Original subtitles

Behe, oiţă neagră, ai lână? Da, domnule, trei saci...

- Da! - Da, bravo.

Unul pentru stăpân, unul pentru Stăpână, unul pentru copilul care...

Idiotule! Eşti complet nebun?

M-ai văzut ieşind.

De ce nu ai încetinit? Aproape m-am lovit de tine.

Care e problema ta? Traficul?

Nu te-am lovit pe tine şi nici pe fiica ta. Bine?

Dar ştii ce mi se pare inacceptabil?

Că mama ta te duce în oraş fără să-ţi pună cască.

Asta e iresponsabil.

Relaxează-te, fată.

Faceţi reclamă produsului sau mărcii dvs. aici, contactează www.OpenSubtitles.org astăzi

VECINII Sezonul 3 - Episodul 3

Înţeleg, ştii? Dorinţa aceea.

De a obţine ceea ce nu poţi avea. Ai face orice ca să reuşeşti.

Ai minţi, ai fura, ai ucide.

Iisuse, ştiu totul despre asta.

Fiecare generaţie se îndrăgosteşte de acelaşi rahat.

Intră în aceeaşi capcană. Sex, droguri, bani... răzbunare.

Terapia mersului pe jos? Amuzant. E un fel de dezintoxicare?

E o terapie reală, în timp ce mergi.

Toată lumea se plimbă zilele astea. Şi vorbeşti, în timp ce mergi?

Da, ajută să te plimbi în natură.

Oamenilor nu le place să stea şi să vorbească despre ei înşişi.

Când mergi pe jos, e mai uşor. Destul cu discuţia. Cât îţi datorez?

- 2,75. - Dacă vrei să afli mai multe...

iată numărul meu. Cu toţii avem probleme uneori.

Eu am în fiecare zi.

- Mulţumesc pentru cafea. Ne vedem. - Pa.

25, 26, 27, 28.

Iată. 28 secunde, nici mai mult, nici mai puţin.

Acesta este momentul perfect pentru a transfera aroma cafelei în apă.

- Cel puţin, aşa mi s-a spus. - Cât costă chestia asta?

Ştiaţi că înghiţim, în medie...

41 de litri de cafea de persoană în fiecare an?

Nu.

Atunci, de ce să nu bei cea mai bună cafea care există?

- Ce? - Deci ce e acum?

- Ce e ce? - Cât a costat asta?

- Nu căuta calul de dar la dinţi. - Cred că e minunat.

Vă mulţumim pentru ospitalitate.

- Fă-i tatălui tău o ceaşcă. - Espresso sau cappuccino, bătrâne?

Vreau un semifreddo alb cu latte de soia.

- Deci un espresso? - Da, fă-mi un espresso. Grozav.

Luc, am găsit câteva anunţuri pentru camere în Amsterdam.

Ar trebui să arunci o privire.

650 de euro pentru 97 mp? Cine îşi poate permite aşa ceva?

Habar n-am.

De ce nu transformi garajul?

E mult mai bine, decât un apartament mic în oraş.

În plus, ar fi mult mai ieftin.

Avem vecini noi.

Bună.

- Pot să-ţi aduc ceva? - Da. Voi lua un cappuccino.

Tocmai am văzut o mulţime de cutii. Şi o fată, de 16 sau 17 ani.

Păcat.

Speram să am nişte prieteni pentru Roosje.

Ai putea s-o rogi pe fată s-o îngrijească.

Sau ai putea să mă întrebi pe mine.

- Altceva? - Nu, trebuie să fug.

Am o mică treabă şi câteva lucruri de luat pentru fete, când mă duc.

- O mică treabă? - Cineva din închisoare.

Soţul ei nu a vizitat-o de săptămâni întregi. Spune că e prea ocupat.

Ea crede că o înşală. Am de gând să verific.

Si apoi?

Şi apoi? Da, şi apoi ce?

