Original subtitles

TRĂDAREA Episodul 43, seria 2

Cemile !

- Ce-i, Ali ? Ce-i ? - Dl Nuri...

A venit dl Nuri ? E aici ?

- Dl Nuri a fost împuşcat. - Ce ?!

A fost dus la spital... Dar şi-a pierdut viața.

Cum s-a întâmplat ? Când ?

Am vorbit la telefon cu polițistul care ne-a anunțat.

Înainte să moară, a dat o declarație. Şi-a vândut acțiunile, Cemile.

Avea foarte mulți bani la el. Cred că de aceea a fost omorât.

Ați auzit vestea dureroasă, nu ?

E foarte trist...

Bietul om...

Condoleanțe...

Înmormântarea e mâine, la prânz. Am vrut să vă anunț.

Dle Ali, am uitat, fiind îndurerat pentru dl Nuri.

- Dosarul pe care vi l-am dat... - M-am uitat pe el.

Nu-i nicio problemă. Putem vorbi mai târziu ?

Desigur.

Uită-te la el ! Dl Nuri a murit,

iar el discută despre afaceri cu neruşinare. Şi tu îi răspunzi !

Ce-i răspund ? Eu n-am vorbit. Nu ai văzut ?

I-am zis că vorbim mai târziu, Cemile. De ce te enervezi ?

De ce mă enervez ? N-am niciun motiv... Dl Nuri a murit.

Eu am necazuri cu inspectorii. Nu se ştie ce o să pățesc.

- Iar tu... - Am zis că n-am vorbit !

Stai.

Iei maşina dimineață, de acasă de la dna Cemile.

- Ce faci ? - Te conduc eu. Vorbim pe drum.

- Coboară din maşină ! - Nu cobor.

- Ți-am zis să opreşti ! Cobor eu ! - Doamne...

Opreşte !

- Uite, mergem ! Mori, Cemile ? - Mor !

Doamne fereşte ! Ce tot spui ?

Îi văd şi pe copii. Sunt îngrijorat pentru Mete şi Aylin.

Tu ai nevastă şi copil. Du-te şi ocupă-te de ei.

Am patru copii şi acasă la tine. Nu uita.

Nu vreau să fii atât de aproape de mine. Nu înțelegi ?

Nu-ți convine nimic, nu ? Nimic !

Să nu cumva să-ți faci iluzii, Ali !

- Ce înseamnă asta ? - Asta înseamnă.

- Cum adică ? - Nu-ți face iluzii.

Noi nu mai putem fi împreună.

Uită. S-a terminat.

Măgarule !

Dacă te prind, îți rup picioarele, golanule !

Măgar ce eşti ! Îți arăt eu ție !

De acum încolo, plantez pepeni ! Dacă te prind, îți rup picioarele !

Osman, urcă !

- Urcă ! - Nemernicule !

Vagabondule !

Măgarule !

- Iar ai intrat în grădina lui Lemi ? - Normal că am intrat.

A trecut vremea smochinelor. Ce avea ?

Gutui.

Chiar e frumoasă. Să i-o dăm tatălui tău, s-o mănânce.

Între mama şi tata era o relație

pe care n-am înțeles-o şi pe care n-am putut s-o definesc niciodată.

O relație cu mult dincolo de ce se vedea,

care se simțea, dar nu era ştiută.

Ca un râu care se varsă în mare.

Nici marea nu putea nimici râul, nici râul nu se pierdea în mare.

Îşi urmau cursul împreună, dar fără să se contopească,

privindu-se în ochi.

Nihal !

Iarăşi tu ?! Eşti o pacoste !

Opriți-vă !

Dă-mi voie să vorbesc un minut cu el. Doar un minut.

Pot să-l conving să nu mă mai vadă.

Doar un minut. Atât.

Ce se întâmplă, Nihal ? De ce te-ai îmbrăcat iar în rochie de mireasă ?

Aşa trebuie.

E imposibil să fie altfel. Te rog, înțelege-mă. N-are rost să visezi.

- Spui asta sincer ? - Da, o spun sincer.

Am avut sentimente pentru tine, dar atât.

Eu mă căsătoresc cu Hakkî.

Te rog, nu încerca să mă mai vezi şi să mă cauți.

Te rog, nu te mai ține după mine.

Parcă fata mea e văduvă sau orfană... Aşa avea să fie mireasă ?

Fata mea...

Ține-ți gura, femeie !

Martorii...

- Să dea Dumnezeu să fiți fericiți ! - Mulțumim.

STAREA CIVILĂ DIN BEYOGLU

Hai, urcă !

Hai, urcă !

Nihal !

Nihal !

Nihal ! Nihal, deschide ochii !

Nihal !

Nihal...

Luați-l şi duceți-l de aici !

Nihal, deschide ochii ! Nihal !

Lasă-mă !

Ajutați-mă s-o duc !

Nihal !

Nihal !

Nihal !

Carolin !

- Bună ! - Bună !

Urcați, să vă conduc acasă !

Şoferul nu este ? Conduceți dv. maşina ?

