Original subtitles

Mă voi preda şi îmi voi ispăşi sentinţa,

oricât de mult ar fi.

- Ce ştiu ei? - Aproape totul.

Îmi pare foarte rău.

Roosje va moşteni DOUĂ milioane de euro.

E vorba de bani.

De aceea a apărut din senin cerând custodia.

Chiar înainte ca mama lui Steffi să moară,

a donat banii unei organizaţii de caritate.

Întreaga moştenire a lui Roosje.

- De unde ştii? - Eu conduc organizaţia de caritate.

Audierea privind custodia minorului Roos Hartog.

Onorată Instanţă, aş dori să auziţi câteva înregistrări.

Ai ucis-o?

Dar am manipulat totul ca s-o iau pe Roosje.

Tata nu te va dezamăgi niciodată.

Aş dori un taxi de la Neptuneshof 14, în Zonnewijk.

Faceţi reclamă produsului sau mărcii dvs. aici, contactează www.OpenSubtitles.org astăzi

E liber locul acesta?

- Sau aştepţi pe cineva? - Da.

Dar cred că aştept degeaba.

VECINII Sezonul 4 - Episodul 1

Aceasta este Eva van der Leek. Ea a fugit în mijlocul procesului.

- Cu copilul? - Roosje Hartog.

Audierea de custodie a fost amânată

pentru că a fugit şi nu a fost în contact.

Din moment ce ea nu are custodia, aceasta este răpire.

Şi ai motive să crezi că a plecat în străinătate?

- Cine este? - Fostul ei soţ, Peter Nijhof.

Şi unde este?

Asta veţi afla.

- Trebuie să plec de aici. - Este o comoţie severă.

- Trebuie să te odihneşti. - Trebuie să plec.

Trebuie să plec, te rog.

Vă rog.

Nu.

Scuze, vise urâte.

Le avem cu toţii.

Nu par să o deranjeze.

Pleci în vacanţă?

- Ciocolată? - Nu, mulţumesc.

Încă o oră şi vom fi acolo.

Aş putea să te întreb ceva?

Soţul meu a pierdut avionul.

Sunt îngrijorată că voi avea probleme la graniţă,

singură, cu un copil. Nu am o scrisoare de împuternicire.

Trebuia să fie aici.

Ai putea trece prin vamă cu mine?

Nu mă pricep să mint.

Îmi pare rău.

Bine aţi venit.

Bine aţi venit.

Bine aţi venit.

Bine aţi venit.

- Paşaportul dumneavoastră, vă rog. - Da.

Stai acolo, scumpo.

- Sunteţi mama ei? - Da.

Aveţi permisiunea să călătoriţi cu ea?

Da.

Pot să văd împutenricirea?

- Ce? - Pot să văd împuternicirea?

Ca să călătoriţi cu ea... Domnule, o clipă, vă rog.

Trebuie să vă arăt ceva.

E doar o mamă cu copilul ei.

Bine aţi venit.

Haide, scumpo. Haide. Treci.

Mulţumesc.

Şi acum? Îţi vei aştepta soţul?

Da.

Deci...

Mulţumesc pentru tot. Şi mult succes cu afacerea cu barca.

Da. Mulţumesc.

Şi ţie.

Nu cu afacerea cu barca, dar succes...

Ai grijă de tine şi de cea mică.

- Mulţumesc din nou, serios. - E în regulă.

Dacă ai nevoie de altceva sau de nimic...

Nu se ştie niciodată. Mă întorc din nou în Italia peste o săptămână.

- Bine? - E drăguţ din partea ta. Mulţumesc.

- Señorita. - Da.

Am ceva pentru tine.

- Ce zici? - Mulţumesc.

E în regulă.

Bine...

Dacă e ea, ţine-o de vorbă cât mai mult posibil.

Alo, Eva?

Alo?

Haide, scumpo. Trebuie să plecam.

Poftim.

Are nevoie de odihnă intensă pentru o perioadă mai lungă.

Vrem doar să-i punem una, două întrebări.

În particular.

Sunt...

Ne pare rău că trebuie să vă deranjăm.

Dar avem câteva întrebări.

Ştiţi unde este Eva van der Leek?

Nu.

Atacul tău a avut vreo legătură cu dispariţia fostei tale soţii?

Nu.

L-am prins pe Milo Marcanter în flagrant şi l-am arestat.

Înţelegem că este tatăl lui Roosje Hartog.

Nu a făcut-o el.

Ce vrei să spui?

