Original subtitles

TRĂDAREA Episodul 91

Ai depus o plângere împotriva mea la Procuratură, Cemile.

De ce ? Nu ți-am zis să naşti copilul, că îmi asum eu totul ?

Nu te-am implorat ? N-ai vrut bebeluşul, nu m-ai vrut nici pe mine.

Apoi, Carolin a rămas gravidă. Am venit şi ți-am zis să faci avort.

Iar tu te-ai dus la Procuratură şi ai depus o plângere împotriva mea.

Ce vrei să faci ? Ce vrei, Cemile ?

Ți-am cerut iertare de o mie de ori. Am dormit la uşa ta.

Ajunge. Nici eu nu vreau.

Ne ducem la moaşă sau la spital, unde-o fi, să terminăm odată.

Să scapi şi tu, să scap şi eu.

Nici eu nu vreau copilul. Să răsuflăm uşurați odată.

Cemile !

Am auzit tot ce-a zis Ali, Cemile.

Motivul pentru care sunt aici azi

nu este numărul de pulovere vândute sau de nasturi pierduți.

Chestiunea e următoarea... Nu eşti obligată să faci nimic

care să-ți pună viața în pericol şi care să te mai facă să suferi.

Nu face nimic dacă nu vrei, Cemile.

- Dar sunt singură. - Ba nu.

Dacă accepți, sunt gata să fiu tatăl copilului din pântecul tău.

Te accept cu totul, aşa cum eşti.

Numai să mă accepți şi tu pe mine.

- Ridică-te, Cemile ! - Dă-mi drumul !

- Dă-i drumul lui Cemile ! - Lasă-mă !

O să te fac să plăteşti pentru faptele tale !

Opriți-vă ! Încetați !

V-am zis să încetați !

Vă rog, încetați ! Despărțiți-vă !

Cemile !

Te simți bine, Cemile ?

Bravo, Ali !

Eşti un gentleman, Ali ! Bravo !

Tu ce cauți aici ? Hai, pleacă !

Mi-am făcut griji pentru tine.

Poate ai nevoie de ajutor. De aceea am venit aici.

De ce să am nevoie de ajutorul tău ? Cară-te ! Ieşi !

Fiindcă eşti un prost. Nu înțelegi.

Femeia asta te păcăleşte, dar tu nu-ți dai seama !

De aceea ai nevoie de mine. Fiindcă eu înțeleg.

Doamne, ajută-mă...

Nu-i aşa, Cemile ?

Te-ai culcat cu Ali ca să mi-l furi. Apoi, ai depus o plângere.

Eşti nebună ?! Soțul tău m-a atacat !

Minți ! Vrei să ne faci rău ! Lasă-ne în pace odată !

- Te omor, femeie ! Te omor ! - Taci odată !

Soțul tău m-a atacat !

Calmează-te, Cemile. Încearcă să te păcălească. Nu-i permite !

Lasă-ne în pace odată !

- Ajunge ! - Ascultă-mă bine, Ali.

- Cemile încă e gravidă ? - Da !

Nu poate naşte acel copil, Ali. Fiindcă nu e ea soția ta, ci eu.

A făcut asta intenționat, ca să mi te fure. Nu uita.

Hai, ieşi ! Afară !

- Nu uita. - Afară ! Ieşi !

Poate că are dreptate Carolin. Şi ea e femeie.

Femeile se înțeleg unele pe altele, nu ?

- Ticălosule ! - Gura !

Hai, tu cară-te !

Ali, atelierul ăsta e al meu.

Poate că atelierul e al tău, dar femeia...

Spune, spune... Termină-ți vorba.

Zi: "Poate că atelierul e al tău, dar femeia e a mea !"

- Ticălosule ! - Taci !

Să te ia naiba !

Ia-ți mâna de pe ea ! Hai, mergi ! Să plecăm împreună. Ieşi !

În regulă.

- Bună ! - Bună ! Stai jos.

Ce s-a întâmplat ? Ai vreo veste despre Ahmet ?

Da.

- S-a întâmplat ceva ? - Iar au vrut să-l omoare.

- E teafăr ? - Da. A scăpat ieftin. Nu are nimic.

Dar oamenii aceia sunt hotărâți. Situația e gravă.

Ce-o să se întâmple ? Să facem ceva !

Săptămâna viitoare, o să-i înceapă procesul. Procurorul...

Da, spune.

Procurorul o să solicite pedeapsa cu moartea pentru Ahmet.