Dacă am învăţat un lucru în închisoare,

acela e cum să improvizez. Şi cacealmaua.

Ne vedem imediat.

- Cred că Jacobs va renunţa. - Serios?

- Ei caută pe cineva din interior. - Şi eşti interesat?

Director adjunct? Da, de ce nu? Cred că ar fi o modalitate bună de...

- Nu cred că e uşor. - Crezi?

- Trebuie să stai multe ore. - Da, dar poţi să avansezi pe scară.

Camera mea e atât de mică. Şi baia e un sfert din ce aveam înainte.

- Dragă, cred... - De ce sunteţi sus?

De ce nu pot avea camera aia? Nimeni nu mă întreabă nimic.

- Ce dracului ar trebui să... - Fay, o să fie bine, vei vedea.

Stăm aici şase luni şi apoi vom vedea.

Suntem în siguranţă aici şi există o şcoală care te primeşte,

aşa că hai să fim recunoscători.

Deci cum crezi că va merge?

Sunt blocată aici cu Milo, în timp ce tu faci naveta la Anvers?

Minunat.

La naiba, Fay.

Practic nu e nimic de făcut pe aici.

Ce faceţi în weekend?

Serios?

Vreau şi eu să merg.

Mă duc acum, bine?

Bine, pa.

Bună.

Hei.

Nu te-am văzut în casa de peste drum de noi?

Eu sunt Luc.

Fay.

Deci... unde vrei să mergi, Fay?

Nu ştiu.

Undeva unde să mă distrez, dacă e posibil, pe aici.

Vrei o plimbare?

Bună ziua.

Pot să...

Bună ziua. Cred că te-ai pierdut.

- Ce căutai? - Îl căutam pe Herman De Ridder.

Şi ce vrei de la Herman De Ridder?

Ai un moment, nu? Sau eşti foarte ocupat?

Nu, nu chiar. Mi-am luat după-amiaza liberă, pentru nişte reparaţii.

Cine întreabă, dacă nu sunt prea îndrăzneţ?

Paula.

Ce avem aici?

Are permis de şedere?

Cine eşti şi ce vrei?

Sunt fostă deţinută şi ştiu că Paula e o femeie foarte dulce şi iubitoare.

Pot să înţeleg că vrei să te distrezi, cât timp e plecată.

Cred că ar trebui să te cari.

- Dar nu o neglija. - Dispari.

Herman, orele de vizită sunt punctul culminant al săptămânii ei.

Şi Paula aşteaptă degeaba, săptămână de săptămână.

Şi celelalte deţinute încep să speculeze unde ai putea fi.

Şi unde ai putea locui.

Paula merită asta?

- Am fost ocupat. - Da...

O s-o vizitez.

În după-amiaza asta, între două şi trei.

Noroc.

Almere e în regulă, de fapt. Hai să-ţi cumpăr o îngheţată.

Sau nişte cartofi prăjiţi?

Au cea mai bună îngheţată din lume.

Pe bune, cea mai bună îngheţată, plaje cool,

două sau trei cluburi care sunt în regulă.

Şi cel mai important... aşteaptă...

se ocupă de tot ceea ce face viaţa amuzantă.

Serios, vorbesc serios. Almere e de rahat.

Trebuie doar să cunoşti oamenii potriviţi. Şi cred că ai noroc.

Ce?

- Să-i salutăm pe noii vecini? - Nu, nu vreau.

Vino aici. Foarte bine. Unu, doi... gata.

Ce faci aici? Nu poţi veni la Roosje aşa.

Nu poţi...

Hei, mică prinţesă. Ce cască frumoasă ai.

Uite-l pe tati.

Nu e distractiv?

Tati o să mai despacheteze nişte cutii, bine?

Ne vedem mai târziu.

Nu te teme. E doar pentru şase luni.

Nu voi intra în amănunte,

dar mi s-a părut cel mai bine pentru Roosje şi pentru tine.

- Pa, vecină. - Vino, dragă.