L-am găsit lângă tine cu arma în mână.

- Nu a fost el. - Trebuie doar să depui plângere.

Apoi poate fi acuzat de tentativă de omor.

Nu era el.

- Atunci cine a fost? - Nu a fost nimeni.

Sper că îţi dai seama că asta înseamnă că va fi eliberat.

Nu depun nicio plângere.

DOUĂ SĂPTĂMÂNI MAI TÂRZIU

Am revenit din nou.

Da.

Nu. Solicitarea de vizită a fost respinsă.

Din nou?

Cred că nu vrea să te vadă.

De ce nu?

Păi... nu spune.

Nu pot să-l sun?

Nu, ţi-am explicat data trecută.

Domnul Carl Dijkma trebuie să ia el însuşi iniţiativa.

Pot adăuga o notă pentru ca el să te sune.

Şi încă o cerere de vizită, presupun.

Nu, lasă.

E în regulă.

Dacă aşa vrea el.

Las-o aşa.

Pa.

Numărul format nu este alocat.

NU S-AU GĂSIT REZULTATE PENTRU "EVA NIJHOFF"

Eva, te iubesc, vreau să te văd.

Iisuse, omule.

Eşti în regulă?

Ce e?

Am venit doar să văd ce mai faci.

- Bine. - Şi am vrut să-ţi mulţumesc.

- Pentru că nu m-ai raportat. - Nicio problemă.

Dar nu am făcut-o, desigur.

Hei.

Unde este?

Căţeaua aia.

- Mi-a luat copilul şi banii... - Ce bani?

Cele două milioane, amărâtule.

Cele două milioane pe care le-a subtilizat de la Roosje.

Nu ştiu la ce te referi.

Trebuie să fie cucuiul din capul tău.

Dar îţi aminteşti de panarama ta blondă care s-a cărat,

de îndată ce a simţit că se încinge treaba.

Unde este?

- Unde este? - Nu ştiu.

Nu ştiu.

Te urmăresc, amice.

Wilma. Vrei să-mi provoci un atac de cord?

- De unde ai venit? - De la cârciumă desigur.

- Sunt liberă. - Adevărat?

Afară sub probaţiune, dar totuşi.

Şi uite ce am. Noroc, noroc...

L-am subtilizat de la minunatul Oude Tegelaar.

- Nu au aflat niciodată nimic? - Nu.

- Şi nu eşti supărată pe mine? - Nu, sigur că nu. Haide.

Nu.

Prietena mea.

- Da, am scăpat! - Da.

Pentru libertate.

- Pentru libertatea ta. - Într-adevăr.

Mereu am spus, trăieşti o singură dată.

Şi trebuie să ţi petreci viaţa cât mai bine.

Cum merg lucrurile cu Carl?

Nu merg.

Nu vrea să mă vadă.

Oricum, ne e mai bine fără bărbaţi.

- Ei bine, totuşi... - Da. Doar noi două.

Am pierdut totul.

Absolut totul. Cafenelele, contactele...

Am ieşit şi mă aşteptau.

Datorii vechi, ca să spunem aşa.

Nici mie nu mi-a mai rămas nimic.

Atunci, niciuna nu mai avem nimic.

Da. Niciuna nu mai are nimic.

Dar am un plan foarte bun.

Nu, Wil. Nu mai facem asta.

Bine?

Da, du toate lucrurile înăuntru.

Şi ai griijă de pereţi, tocmai au fost vopsiţi.

Atenţie.

Ticăloşi împiedicaţi.

Ai grijă.

Minunat.

- Crezi că le-ar plăcea o cafea? - Lasă-i în pace.

Trebuie să muncească, să pună chestiile astea înăuntru.

Am şi prăjituri.

Ar fi bine mai fie încă acolo.

- Bineînţeles că sunt. - Nu fi prea naivă, dragă.

Serios. Te-ar putea costa totul.

Nu sunt naivă.

Nu, sigur că nu.

Haide, să aruncăm o privire.

Tot ce ne trebuie acum e un nume bun.

Da, altfel nu ne pot inregistra la Camera de Comerţ.

- Avem nevoie de un nume. - Da.

Ei bine, ce părere ai despre "Willil"?

Nu e bine?

- Păi... - "Lilwil" atunci?

"Bună ziua, Nail Studio Lilwil. Cu ce vă pot ajuta?

Axile, linia bikinilor, unghii?

Poate un pic de lustruire, o culoare nouă?"

Nu mă duci cu vorba, nu-i aşa?