M-am gândit că ar fi plăcut să conduc cu dv. lângă mine.

Vă las aici...

Să nu fie vreo cunoştință. Să nu se înțeleagă greşit.

Să nu se înțeleagă greşit.

- Bună seara ! - Bună seara !

- Mai umple-mi un pahar. - Ați băut foarte mult.

Ce te priveşte pe tine ? Umple paharul !

- Umple încă unul ! - N-ar mai trebui să beți.

Ce te priveşte pe tine ? Eşti mama ?

Eşti tata ? Ce te priveşte ?

- Ia mâna ! Altfel... - Ce se întâmplă dacă n-o iau ?

Ce-o să faci ? Hai ! Loveşte-mă !

Ajunge !

Loveşte-mă !

Dv. aveți dreptate, domnilor.

Dar asta nu scuză faptul că folosiți forța într-un grup aşa de mare.

Dacă sunteți hotărâți să continuați,

vreau să ştiți că o să fie mai mult decât focul de avertisment.

Sau vă dau o sumă de bani

care să vă acopere paguba şi orgoliul rănit şi ne înțelegem.

- Ce ziceți ? - Dă-ne bani. E mai bine.

Ne-am înțeles.

Opreşte !

Urmăriți-mi degetul cu privirea, dnă Aylin.

Mi-e somn. Vreau să dorm.

Aşa e mereu. Nu mănâncă nimic.

Înțeleg.

- Ce are Aylin, domnule doctor ? - E o problemă psihică.

Trece printr-o mare traumă.

Vă recomand s-o duceți la un medic specialist.

Bine, o ducem la un specialist, dar la cine, unde ?

Cunosc eu un medic. Dacă vreți, vă dau numele şi adresa lui.

Ar fi bine.

Le scriu pe cartea mea de vizită.

Îi spuneți că eu v-am trimis. O să se ocupe de ea.

Mulțumim...

Ştiu că nu e momentul acum, dar trebuie să vă spun ceva.

M-am gândit foarte mult.

La Hakan, la mine şi, desigur, la Zehra...

E foarte greu aşa. În felul acesta...

Spune, Berrin. Spune deschis.

Am decis să divorțez de Hakan.

Berrin, se poate, fata mea ?!

Bine, s-au întâmplat lucruri neplăcute, dar se mai întâmplă...

Trebuie să fii calmă. Totul se rezolvă.

Crezi că se rezolvă totul, mamă ?

Bine, poate, uneori nu se rezolvă...

Dar nu trebuie să decizi în grabă şi să rupi legăturile imediat.

Te-ai întrebat ce o să se întâmple cu Zehra când divorțezi ?

O s-o iau.

Berrin, ce-o să faci dacă instanța nu ți-o dă ție, ci lui Hakan ?

În condiții normale, instanța îi dă copilul de sex feminin mamei.

Crezi că sunt normale condițiile tale, fata mea ?

Orice ar fi, mamă, o să fac tot ce pot să-mi iau fata.

Mete unde este ?

A plecat de dimineață.

- Ce încearcă să facă copilul ăsta ? - Nu ştiu.

Aş zice să mă duc să-l caut, dar nu ştiu unde să-l caut.

În fine, mai aştept puțin. Apoi, vedem...

Du-te acasă, Ali. Nu-i nevoie să aştepți.

Cemile, înțeleg dacă nu vrei să intru în casa ta.

Dar nu plec nicăieri. Aştept afară.

- Unde e dna Selma ? - În dormitor, domnule.

- La ora asta ? - E acolo de ore întregi.

Selma ?

Cum a ajuns păpuşa aici ?

Eu am adus-o. Şi hainele, şi pozele.

De ce ?

Conacul Karcî va fi zugrăvit. Se strâng lucrurile vechi.

Servitorii m-au întrebat ce să facă cu hainele, cu pozele, cu păpuşa...

- Eu le-am cerut să le trimită aici. - Bine, dar de ce ?

Nu ştiu. Am crezut că le vrei. Pur şi simplu.

Loveşte ! Dă la poartă !

Te-am prins !

Mete ?

Mete ?

- Fiule, unde ai fost ? Eu... - Lasă-mă, că şi aşa sunt nervos !

- Mete, ia uită-te la mine, fiule. - M-am uitat. Ce este ?

Mete, ce ai, fiule ? De ce eşti aşa de supărat ? Povesteşte !

Mete, te rog, spune ce s-a întâmplat.

Spune, fiule.

Nihal...

S-a măritat cu bărbatul acela.

Am încercat s-o împiedic, dar n-am putut.

Apoi, s-a aruncat în fața unei maşini, mamă.

- Ce ?! - Asta mai lipsea...

Au dus-o la spital. N-am reuşit să-i prind din urmă.

N-am reuşit să-i prind din urmă. N-am putut face nimic, mamă. Nimic !

Mete !

Mete, fiu...

Unde ai fost până la ora asta ?

- Am avut treabă. - Ce treabă ? Cumva cu Cemile ?

