Original subtitles

TRĂDAREA Seria 2, episodul 35

- Ali, tu ? - Da, Ali.

Ce cauți aici ?

Dle Ali, calmați-vă ! Nu înțelegeți greşit...

Tu ştii că e aici Carolin, şi nu-mi spui ?!

Să nu regretați ce o să faceți, dle Ali !

- Ali, lasă-l în pace ! - Ați înțeles greşit.

- Ați înțeles totul greşit. - Nu vorbi !

Ți-am zis să-l laşi pe dl Kenan ! El încearcă să ne ajute...

- Nu-i nimic rău ! - Ali, stai calm ! Ascultă mai întâi !

Dna Selma e aici. Soția dlui Kenan e aici !

Selma !

Cum te simți, Selma ? Eşti bine ?

Mi s-a făcut rău. Acum mă simt bine.

Te simți bine, scumpo ? Vrei să te duc acasă ?

Nu. Rămân aici. Vreau să ascult ce vorbiți.

În regulă.

Dle Ali, totul a început când ați citit biletul care v-a fost dat în Bursa.

Nu ştiu cine l-a scris,

dar dna Cemile m-a acuzat pe mine de la bun început.

Pentru că şi pe mine m-a acuzat Carolin.

Dar nu am scris eu acel bilet. Aşadar, rămâneți doar dv.

Şi dv. ați crezut că nu a scris dna Cemile acel bilet, nu ?

Da, aşa este.

Adică ați crezut că l-am scris eu.

Ştiam. E ceva foarte jignitor pentru mine, dle Ali.

Mă mâhneşte mult să fiu bănuit.

Adineauri, când ați intrat în cameră, ați gândit greşit în privința mea.

Eu am făcut din asta o chestiune de orgoliu, dle Ali.

Nu am reuşit să scot la iveală cine a scris acel bilet,

dar am lămurit o chestiune foarte importantă legată de dv.

- Care chestiune ? - Cine e tatăl lui Mustafa.

Bine. Spuneți ce ştiți.

Am date despre grupa sangvină a dv., a lui Carolin, a lui Mustafa

şi a unui ins pe nume Ekber. Ați spus că-l bănuiți pe acel individ.

Şi ?

Aceste informații nu dovedesc clar cine e tatăl lui Mustafa.

Dar scot la iveală cu siguranță cine nu este tatăl lui.

Cum vine asta ?

Când vă comparăm grupele sangvine,

există probabilitatea ca dv. să fiți tatăl lui Mustafa.

- Şi pentru Ekber există. - Nu, nu există.

- Cum vine asta ? - Uitați...

Am solicitat un raport care să-mi dovedească spusele,

gândindu-mă că nu mă credeți.

Ekber are grupa sangvină A, iar Carolin, 0.

Grupa sangvină a lui Mustafa este B.

Copiii născuți din părinți cu grupele sangvine A şi 0

pot avea doar grupele sangvine 0 şi A.

Adică, din punct de vedere medical,

e imposibil ca Mustafa să aibă grupa sangvină B.

În această situație, e imposibil ca Ekber să fie tatăl lui.

Ali, eu ți-am spus...

Mustafa nu e copilul lui Ekber. Aşa ți-am spus.

Tu nu m-ai crezut, dar dl Kenan m-a ajutat.

Dacă n-ar fi fost el,

tu tot nu l-ai fi vrut pe Mustafa, spunând că e copilul lui Ekber.

- Tu ai cauzat toate astea. Ştii asta. - Eşti obsedată de mine !

Ai fost invidioasă pe mine. Tu ai scris acel bilet în Bursa.

- Nu născoci acum ! - Cine altcineva s-o facă ?

Dacă aş fi scris eu acel bilet,

m-aş mai fi străduit să scot adevărul la iveală ?

- Dar ce căutați la acest hotel ? - Carolin ne-a sunat.

Ne-a povestit ce s-a întâmplat între voi,

că v-ați certat, că a plecat de acasă...

Eu şi Selma am ajutat-o. Doar nu era s-o lăsăm de izbelişte !

Am instalat-o în acest hotel.

Am venit aici ca să vorbim despre ce v-am spus adineauri.

E de necrezut, dar până şi Selma a interpretat greşit prezența mea aici.

Realitatea este aşa cum v-am povestit, dle Ali.

Ați înnebunit cu toții.

De ce să fie o nebunie să ajuți pe cineva, dnă Cemile ?

Măcar n-a mai rămas nicio problemă între Carolin şi dl Ali.