- De unde ştii ? Poate... - E aproape o solicitare standard.

Aşa se întâmplă mereu. Ai înțeles ?

Calmează-te. Aşa se face mereu,

dar nu sunt acceptate toate solicitările pentru pedeapsa capitală.

Judecătorii se uită mereu la circumstanțele atenuante.

Pedeapsa scade mereu.

În cel mai bun caz, o să stea în puşcărie ani întregi.

Nu ?

Ali iar a înnebunit. S-a luat la bătaie cu pescarul.

Apoi, a venit femeia aia, Carolin. A vorbit prostii. M-a enervat rău.

Ali de ce a înnebunit iar ? Ce s-a întâmplat ?

Pescarul mi-a zis...

... că mă acceptă cu bebeluş cu tot.

- Ce părere ai, mamă ? - Ce contează părerea mea ?

- Important e ce gândeşti tu. - Nu mai pot să gândesc nimic.

Pescarul e un om bun.

Însă copilul e al lui Ali.

Totuşi, corpul ăsta e al tău. Sufletul pe care-l porți e al tău.

Tot tu o să decizi.

Sunt foarte obosită, mamă.

Am obosit foarte tare...

M-a obosit totul...

Ai început să te pregăteşti.

Da, mă pregătesc.

- Să te ajute servitoarele. - Nu-i nevoie.

Ce altceva am de luat, în afară de câteva haine şi câteva amintiri ?

Cu bine, Hikmet !

Trecutul nostru e plin de suferință.

Eu o să încerc să uit. De aceea plec.

- Să te ajute Dumnezeu şi pe tine ! - Mulțumesc.

Aş fi vrut să vin cu tine până în port.

Nu vreau. Mulțumesc.

Bine ați venit la concertul nostru !

Pe scenă vor urca cei mai aleşi cântăreți şi cele mai bune formații !

În fața dv., cu melodia "17 ani", Ajda Pekkan !

Bravo !

Am o iubită care are 17 ani,

O aştept la colț În fiecare seară,

Când ne plimbăm de mână peste tot, Dragostea noastră e ca în poveşti,

M-am pierdut în ochii ei, Nu ştiu cum să-i spun că o ador...

Îți închipui, băiete ? O să cântăm pe aceeaşi scenă

cu cântăreți celebri şi cu formații profesioniste din Turcia !

E ca un vis ! Ca un vis...

Toată lumea mi-a zis: Ruşine ! Tu eşti de-o seamă cu ea ?

Nu ți-ar umple inima, Nu poți trăi o iubire cu un copil !

M-am întors într-o zi în acel colț de stradă,

Iubita mea împlinise 19 ani,

A venit cu un tânăr şi mi-a zis: Bună ! Mă mărit. Adio !

Adio...

- Când cântă Mete ? - Aşteptăm, fiule. Cântă imediat.

- Berrin ? - Pot intra ?

- Am ceva de vorbit cu tine. - Vino.

Ia loc, te rog !

Nici nu ştii ce mult mă bucur să te văd !

O să-ți spun ceva important.

- Te ascult. - Îți accept propunerea.

Ce spui ?

Eu...

Cum adică ? Care propunere ?

M-ai cerut de nevastă. Propunerea aia...

Tu...

Îmi accepți cererea în căsătorie ?

Ştii că nu te iubesc şi nici nu cred că o să te pot iubi.

Dar, dacă insişti să ne căsătorim, ştiind asta...

Da, accept.

Dar să-l salvezi pe Ahmet.

Să-l scoți din puşcărie şi să-l ajuți să fugă în străinătate.

Mi-ai promis. Îți aminteşti ?

Îmi amintesc. Da, îmi amintesc.

O să te ții de cuvânt ?

Hakan ! O să te ții de cuvânt ?

Da... Da, o să mă țin... O să mă țin de cuvânt.

Acum, în fața dv., Berkant ! Cântecul său: "Plopul înalt" !

Berkant !

Ce te întinzi, plopule înalt ?

Ce te întinzi, plopule înalt ?

Frunzele tale nu-ți seamănă la culoare,

Frunzele tale nu-ți seamănă la culoare...

Mamă, o să mă dai unuia de seama mea ?

Mamă, o să mă dai celui pe care-l iubesc ?

Iubita mă îmbrățişează, mă îmbrățişează...

Vino diseară la dreapta mea,

Plopule înalt, usca-ți-s-ar crengile,

Plopule înalt, usca-ți-s-ar crengile,

Putrezi-ți-ar frunzele în apă,

Putrezi-ți-ar frunzele în apă...