Pleacă de pe capul meu, Carolin !

Îl iubeşti, nu te iubeşte, Îi spui să vină, nu vine,

Suferința asta nu ia sfârşit, Sunt disperată, disperată...

Vine o zi în care alergi după el, Îi spui să aştepte,

Nici nu se uită în urmă, Sunt disperată, disperată...

Vine o zi când dragostea ia sfârşit, Te părăseşte fără milă,

După toate astea, Îți rămân doar lacrimile...

Îl aştept, nu vine, Strig, nu aude,

Plâng, nu ştie, Sunt disperată, disperată...

Nu ştiu ce să fac. Să mă duc după el ?

La final e despărțirea, Sunt disperată, disperată...

Vine o zi când dragostea ia sfârşit, Te părăseşte fără milă,

După toate astea, Îți rămân doar lacrimile...

Îl iubeşti, nu te iubeşte, Îi spui să vină, nu vine.

Suferința asta nu ia sfârşit, Sunt disperată, disperată...

Ce fericiți eram odată, Aveam speranță în viitor,

A plecat, şi e linişte peste tot, Sunt disperată, disperată...

Vine o zi când dragostea ia sfârşit, Te părăseşte fără milă,

După toate astea, Îți rămân doar lacrimile...

Mete ?

Mete !

Mete !

- Mete, unde te duci, fiule ? - Trebuie să aflu ce-a pățit Nihal.

- Nu te duce, Mete ! - Trebuie să mă duc, mamă.

Vino, mămico !

- Bună ziua ! - Da, vă rog.

Voiam să întreb ceva.

Caut o pacientă, dar nu ştiu unde e internată.

O cheamă Nihal Sonmez. Ar putea fi aici ?

Să vedem...

- Când a fost internată ? - Ieri.

Ieri...

Nu-i aici.

Bine. Spor la treabă !

Bună ziua ! Caut o pacientă pe nume Nihal Sonmez.

Berrin, unde te duci ?

Trebuie să vorbesc cu Hakan. Mă duc acasă, mamă.

Berrin, te rog, fii împăciuitoare. Încearcă să te înțelegi cu el.

- Berrin, m-ai auzit ? - Da, mamă.

O duci pe Aylin la doctor azi ?

Mă ridic acum. O s-o duc, mamă.

- Aylin e bolnavă, bunico ? - Da, e bolnavă.

- O doare capul ? - Eu nu ştiu. Pesemne că da.

Aylin, fata mea frumoasă...

Hai, fata mea frumoasă...

Hai ! Hai, puiul meu frumos ! Ridică-te, să ne îmbrăcăm.

Mi-e foarte somn, mamă. Vreau să dorm.

Dar mereu zici că ți-e somn, puiule.

Hai, fata mea !

Vino, fata mamei !

Ridică brațele !

Vino...

- Tu de ce ai venit ? - O ducem pe Aylin la doctor.

- O duceam eu. - Am venit şi eu. Ce dacă ?!

- Nu sunt tatăl ei ? - Dragul de tine !

Eşti bărbat în toată firea. Leagă-ți singur şireturile.

Le leg, dar tu le legi frumos, bunico.

Mai lasă-mă ! Mă păcăleşti tu pe mine ?

Mergi la şcoală. Ia şi banii ăştia...

Hai, grăbeşte-te !

La revedere !

Osman !

Am văzut-o pe Cemile când veneam. Era cu maşina.

Unde se duc ? Aylin nu arăta prea bine.

- S-au dus la plimbare. - Dis-de-dimineață ?

Plimbarea de dimineață. Voi de ce ați venit cu toată familia ?

- Ne ții aşa, în picioare, mamă ? - Bine, intrați...

Alo ! Descalță-te. Eşti în grajd ? Cred că aşa eşti obişnuită.

Hai, descălțați-vă şi voi.

Ce faci, mamă ?

Arăți bine, bunico. Eşti sănătoasă tun, zău !

Să nu-ți fie de deochi ! Să bat în lemn !

Capul tău e mai aproape.

Eşti de pomină, dragă dnă Hasefe, zău !

- E clar. Ziceți ! Câți bani vreți ? - Cum ți-ai dat seama, mamă ?

Ce bani ? De unde ți-a venit ideea asta ?

Nu vă cunosc eu ?

De fapt, dragă dnă Hasefe, băiețelul tău iese la pensie !

- Să fie într-un ceas bun ! - Să fie !

Va face comerț. Îşi va deschide o prăvălie.

Dă-i o mână de ajutor fiului tău. Nu ?

Kemal, băiețelule, dacă te bazezi pe pensia mea, renunță cât mai e timp.

Nu cred că Cemile te-a lăsat să cheltuieşti, dragă dnă Hasefe.

- Cred că ți-a strâns pensiile. - Ce multe mai ştii, dnă Neriman !

Dar să te lingi pe bot. Atât îți zic !

Ridicați-vă. Plecăm. Hai !

Mergeți sănătoşi !

Nu a zis nicio vorbă bună... Mergi, fato !