Original subtitles

Din episoadele anterioare

Nu ai văzut nimic. Îţi ţii gura.

- Am un cadavru. - Asta e treaba ta. De rahat.

Ai mers prea departe cu băiatul ăla, drogatul.

- Avem o întâlnire pentru adopţie. - O să ne uităm.

Suntem swingeri.

- Doar din când în când. - Nu, suntem.

Nu înţelege greşit. Ce fac ei cu fiecare Tom, Dick şi Harry...

Am o problemă cu asta, dar poate ştiu prea multe despre ea.

Firele de păr sălbatice pot creşte din nou şi trebuie să faci un efort.

- Tata. - Hei, uriaşule.

- Eva îl adoră pe Kane. - Da.

E foarte sexy.

Watch Online Movies and Series for FREE www.osdb.link/lm

VECINI Episodul 4

- Cum se numeşte animăluţul tău? - Tommie.

E un nume frumos.

Şi Scotty e un nume frumos.

Ştii numele ăsta?

E numele acestui om.

Scotty.

Credem că e prietenul tatălui tău.

- Pot să mă culc acum? - Vine cineva să te ia.

Mama mea?

cu 11 săptămâni mai devreme

Hei, Steef.

Să te ia dracu', Steef.

Criminal ticălos!

Trezeşte-te!

Hei!

Întregul cartier va şti ce ai făcut.

Ce se întâmplă?

Ştii ce ai făcut?

Criminal nenorocit.

Ce ai de gând să faci?

- Hei, Steef... - Stai aici.

Ticălosule! Ieşi de acolo.

Ce naiba, omule?

Ce naiba? Ce faci aici?

Steef?

Dragă... Steef.

Iubitule...

- Steef. Hei... - Steef!

Steef, vino înapoi înăuntru.

Lasă-l în pace.

Steef, hei...

Steef, îl sufoci.

Crezi că te muţi într-un cartier liniştit, şi asta se întâmplă.

Dă-mi-l...

Dă-mi-l şi du-te la fete. Hai, mişcă-te.

Du-te, trebuie să raportez asta.

- Hai, duceţi-vă înăuntru. Plecaţi! - Duceţi-vă înăuntru.

- Ne ocupăm noi. - Mulţumesc. Şi ţie.

- Ne vedem la birou? - Da, bine. Pa.

Eşti bine?

Drogatul ăla trebuie să fie cu adevărat disperat.

A condus până aici doar ca să-mi fure TomTomul.

Nu...

Voi cumpăra unul nou. Eşti bine?

O să fie bine.

Şi tu ce faci?

O bere.

Mi-ar prinde bine una. Ţie, nu?

O să aduc berile. Ce porcărie. La naiba.

E ok. Doar scap de tensiune.

Şi mi-am spus astăzi, scoate-l.

Dar am crezut că acest cartier va fi sigur.

Săptămâna trecută, am anulat asigurarea pentru toate riscurile

şi am primit prima.

Peter, vino încoace.

Ce?

Nu ştiu...

Hei, mulţumesc, frate.

- Pentru ce? - M-am speriat. N-am fost degajat.

Bine că ai fost acolo.

Asta e arma ta de poliţist?

Asta înseamnă "nu"?

Sunt membru al unui club de tir.

- Nu e riscant să ai una în casă? - E riscant să nu ai.

- În casă e un copil. - Hei, ştiu.

Uite, ai perfectă dreptate.

E nou, nu m-am putut despărţi de el, e din dulapul de la clubul de tir.

Vino încoace, omule.

- Eşti prietenul meu, ştii asta? - Mulţumesc.

Fără tine, aş fi în rahat acum.

- Noroc. - Noroc.

Poate fi atât de tensionat uneori.

Dacă îl întreb ce e în neregulă, îmi spune: "nimic".

Deci ce să fac? Să-i spun că minte?

- Tu ştii ceva? - Eu?

Poate i-a spus ceva lui Peter, iar Peter ţi-a spus.

- Băieţii sunt tot băieţi. - Vrei să-l întreb pe Peter?

Nu pot să cred că Sem a dormit tot timpul.

