. Ne-am chinuit mult.

- Vrei şi tu, mătuşă Cemile ? - Nu, mulțumesc, nu vreau.

- Nu pot sta mult. Scuze... - Ce scuze, dragă ?! Stai liniştită !

Nu întârzia nici tu prea mult. Du-te acasă. Da, scumpule ?

Bine.

- Să fie cu noroc, încă o dată ! - Să mai vii, Cemile !

Azi se vând acțiunile, Cemile.

La ce te gândeşti ? Ce-o să faci ?

A trecut vremea gânditului.

Să vedem ce-o să se întâmple !

Cât mai durează ?

- O să vină imediat. - Am treabă...

Doamnelor şi domnilor, tăcere, vă rog ! Să facem linişte.

Să facem linişte, vă rog !

O să se vândă 42% din acțiunile lui Cemile Karci,

deținute la compania Karci, prin intermediul ofertelor.

Ne-am strâns aici pentru vânzarea care a fost anunțată oficial.

Deschid licitația pentru 42% din acțiunile companiei.

1 650 000 de lire.

Vrea cineva să pluseze ?

Nu ajung pentru plata datoriei.

- Dau 1 700 000 de lire. - 1 700 000 de lire.

Oferă cineva mai mult ?

Oferim 1 900 000 de lire.

1 900 000 de lire.

Mai mult ? Plusează cineva ?

E clar că ați oferit o valoare mică acțiunilor mele, dle Kenan.

Acum aveți ocazia. De ce nu licitați ?

Eu n-am nicio ofertă, dnă Cemile. Nu pot să vă fac asta.

Ar fi o lipsă de respect.

De aceea, nu pot participa la licitație.

1 900 000 de lire.

42% din acțiunile companiei Karci

i-au fost vândute lui Nermin Adali.

Ce facem, mamă ? Banii ăştia nu ajung pentru plata datoriei.

- Scoate la vânzare şi restul de 7%. - Eşti sigură ?

Avem o altă soluție ?!

O clipă, vă rog... O clipă...

Dna Cemile a oferit spre vânzare

şi celelalte şapte procente pe care le deține.

Aşteptăm ofertele dv.

Dăm 300 000 de lire.

- Ajung pentru plata datoriei ? - La limită.

Vinde-le.

Cemile Karci i-a vândut cele şapte procente lui Nermin Adali.

SFÂRŞITUL EPISODULUI 48, SERIA 2