Dacă am avut o contribuție la asta, sunt bucuros.

Nu m-ar fi lăsat inima să văd cum se destramă acest cămin

şi cum e distrusă această familie din cauza unei calomnii.

Mulțumesc. Mulțumesc...

Ați înnebunit cu toții.

Să vă ia naiba pe toți !

Cemile !

Eu ştiu că nu ai făcut nimic rău.

Te cred.

Dar cineva a scris acel bilet şi i l-a dat lui Ali în Bursa.

Nu am făcut-o eu. Dacă mă crezi...

Cine l-a scris ?

Cu bine, Selma !

Hai, scumpo, să mergem !

Nu am vrut să fii martoră la toate astea.

Te-ai supărat degeaba.

Am încercat să te țin departe de toate relele şi neplăcerile astea.

Dar până şi tu m-ai bănuit, nu ?

Nu pot suporta asta.

Ai auzit şi ai văzut totul cu ochii tăi.

Aşa e lumea, plină de rele.

- Ne vedem mai târziu ! - La revedere, dle Ali !

- Vă mulțumesc mult, dle Kenan. - Cu plăcere.

- Ăştia se pupă în public. - Nu te uita, bunico.

Bunica tot se uita. Se supăra că se pupă, dar se uita.

Se înfuria pe cei care se certau, dar îi privea.

Voia ca toți îndrăgostiții să fie împreună, dar să nu se pupe.

Să nu se certe nimeni, dar toți cei răi să fie pedepsiți.

Bunica îşi vărsa năduful pe filme, fiindcă nu putea ține piept vieții.

Dar acelea erau plăsmuiri. Ce rău fictiv, ce ticăloşie fictivă

ar fi putut concura cu relele şi ticăloşiile adevărate din viață ?

Motivul pentru care cei care tac în fața adevărului țipă la plăsmuiri

nu e cumva ruşinea de a fi fost învinşi de viață ?

Cemile, bine ai venit !

Bine te-am găsit, mamă...

Mamă, te simți bine ?

Nu am nimic... Mi-e bine.

- Dar nu arăți bine. - Nu am nimic...

- Te-ai îmbolnăvit, mamă ? - Mi-a fost cam frig, fiul meu frumos.

Hai... Tu te trezeşti devreme mâine-dimineață. Culcă-te.

Noapte bună, mamă !

Cemile, ce s-a întâmplat ? Eşti foarte posomorâtă.

- Mustafa a fost găsit, mamă. - Da ?

Tu nu te prea bucuri.

Tu m-ai acuzat mereu. Dar uite, ai văzut că sunt nevinovată.

Vreau să fiu mereu lângă tine. Eu, tu şi Mustafa...

Uite, suntem o familie.

O să fim fericiți, Ali. Ai o slujbă bună acum.

Înțelege-mă odată ! Noi suntem familia ta.

Vino...

Mustafa nu e copilul lui Ekber.

Dar au dat vina pe mine pentru toate cele întâmplate.

Să-i ia naiba !

Era uşuratica de Carolin. A apărut şi ticălosul de Kenan.

Am obosit.

Nu trebuia să mă bag în treburile companiei.

- De ce spui asta, mamă ? - Kenan e foarte periculos.

În timp ce eu încerc să fug de Ali, de trecutul meu, de Carolin,

omul acela creează nişte vârtejuri care mă trag în mijlocul evenimentelor.

El face totul. E foarte viclean.

Vede slăbiciunile tuturor, apoi, îi determină să mă atace.

Am obosit foarte tare.

Mamă, vino...

Nu te-am văzut niciodată aşa.

Cemile, să-ți zic ceva... Dar ascultă-mă bine.

Dacă îl laşi pe acel ticălos să-şi facă de cap, o să rămâi cu mâna goală.

Să ştii... Eu îți zic.

N-o să mai ai acțiuni şi procente din companie.

Totul o să dispară. O să-ți ia tot ce ai.

N-o să mai găseşti de lucru nici măcar la atelier.

Cei ca el vor totul. Ai înțeles ? Nu se satură.

Îi dai un deget, şi-ți ia toată mâna.

Individul acela vrea totul: compania, firmele, averea...

- Îți garantez. - Bunica are dreptate. Nu renunța.

Să nu-i laşi mână liberă acelui individ.

Mamă...

Dacă vrei, lasă-l în seama mea. Mă duc, îl trag deoparte şi-l bat.

Aoleu ! Nu mă face să regret că ți-am povestit.