Poate că Steef vrea ceva nou.

Mă refer la alt loc de muncă.

Ei bine, mi-aş dori să fie adevărat.

Poate că e un lucru pe care trebuie să-l rezolve singur.

Şi de aceea nu spune nimic. Bărbaţii aşa sunt.

Nu şi Steef. El e o carte deschisă, îmi împărtăşeşte totul.

Uneori mai mult decât vreau să ştiu.

Şi eu sunt la fel.

Nu crezi că reacţia lui Steef faţă de puşti a fost agresivă?

E ciudat, de obicei e atât de relaxat.

La un moment dat, m-am gândit, lucrează prea mult sau ce?

Ai observat ceva?

Ce e?

Arătai superb pe canapea, în seara asta.

La asta te gândeai?

Scumpule...

- Nu trebuie să-mi spui... - Ce să spun?

- Vreau să ştii... - Ce? Nu mă mai cicăli.

- Uite, Steef... - Nu e nimic în neregulă, bine?

Aşa că închide gura. Maşina a fost spartă, asta-i tot.

Da, bună dimineaţa. Poliţia, vă rog.

Da, aştept.

Pete...

Eşti toată ca un ghem.

Îmi pare rău, Peter, încă nu am avut ovulaţie.

Grozav.

- Sigur. - Ce?

Doamne fereşte să... nu?

Lasă. Îmi pare rău.

Da, şi mie îmi pare rău.

Tată, primim una nouă?

Nu, fiule. O reparăm.

Continuă să vorbeşti cu mine, bine?

- Nu ştiu. - Ce nu ştii?

Nu pot să-ţi spun totul, ştii asta.

Mă gândeam aseară că avem neapărat nevoie de o vacanţă în Maldive.

All inclusive, palmieri, fluturaşi, plaje alb sidefat...

Bine, poate luna viitoare.

Nu pot, prea mulţi cursanţi se antrenează pentru semi-maraton.

Rahat.

Eva... ştiai că...

80% din toate adopţiile sunt ale cuplurilor care nu pot avea copii?

600 de copii sunt adoptaţi în Ţările de Jos,

adică 480 de cupluri fac ce facem noi acum.

Asta e o mângâiere.

E doar o întâlnire pentru informare.

Am un interviu la şcoala lui Sem. Nu ţi-am spus?

Au nevoie de un profesor suplinitor, mi-a spus Rebecca.

Şi Sem a zis. E un băiat atât de dulce.

- Sună interesant. Ce crezi? - Ce?

- "Bună idee, Eva". - Da, sigur că este, dar...

Am crezut că mergem la adopţie.

Vom vedea cu adopţia.

Una nu o exclude pe cealaltă.

Nu ai de gând să-mi urezi "succes"?

Stai departe de familia mea.

Stai departe de casa mea şi stai departe de cartierul meu.

M-ai auzit, omule?

Am trezit vreun câine adormit?

Unde e fum, acolo e foc. Un foc puternic.

Un incendiu de pădure, aproape.

Chiar crezi că poţi da vina pe mine pentru moartea drogatului?

Nu avem de ce să ne temem.

Tu însă...

Ce putem spune?

Că următoarele trei... nu, patru...

Următoarele patru ponturi despre raiduri în afacerea noastră

vor fi cadoul tău?

- Eva? - Da.

Eşti o mană cerească, fato. Tineke a căzut la duş...

şi nu găsesc un înlocuitor.

Bine, am unul, dar organizează petrecerea de la şcoală de mâine.

E mereu un succes uriaş. Aici sunt. Poţi să le completezi?

Nu ştiu dacă...

Sunt doar câteva ore. Vezi dacă îţi place.

Mi-a spus Rebecca. Despre fetiţa ta.

Ce groaznic pentru tine, fată dragă.

Şi eu te grăbesc. Ai dreptate, e prea devreme.

Nu, sunt bine. Cât timp vei avea nevoie de mine?

Până la prânz. Copiii de la grădiniţă au plecat în această după-amiază.

Bine.

E scaunul drei Tineke.