Haide să-ţi luăm nişte îngheţată.

E ca un pitbull.

Poţi obţine o ordonanţă.

Da, poate nu are voie să fie aici.

- Mami, pot să-mi iau îngheţata acum? - Da, sigur, dragă.

Lasă-mă să te ajut.

Fiecare femeie l-a poftit, fiecare bărbat a vrut să fie el.

"Don Giovanni", o operă genială...

plină de pasiune, umor, dramă şi bineînţeles muzică genială de Mozart.

Împreună cu alte două opere, această poveste despre afemeiatul neînfricat

constituie marea trilogie italiană a lui Mozart.

Care sunt celelalte două?

Nimeni?

"Così fan tutte" şi "Le Nozze di Figaro".

Ascultaţi şi notaţi-vă părerea. Vreau cel puţin o jumătate de pagină.

- Eve, totul e în regulă cu Roosje? - Nu. Adică, da, Roosje e bine.

Dar Milo şi Anouk se mută peste drum.

- Ce vrei să spui? - Se mută.

- De unde ştii? - Mă uit la ei.

Trebuie să aflăm dacă i se permite. Acest lucru nu poate fi în regulă.

- Eve, relaxează-te. - Milo face asta intenţionat.

O vrea pe Roosje. Mă auzi? O vrea doar pentru el.

- Vei vedea. - Eve, încetează.

- O s-o pierdem pe Roosje. - Trebuie să mă întorc la clasa mea.

Promite-mi că nu vei face nimic. Eve?

Bine.

Voi veni acasă cât de repede pot.

Protecţia Copilului ştie despre asta?

Nu sunt la curent.

Asta e o nebunie.

Hei.

- E vreo problemă? - Nu, m-a sunat Eva. Bună.

Despre noii vecini. S-a panicat, aşa că m-am gândit să trec pe aici.

- Unde e Roosje? - Doarme.

- Se pot muta peste drum? - Pot locui oriunde doresc.

Nu îi poţi opri să se mute.

Trebuie să cooperaţi, să-i permiteţi lui Milo s-o vadă, din când în când.

Dacă judecătorul vede că vrei să aibă contact cu tatăl ei biologic...

va fi în avantajul vostru.

Dar dacă vrea custodia completă? Cât de puternică e situaţia noastră?

De ce şi-ar dori asta? Crezi că o face?

Asta nu poate fi o coincidenţă.

Înţeleg că eşti îngrijorată, dar să nu mergem prea departe.

Să vedem cum merg lucrurile. Şi dacă se schimbă ceva, putem vorbi din nou.

Am găsit o casă în Almere Buiten cu o curte mare.

Mutarea nu este o opţiune acum.

Dacă încerci să-l ţii pe Milo departe de fiica lui...

judecătorului nu-i va plăcea asta.

Totul va fi bine, dragă.

Am crezut că asta va fi camera noastră.

Fay şi-o doreşte atât de mult.

- Unde e mama mea? - "Bună, Milo, ce mai faci?"

Bine, şi tu?

- Doamne. Mama? - Da?

Hei.

- Asta nu trebuia să fie camera ta? - Milo a vrut s-o iei tu.

Poţi să faci un efort? Nu e o întrebare.

Ce crezi? Pereţii au nevoie de culoare?

Sunt invitată la un grătar peste drum.

Adevărat?

Asta e drăguţ.

- Bună, Lil. - Hei. Cum stau lucrurile acasă?

E mai distractiv aici.

Pentru Wilma. A deschis un salon de manichiură în interior.

- Înregistrat? - Desigur.

Mulţumesc, băieţi.

- Bună, ce mai faci? - Bine.

Tina, am trecut prin toată lista. Ar trebui să vină, în după-amiaza asta.

Mulţumesc, Lil.

Am vorbit cu Herman. A fost ocupat, dar îi e dor de tine.

Draga mea...

Nu pot suporta să stau aici fără tine.