Asta nu e doar o acoperire pentru Dumnezeu ştie ce

sau o schemă de spălare a banilor?

Dragă, nu avem doi bănuţi pe care să-i punem la un loc.

Trebuie să facem ceva.

Şi ofiţerul meu de eliberare condiţionată mi-a urat succes.

Trebuie să trec de probaţiune. Bate pumnul, haide.

- Bună dimineaţa. - Aţi găsit-o?

I-am găsit mobilul.

În Buenos Aires.

Altfel, nu există nicio urmă.

Am venit să vă întrebăm dacă aţi aflat ceva între timp.

Are prieteni în străinătate?

Sau un loc preferat?

Are bani?

I-am îngheţat toate conturile, dar nu ştii niciodată ce au oamenii.

Scuze, dar...

cât de disperaţi sunteţi să veniţi la mine să...

E doar un protocol.

Pot trage concluzia că nu aţi aflat nimic?

- Vecini noi? - Aparent.

- Mai era ceva? - Nu.

Mulţumesc.

- Avem mult prea multe lucruri. - Pup.

- E un adevărat talmeş-balmeş. - Ce fel de cuvânt e ăsta?

N-ar trebui să cumpărăm o canapea nouă?

De îndată ce fluxul de numerar se îmbunătăţeşte.

Patul a ajuns deja?

E un omuleţ nerăbdător cel pe care îl simt?

Sigur este.

- Va trebui să aştepte. - Nu-i place asta.

Dacă trebuie?

- Va exploda. - Şi?

Deci poate ar trebui să ne uităm la baie.

- Nu, mult prea comun. - Nu-ţi place să fie comun?

Dacă facem o înţelegere?

De îndată ce tipii ăştia au plecat şi avem casa doar pentru noi,

poţi face câte lucruri comune vrei.

Deci îţi place?

Puţin mai comun ar putea fi distractiv.

Aşteaptă. Vecinii.

La naiba cu vecinii.

RE: FUNDAŢIA FONDUL PENTRU ORFANI

Unde este?

A luat copilul şi banii.

Cele două milioane pe care le-a subtilizat de la Roosje.

Dar îţi aminteşti de panarama ta blondă care s-a cărat,

de îndată ce a simţit că se încinge treaba.

Uite.

Pentru viaţa noastră.

Pentru casa noastră.

Nu.

Adevărat?

10 săptămâni deja.

Nu eşti fericit?

De ce nu mi-ai spus?

Păi am crezut...

Mi-a fost teamă că nu va funcţiona.

- Din nou. - Şi totuşi...

N-ar fi trebuit să spui?

Sophie, dragă.

Fără secrete, bine?

Nu vreau asta.

Îmi pare rău.

Salut, prietene.

Bine ai venit.

Eu sunt tatăl tău.

Şi mereu voi fi.

Eşti în regulă?

O mică durere de cap.

Am avut un accident, cu puţin timp în urmă.

Uneori am aceste junghiuri.

Pot să fac ceva?

Nu, mulţumesc.

Locuieşti vizavi, nu-i aşa? Pot să-ţi chem pe cineva?

Nu. Sunt bine. Mulţumesc.

- Eu sunt Sophie. - Peter.

Dacă ai nevoie de ceva, ştii unde sunt.

Mulţumesc.

Avem un voucher pentru toţi cei de aici...

valorează 20 de euro, ca să vă faceţi unghiile.

Ar fi fantastic dacă le-aţi spune cu toţii prietenilor,

prietenelor, familiei, oricui. Ne-ar prinde bine nişte clienţi.

Şi dacă există cineva care are nevoie de un contabil,

am licenţă.

Deci, doamnelor, vă faceţi unghiile în timp ce eu aranjez balanţa.

Prin prezenta declar Studio Nail Jail deschis.

Şampanie!

Cu toţii sunteţi bineveniţi să vedeţi studioul.

- Haide. - Vă rog.

- Să ne amestecăm? - Da.

Hei.

E atât de drăguţ că ai venit. Ce mai faci?

- Bună. - Bună ziua.

Kik van Velzen. Ea este soţia mea, Sophie.

Bună ziua.

- Tu locuieşti vizavi, nu-i aşa? - Da.

Van Velzen.

- Peter. - Încântat de cunoştinţă.

- Am auzit că ai avut un accident. - Da, dar acum sunt bine.

Şampanie?

Sunt însărcinată.

N-ai şti, când te uiţi la ea.