Dra Tineke e bolnavă, aşa că eu sunt aici astăzi.

Dar o vreau pe domnişoara noastră.

Dar şi eu sunt domnişoară. Numele meu e domnişoara Eva. Cum te numeşti?

Nu vrei să-mi spui?

Bine, atunci o să-ţi spun Tom Degeţel.

Deci, spune-mi, Tom Degeţel, cine e lângă tine? E Humpty Dumpty?

Şi tu eşti Hickery Dickery Dock?

Jasper? Ai primit oferta? Altfel o pot face singură.

E o afacere bună. Avem reducere 10% la toate echipamentele lor.

Ce este?

Sunt ocupat. Vorbim despre asta diseară, bine?

- Unde ai fost azi-dimineaţă? - Scuze, Rebecca, eu...

Mă grăbesc. Haide.

Hei...

Mama...

Bună, scumpule.

Ciudat, dar aş putea ucide pentru un pahar de vin.

- Bine, am ceva timp. Până la 2:30. - Ce e?

O întâlnire de informare despre adopţie.

Eva a fost profesoara noastră astăzi. Şi a trebuit să plângă.

E grozav, pentru că profesorii ar trebui să plângă. Ştiai asta?

Haide.

E acoperit, în afară de 500 euro deductibili. E o ruşine.

Ce zi de rahat. Cred că Liesbeth şi-a dat drumul la gură.

Să-şi dea drumul la gură? Cum aşa? Ce zici?

De unde să ştiu? Despre noaptea trecută, poate.

Nu suport când oamenii mă evită. Urăsc asta. Nu-i aşa?

De la Centura Bibliei, ştiu totul despre asta.

Serios? Cu bonete şi chestii?

Singurii pantaloni pe care aveam voie să-i port erau cei de ploaie

şi numai dacă ploua cu găleata.

Nu se poate.

Nu vorbesc cu părinţii mei.

Nu mă mai văd cu ei.

Mama mea locuieşte în Ibiza, opusul Centurii Bibliei, ai putea spune.

N-am mai văzut-o de ani de zile.

La naiba!

Sunt la uşă, să aştept sau să intru?

- Merge prea repede. - Ce?

Dacă mi-ar creşte un copil în burtă, atunci...

s-ar simţi mai organic. De parcă ar fi mai sincer faţă de Lieve.

- De ce nu încerci iar cu donatorul? - Peter nu vrea asta.

Bărbaţii. Contribuie atât de puţin, dar fac probleme uriaşe.

Spune-i lui Peter că e chiar crud dacă copilul adoptat nu e dorit.

Pete?

Îmi pare rău, dar am sentimentul că n-ar trebui să facem asta.

Şi hotărăşti asta în ultimul moment?

Îmi pare rău, dar nu mi se pare bine.

Am plătit o taxă de înregistrare de 210 euro.

Ar fi trebuit să vorbeşti mai întâi cu mine.

Pete, vreau să nasc un copil, nu să-l aduc cu avionul.

Eu nu am un cuvânt de spus în asta?

Cum ar fi dacă ovulele tale n-ar funcţiona şi sperma mea ar face-o?

- Tot ar putea creşte în burta mea. - E atât de egoist.

Nu e egoist, este realist.

Explică-i în seara asta, cu răbdare, şi el va înţelege.

Nu Peter. Dacă e supărat, ţine ranchiună zile întregi

şi nu spune nimic.

Nici eu, dar nu are rost să vorbesc cu cineva care nu răspunde.

- Steef nu voia copii. - De ce nu?

- N-am idee. - Dar îl adoră pe Sem.

Da, acum.

Îi era frică, cred, de responsabilitate.

Şi cum l-ai convins?

N-am făcut-o. Nu am putut.

Aşa că am făcut ce trebuia să fac, ca să rămân însărcinată.

- Glumeşti. - E înnebunit după Sem acum.

- Mai bei ceva? - Nu.

Steef nu trebuie să ştie niciodată, bine?

Uite. Foloseşte-l pentru a scăpa de furia lui Peter.

Nu.

Doamne. Nu-mi spune că voi doi nu mai faceţi asta.