- Cum pot supravieţui încă şase luni? - Uşor.

O să vă vizitez în fiecare săptămână şi vom face planuri.

- Timpul va zbura. - Sigur.

Dacă ticălosul ăla nu apare, îi voi rupe oasele.

Cum e afară? Te distrezi?

- Ce? - Nu e doar distracţie acolo.

- Garajul a dat faliment. - Nu.

Carl nu se descurca. Îl doare piciorul, ştii.

Cred că preferă să stea pe canapea.

Şi cum e cu toate visele tale de a călători cu Carl

şi de a duce o viaţă interesantă?

Va trebui să aştepte, până ieşi tu.

- Călătoria, vreau să spun. - Da, ştiu.

Îmi place Luc. Poate rămâne. El însufleţeşte lucrurile.

Carl îl vrea afară din casă.

Aleluia.

- Bine... - Deci, dacă garajul a căzut...

vei avea nevoie de bani.

Am zece cafenele, ştii asta.

Toate perfect legale, ştii. Avem licenţe municipale. Totul e perfect.

Dar am o mică problemă.

Unul dintre managerii mei susţine că afacerile au încetinit dramatic.

Asta-i o tâmpenie. Bagă în buzunar câştigurile.

Te pricepi la contabilitate?

De ce nu-i faci o vizită?

Lil, cafeneaua medie are o cifră de afaceri de 2 milioane pe an.

Ce fac dacă găsesc ceva neplăcut în conturi?

Atunci îl ameninţi puţin.

Şi zece la sută din ceea ce recuperezi este al tău.

Carl?

N-ar trebui să-ţi faci atâtea griji. Suntem o familie fericită, stabilă.

- Când Milo vrea ceva, obţine. - De ce crezi asta?

Eşti cea mai dulce mamă pe care Roosje şi-o poate dori.

Judecătorul va vedea şi el asta.

În plus, ea e la noi, de peste doi ani. Asta contează.

Bună, vecine.

Ne-am gândit că mutarea aici trebuie să fie greu de digerat.

- De acceptat. - Corect.

Deci ne-am gândit să trecem pe aici.

Putem intra un minut?

Vă rugăm să nu ne vedeţi ca pe o ameninţare.

Adică e important pentru Roosje să ştie cine este tatăl ei.

Pentru vecini buni. Mai valoroşi decât prietenii îndepărtaţi, nu?

Şi pentru fetiţa aia frumoasă.

Frumoasă grădină. O întreţineţi singuri?

Da, noi.

- E un cartier frumos şi liniştit. - E în regulă.

Dar nu e chiar aşa. Cartierul nu mai e la fel.

Eva vorbeşte despre vecinul nostru de alături.

El e venit direct din "Vânătorul de cerbi".

Fay adoră copiii mici, sunt sigură că i-ar plăcea să aibă grijă de Roos.

Adică dacă eşti de acord.

Care au fost celelalte motive pentru care v-aţi mutat aici din Belgia?

Fay.

Ea are 17 ani şi e destul de cuminte. Avea anturajul greşit.

Multă băutură şi iarbă.

Am încercat totul, dar cu cât i-am interzis mai mult,

cu atât mai departe a mers.

Roosje are o vârstă frumoasă acum. Sunt amuzanţi şi dulci.

Ştii unde sunt locatarii?

Am auzit că e o casă disponibilă într-un cartier liniştit.

Şi e o şcoală grozavă în apropiere.

Şi Roosje e aici, de asemenea... Deci nu am stat pe gânduri.

Aşa a fost să fie.

Mi-e teamă că Roosje va dormi un timp. Am fost la o mică plimbare.

- Era epuizată. - Bine.

Atunci va trebui să-i dai asta.

E un trianglu. Sper că nu vă deranjează.

Deloc, e frumos. Muzică.

- O să vă conduc. - Mulţumim.

El a vrut să locuiască mai aproape de copilul lui,

aşa că au decis să se mute.

