Original subtitles

TRĂDAREA Episodul 18

- Mulțumesc. Poți pleca. - Eu vă mulțumesc, doamnă.

Mătuşă Cemile !

Mătuşă Cemile !

Ce s-a întâmplat ?

- Ce este, copile ? - Ia pantoful ăsta, mătuşă Cemile.

A trimis vorbă unchiul Lemi. A zis să vii să-l iei pe Osman.

- Osman unde este ? - În celălalt pantof.

Celălalt pantof unde e, copile ?

În vârful pomului din livada unchiului Lemi.

Coboară ! Aşteptăm aici ore întregi ?! Ți-am zis să cobori !

Nu cobor ! Mă tragi de urechi !

- Bineînțeles că te trag ! - De ce, mă rog ?

Toată lumea are dreptul la fructele astea !

Ba nu ! Asta e proprietatea mea ! E dreptul meu ! S-a înțeles ?

Nu las pe nimeni să le mănânce !

Tu ai făcut sămânța pomului ? Tu l-ai plantat ?

Pomii ăştia erau aici când m-am născut !

- Mi i-a lăsat tata moştenire ! - El a făcut semințele ?

- Hoțule ! - Tu eşti hoț ! Şi tatăl tău era hoț !

Ia uite...

Îți arăt eu acum ! Coboară iute ! Coboară !

Nu cobori ? Coboară !

Ți-am zis să cobori ! Coboară !

Coboară, măgarule ! Coboară !

Dle Lemi ! Dle Lemi, încetați !

- Nu aruncați ! Nu loviți copilul ! - Încerc să-l lovesc, dar nu ajung.

Dle Lemi, terminați, vă rog ! E un copil !

Dar ştie să mă facă hoț !

- Ce faci acolo, fiule ? - Ce să facă ? Îmi fură fructele.

Coboară ! Coboară iute !

Nu cobor ! O să mă tragă de urechi !

- N-o să te tragă ! - Ba da ! El a zis !

Dle Lemi, ziceți-i că nu-l trageți de urechi, ca să coboare.

Ba îl trag.

- Uite ! Ai văzut ? - Coboară, fiule ! Coboară !

Dle Lemi, plecați, ca să coboare copilul.

Încăpățânat mai este ! Hai, fiule, coboară ! A plecat.

Vino !

Coboară !

Stai !

Întinde piciorul.

Întinde piciorul, fiule !

Mergi !

Te-a prins până la urmă. Să vedem ce-o să faci.

- Lemi te-a pus pe lista neagră. - O să intru iar în livada lui.

De ce te comporți aşa, fiule ? Cere-mi şi îți iau ce fructe vrei.

- Ştiu, mamă. - Atunci ?!

Nu intru în livada lui Lemi fiindcă vreau fructe.

- Dar de ce ? - Fiindcă îmi place să intru.

Când se înfurie, i se înroşesc ochii, i se umflă fața...

"Măgarule !" Aleargă aşa...

"Măgarilor !"

Eşti foarte frumoasă, mamă. Ai o rochie foarte frumoasă.

Semeni cu femeile de la televizor.

Probabil, ai zis ceva frumos. Mulțumesc.

De ce mergi în picioarele goale ?

Nu-i uşor să alerg după tine cu pantofii ăştia cu toc.

- De ce porți pantofi cu toc ? - Aşa poartă femeile.

- De ce ? - Dacă aş şti...

- Cum a fost în prima zi de lucru ? - Bine.

O să mă adaptez în câteva zile.

Azi s-a întâmplat ceva interesant.

- Ce ? - Am văzut-o pe dna Cemile.

A decis să se ocupe personal de afacerile companiei.

Foarte bine ! Lucrați împreună.

Selma, cum se face că, în prima zi în care am început lucrul,

fiind împuternicit de tine, femeia aia a luat o decizie asemănătoare ?

Nu cred că înseamnă ceva anume.