- Rareori. - Dar e orb sau ce?

E mai mult problema mea.

Dar Peter e un tip sexy. Chiar este.

Şi tu. Haide.

Bine, uite.

Sigur nu a fost răzbunare?

Nu.

Dar nebunii care nu mai au pastile acum?

De ce ar vrea TomTomul meu?

Ce drogat prost ţi-ar sparge toate geamurile?

Poate că era mort de drogat. Cine ştie ce luase?

Ai asigurare bună?

E doar o maşină, omule. Ce crezi? O promovare, o mărire de salariu?

Succes.

Aminteşte-mi să-ţi spun ceva.

O chestiune privată. Nimic dificil sau ceva, bine?

Mişto. E al meu?

Becky va fi încântată. Se pierde când iese din bucătărie.

Ce voiai să spui?

Rămâne între noi, nu?

Becky a fost molestată zilele trecute de un vecin, un contabil frustrat.

L-am îndreptat, l-am speriat puţin. Nimic grav, jur.

Dar ai soţie, nu? Adică "ia mâna de pe ea", ştii?

Bine, deci începe să mă ameninţe. Spune că...

îmi va distruge viaţa, genul ăsta de rahaturi.

- A spus cum? - Ştie că lucrez la poliţie. Deci...

Cred că va încerca să mă discrediteze sau aşa ceva, ştii ce vreau să spun.

Vrei să spui că tipul ăsta îţi distruge maşina...

şi apoi pretinde că ţi-ai aruncat propriul TomTom în tufişuri?

Ce?

Voi verifica. Te ţin la curent, Steef.

Bine. Mulţumesc, şefule.

Stai, Steef, încă ceva.

Unii martori au declarat că banditul, sau ce era, a strigat "criminalule".

Ai idee de ce?

Nu, n-am idee.

Noua pază a cartierului, nu?

Spionează oamenii, dă câteva telefoane... Pun pariu că îţi place.

Ce vrei? O şapcă de poliţie? O insignă? O uniformă, poate?

Vrei o medalie? Nemernicule.

Trebuie să fie conştiinţa ta vinovată.

Îmi pare rău.

Se pare că tot ce spunem e "îmi pare rău", în ultima vreme.

Hei, Sem.

Semmie... Hei.

Hei, aşteaptă. Care e problema?

Nimeni nu vrea să se joace cu mine în afară de Robbie, dar el nu poate azi.

Mă bucur, pentru că vreau să mă joc eu cu tine.

- Eşti proastă. - Spune asta din nou...

Nu sunt, scumpule. Vino aici, tu.

Hai să vorbim cu tata. Mi-ar plăcea asta. Te rog?

Da.

De ce nu-l iei acasă pentru un weekend?

Aşa e, soţia ta nu va fi de acord.

Hei, uriaşule.

- Hopa! Eşti bine? - Da.

Îmbrăţişare?

- Bună. - Hei, Becky.

Hei, Semmie, cum merge?

- Steef nu e aici. - Dar nu e de serviciu până la şase?

Da, dar... Nu ştiu, Becky.

- Probabil Theo l-a trimis undeva. - Fără tine?

Da...

Voia doar să vadă unde lucrează tatăl lui.

Da, desigur.

- E în regulă, altă dată. - Da.

- Pa. - Pa, Sem.

Bine, voi doi. Ce mai e nou? Sunt chiar curios.

Aţi reuşit să faceţi pasul împreună?

- Ne-am înscris pentru adopţie. - Bine, povesteşte.

Procedura va dura un an şi jumătate. Vor fi şase întâlniri pregătitoare...

Ne vizitează de trei ori şi apoi, putem solicita un copil.

Totul e puţin prea rapid pentru mine.

Un an şi jumătate?

Apoi câteva luni, până vine copilul. Adică doi ani. Crezi că e rapid?

Crezi că e rapid, Hetty?

Ţi-am cerut să aştepţi cu problema copilului deocamdată...

şi acum, brusc, suntem în treapta a patra. Când e următoarea întâlnire?

- În două luni. - Nu discuta chestiunea până atunci.