Nu m-a întrebat nimeni.

Norocul nostru, totuşi.

Că eşti aici acum, vreau să spun.

- Deci Milo nu e tatăl tău adevărat? - Nu, mulţumesc lui Dumnezeu.

Tatăl meu poate fi un nesimţit şi mai mare.

Dar acum are o nouă familie, aşa că am scăpat de el.

Băieţi, Raf are şcoală mâine, aşa că nu staţi prea târziu.

- Am plecat la muncă. Distraţi-vă. - Mulţumim.

Ok, să-i dăm drumul. Ce vrei mai întâi? Un burger sau o pastilă?

- Ceva mai puternic. - Mai puternic? Am vodcă pentru tine.

- Suficient de puternică pentru tine? - Sigur.

Mereu se întâmplă ceva acolo.

Asta e prea de tot.

Mami vine.

Arăţi bine, amice, dar nu, mulţumesc.

E oribil...

- Deci unde eram? - Mă întorc într-o secundă.

Jos pe scări...

- Fay... - Doar o secundă.

Fay.

Vrei să dansezi?

Omule...

- Unde e tatăl tău? - La muncă.

- Vrei o bere? - Nu, vreau să dorm.

Somnul e atât de supraevaluat. Nu vrei să dansezi?

Nu...

- Mai bine stai jos. - Hopa...

Dă muzica mai încet. Mâine am şcoală, şi tu la fel.

Sigur.

Mai încet.

Raf, Fay nu este pentru tine, bine?

Doar ca să ştii.

Lasă-mă să-ţi spun povestea mea. Te ajut eu, bine?

Am fost... Uită-te la mine...

Pare o căsnicie solidă.

Nu atât de bine, după cum se pare.

Dar... nu există nimic care să nu poată fi distrus.

Ştii totul despre asta.

Poate ar fi frumos să avem un dulap aici.

- Sună bine. - Deci mai ai loc.

Cum vom face această zi de neuitat, Lil?

Lil şi cu mine ne gândeam să luăm nişte lemne,

ca să animăm puţin peştera aceea întunecată.

În primul rând, nu te-am întrebat.

Şi în al doilea rând, îi poţi mulţumi lui Dumnezeu

că îţi permitem să locuieşti în garaj.

Mulţumesc, Dumnezeu.

Bem un pahar împreună sau luăm prânzul?

Sexul dinozaurilor.

Pentru ce e asta?

- Plăteşti singur pentru garaj. - Cum?

Tu cum crezi?

Îţi voi spune eu. Vei găsi un loc de muncă.

Lilly nu plăteşte pentru asta. Vei începe să plăteşti chirie.

De ce? Nici tu nu plăteşti nimic.

Eva trebuie să plece undeva.

M-a întrebat dacă am putea să avem grijă de Roosje. Am spus "da".

E în regulă, nu-i aşa?

Bună dimineaţa, vecine.

Frumoasă piscină. Vii des aici?

Cât de des pot.

Şi eu fac jogging. Poate alergăm împreună cândva?

Ca să ne provocăm unul pe celălalt, să ne întrecem. Ar fi distractiv, nu?

Îţi va îmbunătăţi viteza.

- Aici Irene. - Bună, sunt Eva van der Leek.

Am o întrebare despre terapia mersului.

Gândeşte-te la mine ca la un antrenor.

Şi ce face un antrenor?

- Motivează, explică tactici? - Foarte bine. Cu ce scop?

Pentru ca echipa să poată câştiga meciul.

Mă voi asigura că poţi să câştigi.

Şi, în acest caz, meciul e viaţa ta.

Vrei să ne aşezăm?

Putem arunca o privire asupra formularului de înscriere.

Fără contact cu părinţii tăi.

Ai pierdut un copil, dar ai rămas din nou însărcinată.

Porţi multă tristeţe în tine.

Ce te-a făcut să mă contactezi?