Femeia aia, dna Cemile, s-a măritat cu Hikmet Karcî

când tu erai într-o situație dificilă şi când erai bolnavă.

Nu s-a gândit la tine.

Te înşeli, Kenan.

După ce a aflat de mine, Cemile s-a răzgândit în privința căsătoriei,

deşi eu şi Hikmet eram divorțați.

După ce eu am renunțat la Hikmet şi la toate şi am plecat în Izmir,

s-a măritat cu el.

Eu cred că te înşeli, Selma.

Femeia asta a devenit deodată proprietara unei averi.

Iar acum a sărit asupra noastră într-o clipă.

Vrea să aibă doar ea dreptul la replică în companie.

Nu o arată, dar e foarte ambițioasă. Vrea să dețină totul.

Mai întâi ți-a luat soțul, iar acum a pus ochii pe toată compania.

Te înşeli, Kenan. Cemile nu e aşa.

O să-ți dai şi tu seama pe măsură ce o s-o cunoşti.

Ai puțină răbdare.

Bine. Aşa să fie.

Scumpo, eu trebuie să lucrez puțin. Mă scuzi ?

Desigur.

O să mă întorc negreşit într-o zi. O să fim din nou împreună.

Nimeni n-o să ne poată împiedica.

Te iubesc foarte mult. Nu uita.

Nu uit.

- Mă iubeşti ? - Foarte mult !

S-a terminat programul.

Berrin ?

Ridică-te, că plecăm.

- Atât de târziu este ? - Da.

Berrin, revino-ți. Te duci acasă. Să nu te vadă Hakan aşa.

Să mergem puțin la mine, dacă vrei, sau să bem ceva undeva.

Nu, mulțumesc. Mă duc puțin la mama.

- Vorbesc cu ea. Poate îmi face bine. - Bine.

Aylin ?

Eu...

M-am întors, mamă. M-am întors acasă.

Mă primeşti ?

Sigur, doamnă. Am înțeles.

Dle Suleyman !

Dna Aylin vrea să vorbească cu dv.

- Bună, Suleyman ! - Bună, dnă Aylin !

Eu o să stau acasă la mama de acum. Aşa am decis.

- Dl Soner ştie ? - Îi spui tu.

Nu ați luat niciun lucru când ați plecat de acasă.

Nu-i nevoie. Am doar câteva amintiri acolo.

O să trec pe-acolo, să le iau.

Bine, dnă Aylin.

Berrin ?

Nu arăți bine, fata mea. Ce s-a întâmplat ?

Nu mă simt bine, mamă. Am venit la tine ca să-mi revin.

- Şi tu ? - Cine mai este ?

Intră !

Aylin ?

Tu ce ai pățit ?

Ne-am certat. Murat a plecat de acasă.

Soner a înnebunit. A transformat casa într-un iad.

- Soner s-a întors ? - Da.

S-a întors după ce a plecat Murat de acasă ? Pentru Murat sau...

S-a întors mai înainte, înainte să plece Murat de acasă.

Ce gândeşti ?

Ce să gândesc ? De fapt, totul era clar de la bun început.

Tu şi Soner erați îndrăgostiți.

Înseamnă că a aflat şi Murat până la urmă.

Altfel, de ce să plece de acasă cineva în starea lui ?

Nu e o greşeală să iubeşti, surioară.

- Nu e o greşeală. - Sora mea...

Situația mea e clară. Dar tu de ce eşti atât de îndurerată ?

Numai tu suferi din dragoste ?

Ahmet s-a întors.

În plus, sunt nevoită să-l văd întruna din cauza serviciului.

De fiecare dată mi se zgândăreşte rana. Ce să mai zic ?

Draga mea...

Fetele mele...

Ce se întâmplă ? V-ați uitat la vreo dramă la televizor ?

Nu. Televizorul e închis.

Aylin s-a certat cu Murat. O să stea la noi o vreme.

Bine. Şi tu ?

Eu sunt în trecere. Mă duc acasă.

Casa noastră nu prea e în drum...