Nu te amesteca. Ascult.

Fiecare să-şi ia iubita şi să plece,

Fiecare să-şi ia iubita şi să plece,

Iubita mă îmbrățişează, mă îmbrățişează,

Vino diseară la dreapta mea.

Ce te întinzi, plopule înalt ?

Ce te întinzi, plopule înalt ?

Frunzele tale nu-ți seamănă la culoare...

Bine ai venit, fata mea !

- Berrin, te simți bine ? - Sunt bine, mamă...

S-a întâmplat ceva ?

Berrin, peste puțin timp, o să cânte Mete !

Noi îl ascultăm. Vino şi tu.

Te simți bine, fata mea ?

Iubita mă îmbrățişează, mă îmbrățişează...

Vino diseară la dreapta mea.

Hai, cântă odată, frate !

Urmează o formație foarte tânără, formată din muzicieni talentați.

Formația liceului Katip Celebi !

Formația câştigătoare a concursului de muzică

vine în fața dv. cu cântecul "Tot plângând".

Cu permisiunea dv., înainte de a începe cântecul,

vreau să spun câteva cuvinte despre un om important din viața mea.

E singurul om în fața căruia îmi plec capul cu un adevărat respect.

De fiecare dată când o privesc în ochi, uit tot răul şi urâțenia din lume.

E persoana care m-a făcut să iubesc muzica şi să simt că sunt valoros.

Vorbesc despre profesoara mea de muzică, dna Inci.

Nu credeam că o să ajung vreodată la ea.

Între noi erau munți, prăpăstii, mări.

Dar ea a zburat ca o rândunică peste munți şi mări,

a venit şi mi-a poposit pe umăr. M-a învățat ce-i dragostea.

M-a învățat ce-i iubirea.

M-a învățat să-mi strig dragostea fără a spune nicio vorbă.

Ea m-a inspirat să compun acest cântec.

I-l dedic ei.

Tot plângând, Nu mi-au mai rămas lacrimi,

Tot plângând, Nu mi-au mai rămas lacrimi.

Ziceai că cei ce iubesc nu se despart. Ce s-a întâmplat ?

Ziceai că cei ce iubesc nu se despart. Ce s-a întâmplat ?

Ai plecat şi m-ai lăsat singur,

Ai plecat şi m-ai lăsat singur...

Ochii mei obosiți, care plâng, îți duc dorul,

Ochii mei obosiți, care plâng, îți duc dorul.

Cei care zic că iubesc şi părăsesc...

Cei care zic că iubesc şi părăsesc

Nu se gândesc deloc la cei rămaşi în urmă ?

Cei care zic că iubesc şi părăsesc

Nu se gândesc deloc la cei rămaşi în urmă ?

Nu se gândesc deloc la cei rămaşi în urmă ?

Nu se gândesc deloc la cei rămaşi în urmă ?

A fost foarte frumos !

Am făcut ravagii !

Era să mor de emoții. Ce-i asta ?!

Cum a fost ? A fost mai bine cu mine, nu ?

- Da. Cum să nu fie ?! - Bineînțeles că a fost !

- Unde te duci ? Ce-i cu graba asta ? - Am treabă. Nu pot să vin.

- Dar urma să sărbătorim. - Scuzați-mă. Nu pot veni.

- Asta-i bună ! - Chiar nu pot să vin.

Mete ?

Vino !

A fost foarte frumos cântecul.

M-am emoționat foarte tare.

Şi vorbele pe care le-ai spus despre mine au fost foarte frumoase.

Nu spuneți asta, doamnă profesoară. Oricum mi-e ruşine.

Dar ce să fac ? Nu am putut să mă abțin.

Eu am fost foarte fericită. N-ai de ce să te simți ruşinat.

Florile astea sunt pentru dv.

Sunt foarte frumoase.

Doamnă profesoară !

Vă simțiți bine ?

Da, mă simt bine. M-a luat amețeala puțin.

Vino ! Stai jos.

Cum a fost concertul ? Ce s-a întâmplat ?

Am fost puțin emoționați.

Am avut concert cu celebritățile. E uşor, doamnă profesoară ?!

Erau toți acolo: Berkant, Ajda Pekkan, Mavi Işiklar, Karamiler...

Am cântat alături de ei toți.

A fost bine c-a venit şi Necati. A ieşit mai frumos cântecul.

Da. E clar că şi el avea nevoie să fie iubit.