Dar de ce ? Dacă îl mănâncă pielea, îl scărpinăm.

Taci !

- Aylin unde este ? - A sunat. Cică rămâne la o prietenă.

- Care prietenă ? - Şi eu am întrebat-o.

A zis că eu n-o cunosc.

Probabil, una dintre prietenele cu care se vedea când era acasă la Murat.

Unde întârzie ?

Cică locul în care s-au dus e cam departe de oraş.

A plouat mult, şi n-a putut să se întoarcă.

Cică rămâne la prietena ei în noaptea asta.

Deci rămâne la prietena ei... Aylin, Aylin...

- Eşti fericită ? - Foarte fericită.

- Tu ? - Şi eu.

- Te iubesc. - Şi eu te iubesc mult pe tine.

Ce uşor e să spui asta ! Te iubesc.

Dar cât de mult a durat să ne-o spunem...

Ce necazuri am îndurat...

Locul potrivit, momentul potrivit...

Persoana potrivită...

Fără toate astea, nu are niciun sens să spui "te iubesc".

Asta-i toată dificultatea.

Te iubesc.

Te iubesc.

- Bună dimineața ! - Bună dimineața !

Trebuie să plecăm. Mama îşi face griji.

Cemile, ai rămas țeapănă acolo. Trebuia să mănânci ceva.

Te duci la serviciu. Nu poți pleca flămândă.

Unde întârzie Aylin, mamă ? Eu n-am dormit azi-noapte.

- Doamne, dă-mi răbdare ! - Nu te agita. Soseşte acum.

Am întârziat la serviciu. Mai aştept puțin şi plec.

- O zi bună ! - Şi ție.

Ce faci azi ?

Mă duc la serviciu.

- Tu ce faci ? - Şi eu mă duc la serviciu.

Bine. Atunci, nu întârzia.

- Bine. Nici tu. - Bine.

- Mergi sănătoasă ! - Şi tu.

Ce s-a întâmplat ? De ce ai coborât aici ?

Scumpule, doar nu crezi că mama a crezut că am rămas la o prietenă !

O să ne certăm acum. Să nu te vadă şi pe tine, că turbează.

Întoarce-te acum. Nu-mi crea dificultăți. Mă duc pe jos de aici.

Bine ?

Du-te, dragule !

Soner, ce faci ? Întoarce-te !

Oricum am o treabă în partea asta, fie că vii, fie că nu.

- Eşti copil ? - Vii sau nu ?

Hai !

Ce mă fac eu cu tine ?

Aylin, Aylin !

Nu-ți face griji. Te-ai consumat şi tu...

Fata asta nu e în toate mințile ? Ăştia o să mă omoare, mamă !

Calmează-te.

A venit.

Nu te înfuria şi nu face scandal, te rog...

Bună, mamă !

- Tu erai ? - Ce se întâmplă ?

- Ce-i cu mutra asta ? - Ce vrei ?

Voiam să vorbim de cele întâmplate, dar m-ai întâmpinat într-un hal...

Ce să fac, Ali ? Să te îmbrățişez ?

Ai aflat că Mustafa nu e fiul lui Ekber.

Ai răsuflat uşurat, eşti fericit. Gata, s-a terminat. Ce mai vrei ?

- E bine ? - Ascultă-mă măcar o dată !

E şi tata aici. Ce facem ? O să facă scandal.

- De unde vine aşa, pe motocicletă ? - A zis că stă la o prietenă.

Gata, stai calmă. Aşteaptă pe margine. Rezolv eu.

Cu individul ăsta !

A mințit ! E clar unde şi-a petrecut noaptea !

Ali, nu te certa.

Aylin, nu ți-e ruşine, fato ? Abia ai divorțat !

Ți-ai petrecut noaptea cu bărbatul ăsta ?!

Vorbeşte frumos, tată ! Nu sunt un copil !

- Nu mă poți certa ! - Gura, fato ! Taci !

- Dle Ali... - Ce "dle Ali" ?!

Dar tu ?! Te-am respectat, te-am crezut om ! Asta-i răsplata ?

- Nu ți-a fost ruşine ?! - Dle Ali, dacă mă ascultați...

- Ce să ascult ?! - Tată !

Ai luat-o pe fata mea şi v-ați petrecut noaptea împreună !

Lasă-l în pace pe Soner ! Spune-i ceva, mamă !

- Ți-ai petrecut noaptea cu fata mea ! - Spune-i, mamă ! Dă-te !