Dar măcar tu te poți duce acasă. E şi ăsta un lucru bun.

Stai jos !

Am fost la piață ! Au venit surorile mele !

Ce v-ați strâns aşa ?!

Aylin o să stea la noi o vreme, mamă.

Ura ! Aylin stă la noi !

Eu mă bucuram că Aylin şi Berrin au venit acasă.

Dar mama nu părea deloc bucuroasă. Nu înțelesesem de ce.

Cu timpul, am înțeles.

Fiecare mamă vrea ca puiul ei să zboare cu propriile aripi.

Şi ştie că o să plece din cuib când o să învețe să zboare.

Despărțirea te întristează. Fiecare mamă acceptă această tristețe,

fiindcă şi ea şi-a făcut propria mamă să simtă tristețea despărțirii.

E greu de suportat ca pasărea care a zburat

să se întoarcă în cuib neputincioasă, cu aripile frânte.

Numai o mamă poate înțelege durerea unei asemenea întoarceri.

Uite ce am luat, Aylin !

- Uite, se deschide ! - Încă nu a început emisia.

Faceți-mi loc !

Începe acum.

Copii, dacă tot sunteți toți aici, vreau să vă spun ceva.

Am decis să fac parte din consiliul director al companiei.

Adică de acum o să lucrez acolo, nu la atelier.

Să fie într-un ceas bun, mamă !

Pentru noi, e important să fii tu fericită.

Orice lucru faci, îl faci cel mai bine. Suntem siguri de asta.

Mulțumesc, fiule.

Cred că trebuia să faci asta de mult timp. Azi a fost să fie.

- Felicitări, mămico ! Să fie cu noroc ! - Mulțumesc.

Era bine la atelier. Era aproape de casă.

Mama o să se ducă cu maşina de acum, bunico. Nu-ți face griji.

Ştiu, nebunule. Mă crezi ramolită !

Tăceți, că mă uit la televizor !

- Ne cerem scuze, dle Osman. - Bine, dle Mete !

Eu plec.

Berrin, s-a făcut târziu. Dacă vrei, te duce Mete acasă.

Probabil că Hakan a venit.

Bine, mamă.

Suc de vişine ! Rece ca gheața !

- Umple-mi un pahar. - Îți dau...

Salut !

Salut !

Vino să bei un suc de vişine. E cald afară. Te răcoreşti.

Îți fac cinste. Vino !

Încă un pahar !

Mulțumesc.

- Ce face mama ta ? - La fel, cum ştii.

- Multă sănătate ! - Mulțumesc.

Tu ? Ai fost în străinătate. Bine ai venit !

Bine te-am găsit !

- Cu bine ! - La revedere !

- Spor la treabă ! - Mulțumim.

Ți-ai luat mandolină ?

Eu ? Nu, nu mi-am luat încă, dar o să-mi iau.

Când vrei să-ți iei, să mă anunți, să-ți alegem una bună.

Bine. Vă anunț.

- Bună ! Spor la treabă ! - Mulțumim !

Un suc de portocale.

De ce nu mi-ai spus că dl Izzet e tatăl tău ?

Ce este, puişor ? Te-a speriat faptul că sunt fata patronului ?

Par speriat ?

Parcă te-ai interesat şi ai întrebat ceva despre mine...

Sunt curioasă dacă ți-aş atrage atenția

dacă n-aş semăna cu celebra profesoară Inci.

Dacă te-ai fi interesat, ai fi ştiut cine îmi sunt părinții.

Ai fi putut afla tot ce voiai. Dar tu nu eşti cu gândul la mine.

Hai, Mete, vino să repetăm, frățioare !

Noi lucrăm aici...

Stimați ascultători, bine ați venit cu toții la prima audiție

a noii compoziții a marelui artist Mete Akarsu !

Nu, nu, nu aplaudați, vă rog ! E suficient să mişcați din urechi.

Nu poți să stai fără să te maimuțăreşti ?

- Treci la locul tău ! - Bine, frățioare.