Acum este mai înțelept.

Continuă să-mi povesteşti.

E foarte frumos aşa...

Spectatorilor le-a plăcut foarte mult cântecul, doamnă profesoară.

Am primit multe aplauze.

Cică o să câştigăm bani. Au zis că discul se vinde bine.

Nu ştiu cât o să câştigăm. Oricum, eu iau de la mama 2,5 lire, 5 lire...

Nu prea ştiu ce se face cu mai mult.

Poate fac ceva pentru casă.

Adică pereții nu sunt zugrăviți. Zugrăvim.

Uşa şi ferestrele nu sunt vopsite. Se vopsesc.

E ciment pe jos. Poate punem duşumea sau linoleum...

Mamei îi plac trandafirii.

Iau câțiva butaşi şi-i plantez în grădină.

Lui Osman îi place mult siropul de trandafiri.

Dar mama nu-i poate face...

Fiindcă...

Fiindcă nu sunt trandafiri în grădină.

Dacă ar fi trandafiri în grădină...

Dacă ar fi trandafiri în grădină, atunci...

Mama i-ar face din nou sirop de trandafiri lui Osman.

Dacă-mi rămân bani, îmi iau o chitară nouă.

Dau înapoi chitara pe care am luat-o de la dv., de la casa de cultură,

fiindcă aşa am promis.

Dar nu-i spun mamei că-mi cumpăr o chitară,

fiindcă, dacă ar afla, ar zice:

"Fiule, ia-ți mai întâi o chitară. Apoi rezolvi nevoile noastre."

Aşa că nu-i spun.

Aduc înapoi chitara pe care am luat-o de la dv...

Fiindcă am promis...

Somn uşor, doamnă profesoară !

În numele lui Dumnezeu cel milostiv...

Condoleanțe...

Condoleanțe !

Condoleanțe...

Să fiți sănătos, domnule profesor !

Condoleanțe...

Condoleanțe...

- Condoleanțe, Mete. - Mulțumesc.

Condoleanțe...

- Condoleanțe, Mete. - Condoleanțe !

Condoleanțe, frățioare.

Vă mulțumesc mult.

- Mamă... - Fiule...

Condoleanțe, fiule.

Mulțumesc.

Hai să mergem acasă, fiule ! Nu mai ai ce face aici.

Voi duceți-vă, mamă. Eu mai rămân puțin.

Mete, hai, dragule !

Mamă, vrea să rămână. Lasă-l. Hai să mergem !

- Duceți-vă. - Bine.

Condoleanțe !

- Condoleanțe ! - Mulțumesc.

- Condoleanțe şi ție. - Mulțumesc.

Plicul ăsta e pentru tine.

Azi m-am dus la spital, să iau lucrurile lui Inci.

L-am găsit printre ele.

"Bună, Mete ! Asta nu e o scrisoare de adio."

"Ți-am spus, eu voi continua să trăiesc prin cântecele tale."

"Viața e un pârâu care curge independent de dorințele omului."

"Pe cât de bine îl înțelegi şi pe cât de bine te adaptezi la curgerea lui,"

"pe atât de mult o să fii în armonie cu tine însuți."

"Acesta e primul pas către fericire şi succes."

"Dar să te adaptezi la viață nu înseamnă să-ți pleci capul."

"Mulți oameni rămân spectatori la relele vieții şi doar se vaită."

"Tu să nu cumva să fii unul dintre ei !"

"Să fii unul dintre oamenii puțini, dar valoroşi,"

"care țin piept relelor cu inteligență şi curaj şi se luptă cu ele."

"Uneori, omul se pierde pe sine în această luptă aprigă."

"Devine confuz, se rătăceşte."

"În asemenea clipe, are nevoie de o forță călăuzitoare."

"Pe cer e o stea strălucitoare, care nu se mişcă din loc, Mete."

"Se numeşte Luceafărul."

"Cei care se rătăcesc se uită la ea şi găsesc drumul cel bun."

"Curajul şi inteligența sunt Luceafărul din interiorul omului."

"Păstrează-ți curajul şi inteligența."

"Nu uita, tu eşti un artist. Arta se naşte din suferință."

"Cei care nu suferă n-o să te înțeleagă niciodată."

"Nu te strădui să le explici, irosindu-ți timpul."

"Mergi pe drumul pe care-l ştii."

"Tu eşti singura şi cea mai prețioasă operă pe care am putut s-o dau vieții."

"Drum bun ! Să nu mă uiți."