Trebuie să ai grijă de tine, aşa că...

primeşti o reducere de sarcină.

- Serios? - Da, îţi voi arăta.

Ai soţie şi copii?

Nu.

Nu mai am.

Apoi voi colora marginile.

Şi poţi face între ele...

florile.

Deci eşti acasă.

Doamna Van der Leek?

Nu, nu sunt eu.

Nu încerca asta cu noi. Suntem de la AEIR.

Agenţia de Experţi Internaţionali pentru Răpiri.

Lucrăm pentru guvernul olandez şi am dori să vorbim cu tine.

Suntem aici pentru a vă duce înapoi în Ţările de Jos.

Nu mă întorc.

Ştim că e greu, dar nu ai de ales.

Eşti căutată de Europol.

Dar nu suntem în Europa.

Am dori să negociem, să vorbim cu tine, să te convingem

că cel mai bine e să zbori înapoi în Ţările de Jos cu noi.

Şi cel mai bine pentru fiica ta.

Fiica mea va fi luată de lângă mine. Nu e cel mai bine pentru ea.

Putem face acest lucru pe calea uşoară sau pe cea grea.

Dar există un tratat de extrădare între Olanda şi Argentina.

- Nu mă poţi forţa. - Doamna Van der Leek...

Dacă nu vei coopera, vom informa poliţia şi vei fi arestată.

Te poţi vedea într-o celulă argentiniană?

Cu un copil de 4 ani?

Sună la acest număr dacă te răzgândeşti.

Vom depune raportul în câteva ore.

Cel mai bine este să vii cu noi la birou.

Olivier.

Olivier, sunt Eva din avion.

Eva! Cu ce te pot ajuta?

Am nevoie de ajutorul tău.

- Nu a sosit soţul tău? - Nu.

- Fugi de el? - Da.

Corect, am o idee.

Trebuie doar să dau câteva telefoane. Te voi anunţa cât de curând.

- Bună. - Bună.

Ţi-am adus supă.

M-am gândit: "Un bărbat singur are nevoie de o cină bună".

Ce drăguţ.

- Sângerezi. - Nu-i nimic.

Mulţumesc.

- Vrei o bere? - Nu, mulţumesc.

Sunt însărcinată.

Eşti norocoasă.

Sau altceva? Cafea, ceai?

Da, drăguţ.

Poftim.

Scuze pentru mizerie.

Te-aş putea ajuta să faci ordine.

Am încetat munca.

- Concediu de maternitate? - Au mai rămas câteva luni.

Dar soţul meu, Kik, face un pas mare în cariera lui.

Deci cel mai bine e să stau acasă cu copiii.

- Sunt mai mulţi? - Nu, dar se mai întâmplă.

Da, se întâmplă.

De ce nu o facem chiar acum?

- Ce vrei să spui? - Curăţenia şi ordinea.

- Ce ai crezut? - Da, sigur. Da.

Sincer, de când sunt însărcinată, îmi place să fac ordine.

CĂUTAT: EVA VAN DER LEEK INFRACŢIUNE: RĂPIRE

- Bună seara. - Domnilor.

O căutăm pe doamna Eva van der Leek.

Nu pot să-ţi dau aceste informaţii.

Nu vom cere de două ori. Numărul.

Nu, doar numărul.

Este 3110.

Poliţia!

Poliţia!

Bună ziua.

Ai cheile camerei, nu?

Am nevoie de cheie.

Cheia.

Ţine. Cheia.

Am nevoie de ea înapoi în 15 minute.

Pablo!

Ok, dragă. Mami trebuie să dea un telefon.

Alo?

Olivier?

A mers.

- Am aranjat o navă pentru tine. - Ce?

Deci nu trebuie să treci prin vamă. Poţi călători doar cu ea.

- Încotro? - Încoace.

Sardinia. 100% sigur.

- Bine? - Da... Nu, e grozav.

Bine.

- Unde trebuie să merg? - Îţi voi trimite detaliile exacte.

E o navă de marfă în port şi căpitanul e anunţat.

Bine. Mulţumesc.

Plăcerea e de partea mea.

- Ne vedem peste o lună. - Da. Mulţumesc.

Olivier?

Cine a fost?

Nimeni.

Nu minţi!

Nu eşti bun la asta.

Sfârşitul episodului 1

Subtitrare: Retail COBILANSCHI

Varianta în limba română pentru FOCUS SAT TV: DIGITALBROADCAST

Watch Online Movies and Series for FREE www.osdb.link/lm