Cine a ridicat microfonul ?

Gata ! 2, 3, 4 !

"Luminează-mi drumul, Fii o lumină pentru mine,"

"Scoate-mă de unde am căzut."

"Fii visul meu, Du-mă în casa în care m-am născut."

"Uită-te, pozele mele sunt încă acolo ?"

"Ține-mă puțin de mâini cu toată iubirea."

"Fii visul meu, Du-mă în casa în care m-am născut."

"Ce va rămâne mâine în afară de iubire ?"

"Fii visul meu, Du-mă în casa în care m-am născut."

"Mi s-au răspândit visurile în toate părțile,"

"Copilăria mea se joacă în casa în care m-am născut."

"Totul e ca înainte, viața continuă,"

"În casele cu bovindouri se visează din nou."

"Ține-mă puțin de mâini cu toată iubirea,"

"Fii visul meu, Du-mă în casa în care m-am născut."

"Ce va rămâne mâine în afară de iubire ?"

"Fii visul meu, Du-mă în casa în care m-am născut."

"Străzile copilăriei mele sunt pline de amintiri,"

"Amintirile sunt împreună cu mine toată viața,"

"Fiecare ar trebui să aibă o stradă care să-i aparțină doar lui."

"Ar trebui să găsească totul acolo, să rămână o urmă..."

"Ține-mă puțin de mâini cu toată iubirea,"

"Fii visul meu, Du-mă în casa în care m-am născut."

"Ce va rămâne mâine în afară de iubire ?"

"Fii visul meu, Du-mă în casa în care m-am născut."

Vechituri !

- Ali, unde te duci ? - M-am plictisit. Ies să iau puțin aer.

Ieri ne-ai distrus seara, azi eşti tot posomorâtă.

- Ce se întâmplă, Berrin ? - Nimic.

Ți-am zis că nu vreau să lucrezi. Ai zis că lucrezi şi am acceptat.

Ce problemă mai ai ?

Nu ştiu ce trebuie să fac ca să te fac fericită. Am obosit !

Şi eu am obosit, Hakan. Am obosit foarte tare.

- Luați-vă floricelele ! - Ura ! Au sosit floricelele !

După ce se termină emisiunea asta, te culci.

Bine !

Aşa, seara...

Bună seara ! Noi am venit !

Ne-am luat televizor şi am venit să vă chemăm, să ne uităm împreună.

Sunt emisiuni foarte frumoase. I-ar atrage atenția şi lui Osman.

Sunt desene animate...

Dar cum e posibil ? V-ați luat şi voi !

Ați făcut şi floricele ! Sunteți fericiți, pur şi simplu.

Ce marcă e televizorul vostru ?

Al nostru e cel mai bun ! Are 12 canale !

Dar există un singur canal în țară, Neriman.

Ce faci cu celelalte 11 ?

E şi Aylin. Nu am mai văzut-o de mult. E bine.

- Ce face Murat, Aylin ? E bine ? - E bine.

Lua-te-ar naiba...

- El unde e ? De ce nu a venit ? - Ce te priveşte pe tine ?

- Dar ce-am zis ?! - Să plecăm ! Mergi, fato !

- Lui Neriman i s-a făcut rău. - Foarte rău.

Rău de tot !

Tăceți !

Ia uite-o pe Cemile ! Mă mai şi ironizează !

Neriman, să-ți zic ceva... Fă şi tu floricele acasă.

Ar fi foarte bune când ne uităm la televizor.

Mi s-a făcut poftă când am văzut acolo.

Să crăpi, Kemal ! Ce zic eu, şi ce zici tu !

Răspunsul pe care-l cauți ar putea fi în biroul lui Soner.

În sertarul biroului.

Sigur că da !

Murat a înțeles totul şi s-a certat cu Aylin !

Murat a plecat de acasă.

Dacă nu s-a întâmplat fix aşa, să mi se taie capul !

- Ce prostii spui, fato ? - Ce spui, fato ?