Ce să-i spun ?

De vreme ce ai crescut şi-ți petreci noaptea la alții fără să-mi spui,

ce să-i spun tatălui tău ? Poftim, e aici ! Spune-i singură !

Poftim, spune-i singură ce ai de spus !

- Eu m-am săturat ! M-am săturat ! - Spune, Cemile !

Spune, fato ! Să spună cineva !

- Spun eu. - Spune !

Ceea ce o să spun vă priveşte şi pe dv., dnă Cemile.

Spune !

Eu o iubesc pe Aylin şi vreau să mă căsătoresc cu ea.

Dar cu Murat cum rămâne ?

Aylin şi Murat au divorțat. Căsătoria lor a fost o greşeală.

Eu sunt răspunzător de asta.

Dacă îmi dați voie să mă însor cu Aylin,

îmi voi fi răscumpărat greşeala măcar parțial.

Cum rămâne cu sentimentele lui Murat ?

El nu are nicio parte din vină în greşeala asta.

O să vă clădiți fericirea pe nefericirea lui ?

E drept ? E posibil ?

Aylin şi Murat au vorbit. El nu se opune acestei căsătorii.

Eu o iubesc pe Aylin. Dacă îmi permiteți...

Desigur, dacă îmi acceptă Aylin cererea, vreau să mă însor cu ea.

Îmi dați voie ?

Şi dacă nu-ți dăm voie, dle Soner ?

- Ar fi bine să-mi dați voie. - Şi dacă nu-ți dăm voie ?

Tot o să mă însor cu Aylin.

Dar, dacă mi-ați da voie, aş fi bucuros.

Doamne ! Ce chestie !

De ce râzi ? De ce râzi ? Văd că te-ai înmuiat imediat.

Adineauri îi strângeai de gât: "Spune ! Spune tu ! Spune tu !"

- Huo şi tuo ! - Huo şi tuo, vasăzică...

Te pricepi la interjecții.

Se întâmplă brusc... Nu sunt pregătit.

Adică niciun inel cu diamant, niciun colier, nimic...

Totuşi, o să te cer de soție.

Aylin...

Vrei să te căsătoreşti cu mine ?

Eu nu vreau nimic în afară de tine. Vreau doar să fiu cu tine.

- Da. - Da ?

Da, pentru totdeauna !

Să vin din nou să-i cer mâna lui Aylin ?

Nu puteai s-o ceri mai frumos de atât.

Căsătoria asta e foarte importantă pentru viața noastră.

De acum încolo, totul o să fie complet diferit.

Vrem să păşim cât mai iute în noua noastră viață.

De aceea, o să facem o cununie-fulger.

Eu n-am nimic împotrivă. Nu mă amestec în restul treburilor.

Dnă Cemile...

Au terminat ?

Au terminat.

Sunt foarte fericită. Vă mulțumesc mult amândurora !

Sunt foarte fericită !

Ajută-mă să mai trăiesc puțin, doctore.

Ajută-mă să mai trăiesc puțin, doctore.

- Să mai trăiesc câteva zile. - Dle Murat, stați calm.

Ajută-mă să mai trăiesc puțin, domnule doctor !

- Te rog, încă puțin, doctore ! - Stați calm, dle Murat...

Ajută-mă să mai trăiesc puțin, doctore ! Încă puțin...

Mă însor !

Mă însor !

Te rog, ajută-mă să mai trăiesc puțin, doctore. Câteva zile...

Câteva zile... Câteva zile...

Câteva zile, doctore...

Aylin !

Încă puțin, doctore...

Să mai trăiesc puțin...

Doctore...

- Bine ați venit, dle Soner ! - Bine te-am găsit, Süleyman !

Mă însor ! Mă însor !

- Felicitări ! - Mulțumesc !

- Mă simt foarte ciudat. - Probabil, de fericire.

- Aşa o fi ? - Desigur.

- În fine, noapte bună ! - Noapte bună ?

- Alo ! - Dl Ali vrea să vorbească cu dv.

Să vină !

Cemile, cred că ai fost tratată nedrept aseară, la hotel. De aceea...

Dar de ce n-ai spus acolo, Ali ? Ce rost are să spui aici, acum ?

M-am gândit toată noaptea, Cemile.

De aceea am venit dis-de-dimineață la tine. Ca să vorbim.

Despre ce să vorbim, Ali ?

O să-mi spui că am jucat nişte jocuri ieftine ca să te despart de Carolin

şi că am dat vina pe dl Kenan,

iar el e un înger care se străduieşte să-ți facă bine ?