Roosje.

- Vreau să fiu o mamă bună pentru ea. - Nu eşti deja?

De ce te îndoieşti de asta?

Nu am avut un exemplu bun.

Mama a fost mereu de partea tatei.

Era neînduplecat.

Uneori simt că îmi pierd simţul realităţii.

Poate că nu am fost mereu pe deplin sinceră.

Serios? Nu eşti mereu pe deplin sinceră? Te subestimezi.

Spune-i totul, altfel nu are rost.

Mai mergem puţin?

Mi se face frig.

Sigur.

Peter, ai un moment liber?

Fay, el este domnul Nijhoff, profesorul şi mentorul tău de muzică.

Dacă ai întrebări sau probleme, poţi oricând să vorbeşti cu el.

- Ea e Fay, e prima ei zi la noi. - Eu şi Fay ne-am cunoscut deja.

Ea s-a mutat vizavi de noi. Bine ai venit la şcoală.

- Îmi pare rău pentru seara trecută. - Şi eu am fost tânăr cândva.

Dar nu aş face asta când am şcoală a doua zi.

- În regulă. - Te poţi aşeza oriunde vrei.

Klaas.

Am auzit că Jacobs va pleca.

M-am gândit... să te anunţ că sunt interesat de post.

Mă simt ca acasă aici. E o şcoală grozavă.

Îmi place să predau aici, dar aş vrea o nouă provocare.

S-a notat. Ora ta e pe cale să înceapă.

Doamnelor...

Hei...

Ţi-au dat drumul?

Eşti liberă acum?

- Vrei să te duc? - Am venit cu bicicleta.

Te poţi ţine de mine. E mult mai rapid.

Sau putem găsi un loc liniştit undeva şi ne putem relaxa puţin.

Poate la Zeemeeuw.

- Puteţi merge la o baie acolo. - Da.

O idee grozavă, Raf. Poţi să te scufunzi,

în timp ce Fay şi cu mine bem un pahar de vin.

Ok, să mergem. Dar Raf poate merge cu noi.

Da.

Asta-i tare.

A fost pedeapsa lui Dumnezeu. Cel puţin aşa am simţit.

Deşi nu vreau să cred într-un astfel de Dumnezeu.

Dacă Peter e infertil, cine e tatăl lui Roosje?

Peter. Ea e copilul nostru.

- Dar... - Am avut grijă de ea...

când părinţii ei au murit.

Roosje nu ar fi avut un viitor bun cu ei.

Aveam impresia că tatăl ei e încă în viaţă.

Nu.

Da, bine, Steffi a avut o aventură, în timp ce Lex era în închisoare.

Ei bine, e exact o oră, plimbarea noastră.

- Am timp. - Eu nu. Trebuie să-mi iau fiica.

Mai facem o programare?

La aceeaşi oră, săptămâna viitoare?

Sigur.

- Avea ochi doar pentru Carl. - Pentru bastonul meu, de fapt.

- E o fată deşteaptă. - Nu fugi, bine?

- E o scumpă. - Da.

Cred că eşti fericit că s-a întors.

Da, sigur.

O lasă să se joace în stradă? E un pic ciudat.

E în regulă, în acest cartier.

De aceea oamenii aleg să locuiască aici.

Hei, am cinci înscrieri.

Poate ai dreptate. Cred că treaba cu Marc a fost uitată.

Şi Luc rămâne?

- Da. - Nu...

Dacă ai vreun drum, mereu avem timp.

Bine, grozav...

Roosje.

Roos.

E în regulă. Uite, e mama.

Dacă te mai prind vreodată alergând pe aici,

îţi voi rupe fiecare os din corp.

Cară-te!

Uite aici.

Ai grijă de fata mea, bine?

Subtitrare: Retail COBILANSCHI

Varianta în limba română pentru FOCUS SAT TV: DIGITALBROADCAST

Watch Online Movies and Series for FREE www.osdb.link/lm