Lăsaţi lucrurile să se aşeze şi aşteptaţi momentul potrivit.

Bine, ce veţi face acum? Ce chestie distractivă aţi plănuit?

E o petrecere cu dans, slash, seară de bingo la şcoala noastră...

pentru părinţi şi profesori. Am putea să dansăm?

- Ce avem la cină? - Paste în sos roşu şi salată.

Becky, eşti bine?

- Tati. - Hei, maimuţică.

Unde ai fost? Ne-am dus la biroul tău.

Sem.

Pui masa?

- La secţie? - Da, eram în oraş.

- Da, când? - După-amiază.

- După-amiază? - Mick a zis că lucrai la un caz.

Trebuia să suni. Aş fi fost acolo.

- Şi dădaca? - Nu.

- Şi dansul? - Nu am chef.

- Nu? - Toţi vecinii vorbesc despre noi.

Becky. Când a început să ne pese de asta?

Sem, nu contează, fac eu asta. Beck?

Bună.

- Un vin alb, te rog. Şi o bere. - Da, sigur.

- Şi toarnă-ţi ceva. - Poftim.

Bine, mulţumesc. Şi o gustare. Delicios.

Aşa.

Haide.

Tu aici. Mergem?

- Nu ştiam că vii. - Hetty vrea să ne distrăm.

Ţi-am spus că Hetty e fantastică.

Nu ar trebui să cânţi?

Aşa e?

Stai. Mă întorc imediat.

- Hei, Liesbeth. - Bună.

- Cum de nu te mai antrenezi? - Sunt ocupată.

- Nu-ţi plac antrenamentele? - Cum am spus, sunt ocupată.

- Încep un nou curs. - Ce?

"Scapă de celulita de pe fund în trei luni." Perfect pentru tine.

Următorul este pachetul cu vin. Păcat că nu am bilet. A pornit.

Numărul... Numărul 86, doamnelor şi domnilor.

- Felicitări, dragul meu. - Bravo, Natasha.

Şi acum, mergem la premiul cel mare. Începem.

Cine va fi norocosul câştigător?

Iată că vine... Numărul 11. E numărul unsprezece.

Tatăl lui Semmie. Felicitări, omule.

Un sejur într-un parc de bungalouri pentru patru persoane.

Mulţumesc.

- Cu plăcere. - Becky, să mergem.

Felicitări pentru mica voastră călătorie şi bucuraţi-vă de ea.

- E grozav. - Nu chiar în Maldive, dar...

Grozav.

- Scuze. - Beck. Haide.

Uite.

Hetty a spus că Peter şi Eva trebuie să se distreze.

Le dau o mână de ajutor.

Noroc.

E bine, Hetty? Sau prea alternativ?

"Cunosc acest cuplu", ştii ce vreau să spun...

ei fac chestia cu sudoarea... Ceremonii de sudoare?

- Ceremonii. - Ţi-ar plăcea asta, Peter. Să-i sun?

Te voi înscrie.

- E în regulă. - Plecăm de aici?

- Da. - Mergem?

Doamnelor şi domnilor, am renunţat la premiul nostru.

Îmi pare rău. Hei, de ce nu veniţi cu noi?

Noi patru. Plecăm pentru câteva zile.

Dar cum rămâne cu Sem?

Câteva zile fără copil pot fi foarte plăcute.

Eva şi Pete pleacă.

De ce nu?

- Adică dacă şi Pete vrea. - Petey...

- De ce n-aş vrea? - Minunat, bătrâne. Dă mâna.

Mergem. Dar acum acasă, ultimul e un ou stricat.

Mama şi tata te lasă să joci fotbal singur?

Sunt în vacanţă, fac chestii de adulţi.

Într-adevăr...

Hei. Ce facem weekendul acesta?

Eşti nebună. Cum mi-l oferi pe soţul tău?

- Nu trebuie să facem asta. - Vrei?

Am comandat liftul. Apoi pot să merg sus.

Pete, eşti bine?

Do you want subtitles for any video? -=[ ai.OpenSubtitles.com ]=-