Bine, Cemile. Taci, da ? Bine.

Îl urăşti pe dl Kenan fiindcă m-a angajat pe mine.

- De aceea ai devenit oarbă. - Tu chiar eşti prost, Ali.

Ai în jur numai oameni care încearcă să te păcălească. Trebuie să vezi asta.

Dacă nu ai de spus decât laude la adresa dlui Kenan, poți pleca.

Ce-i ? Ce te uiți ?

Eşti hotărâtă să faci ce-ai spus ieri la şedință, Cemile ?

Dacă membrii consiliului director

nu se răzgândesc în privința muncitorilor, o să pleci ?

- O să laşi compania şi-o să pleci ? - Da.

Adică n-o să renunți la decizie. Eşti hotărâtă.

- N-o să renunț. - Eşti încăpățânată, Cemile.

Sper să se răzgândească membrii, iar tu să rămâi aici, Cemile.

Ar fi foarte bine pentru tine să rămâi.

Să nu audă dl Kenan ce-ai zis,

fiindcă o să danseze de bucurie când o să mă vadă plecând de aici.

Intrați !

- Bună ziua, dle Kenan ! - Bună ziua, dle Ali !

Ieri, dna Cemile a făcut o şedință.

Au fost prezenți şi domnii Halil, Sami şi Nuri.

- Dv. ştiți ? - Da. Am fost şi eu prezent.

Da ? Şi ce s-a discutat ?

Dle Kenan, cum nu e posibil să mă duc să-i spun altuia ce vorbesc cu dv.,

la fel nu e posibil nici să vă spun dv. ce s-a discutat acolo.

N-ar fi corect. Scuzați-mă.

Aveți mare dreptate, dle Ali. De aceea lucrez cu dv.

Mulțumesc.

Am nevoie de oameni ca dv., cinstiți, integri...

- Cu adevărat de încredere. - Mulțumesc.

La revedere !

Puteți să mi-i găsiți pe domnii Halil şi Sami ?

Să vină imediat în biroul meu. Şi, după ce pleacă ei, dl Nuri.

- Bine. - Să ziceți "da, să trăiți, domnule".

Spor la treabă !

Doamne ! Doamne ! Ne dau bani gheață ?

- Da, băiete, imediat după nuntă. - Ce bine !

- Spor la treabă, domnilor ! - Mete, e o treabă grozavă, băiete !

Ce treabă ? Parcă ați înnebunit.

E o nuntă în seara asta. Vor să cântăm noi.

Dacă ai auzi câți bani ne dau, ai fi uimit !

Suntem liberi în seara asta.

Eu nu cânt la nuntă.

Mete...

Necati, dacă ai venit să insişti, nu te chinui degeaba, bine ?

- Eu nu cânt la nuntă. - Bine, înțeleg. N-o să insist.

Dar o să-ți spun ceva. Ascultă-mă.

Lasă-mă încolo pe mine. Bine ?

Băieții ăştia sunt alături de tine încă din liceu.

Au cântat şi gratis, şi dând bani din buzunarul lor.

Au datorii, cheltuieli... Toți vor să-şi câştige traiul.

Acum, fă-le şi tu o favoare. Ce mare lucru ?

Bine. Du-te şi spune-le să se pregătească.

- Hai, du-te ! - Bine.

- Apropo, tu te simți bine ? - Da.

Venim.

Ieri ați făcut o şedință în biroul dnei Cemile.

În afară de dv., au fost prezenți dna Cemile, dl Ali şi dl Nuri.

- Nu-i aşa ? - Da.

Şedința asta a avut legătură cu treburile companiei ?

- Dle Sami ? - Da.

Bun...

Atunci, îmi permiteți şi mie să aflu informații despre şedință ?

Fiindcă şi eu sunt interesat de treburile companiei.

Să nu mă simt lăsat pe dinafară. Ce s-a discutat ?

Nu-mi spuneți.

Am nişte documente care vă privesc.

Uitați-vă, analizați-le ! Nu vă grăbiți.

Avem timp. Eu sunt aici. Aştept.

V-ați gândit ce s-ar întâmpla dacă s-ar afla informațiile astea ? Nu ?

De ce să se afle ? Nu vă temeți. Atât timp cât nu ne certăm...

Da. Acum o să-mi povestiți ce s-a discutat la şedință ?

SFÂRŞITUL EPISODULUI 35, SERIA 2