Mergi, mamă ! Sunt răzbunată ! Îți povestesc când mergem acasă !

Neriman !

Dna Aylin continuă să stea acasă la mama sa.

Să nu observe că este urmărită.

- Bine ? - Bine, domnule.

- Aveți veşti despre fratele meu ? - Da. Bea foarte mult.

După spusele uneia dintre servitoare,

noaptea umblă prin casă de parcă v-ar fi văzut pe dv.

- De parcă m-ar fi văzut pe mine ? - Da.

- Ce servitoare a zis asta ? - Fata noastră.

Bine. Foarte bine. Poți pleca.

- Răspund eu. - Bine, domnule.

- Alo ! - Ce veşti ai ?

Căpitanul Ali doarme pe o bancă din Sarayburnu.

Şi-a petrecut toată noaptea pe banca aia.

Bine. Vin imediat.

A venit timpul să ne cunoaştem, căpitane Ali.

Mesude ?

- Bună ! - Bună, Carolin !

Ce frumoasă eşti !

- Cum ziceți voi ? Ca o păpuşă. - Mulțumesc !

Ce prost e bărbatul acela...

Cum îl cheamă ? Al tău... Soner !

Nu a ştiut să te prețuiască.

E un idiot. Ce să-i faci ? Sper să primească ce merită.

- Nu te întrista. A primit deja. - Ce ştii ?

L-am văzut ieri. Se simțea foarte rău. Era foarte trist.

Să dea Dumnezeu să ajungă şi mai rău !

Stai puțin. Soner s-a întors din Anglia ?

Da. Ți-am zis, l-am văzut ieri.

- Acum e clar. - Ce e clar ?

Ce este, Carolin ? Eşti foarte curioasă.

Da. Mi-a părut foarte rău pentru el.

- Deci ți-a părut rău pentru el. - Da, mi-a părut rău.

- Ce zici, bem o cafea împreună ? - Vino !

Şi i-am zis lui Murat:

"Du-te şi uită-te în biroul lui Soner, în sertar."

"Poate găseşti acolo ce cauți."

E clar că s-a dus şi s-a uitat. A găsit înțelegerea şi a citit-o.

Apoi, s-a înfuriat, normal, şi s-a certat cu Aylin.

Când s-au complicat lucrurile, Soner a venit fuga aici,

iar Murat a plecat. Sigur că da !

Să nu-mi spui mie pe nume dacă nu s-a întâmplat aşa, Carolin !

Foarte palpitant !

Ăştia sunt îndrăgostiți, fato. Nu e nimic nou.

Eu ştiam, de exemplu.

Dar acum ce s-a întâmplat, Carolin ? Toți sunt distruşi.

Murat a plecat, Soner a scăpat de sub control,

iar Aylin s-a dus la maică-sa şi stă bosumflată acolo.

Ce bine îmi pare ! Ce bine îmi pare, Carolin !

În fine, scumpo, eu plec. Mă duc să-i povestesc mamei.

Mesude, stai puțin.

Am înțeles totul.

Dar ştiu că eşti foarte vicleană şi ambițioasă.

De ce mi-ai povestit lucrurile astea ? Ce scop ai ?

Eşti de pomină, Carolin ! Parcă tu ai fi altfel !

Cum e vorba ? Când un nebun vede un alt nebun, îşi ascunde ciomagul.

E normal să stăm noi două la taclale aici, frumos, bând cafea ?

Nu ne umblă amândurora planuri prin cap, Carolin ?

E clar că ție ți s-a pus pata pe Soner.

Bine... Pentru că eu vreau să mă răzbun pe el şi pe Aylin.

Îți povestesc lucrurile astea ca să ai un atu puternic împotriva lui.

Puternic !

Dacă n-ai înțeles nici asta, nu ştiu cum să-ți mai explic.

- Te felicit ! - Mulțumesc.

În aceste condiții, îți urez spor la treabă !

La revedere, Carolin !

La revedere !