Original subtitles

TRĂDAREA Episodul 43

- Toarnă, nu ? - Rău de tot.

Tu te-ai udat rău. Du-te înăuntru. În spate sunt prosoape.

Şterge-te, că te îmbolnăveşti aşa.

- Vin imediat. - Bine.

Dv. relaxați-vă. Eu îi dau un prosop prietenului dv.

Mulțumim.

"Mâine, la ora 14:00, o să fiu la cafeneaua Caldâran."

"Amina Taşer"

Ce ai, Berrin ? Ce ai pățit ? Te-ai schimbat.

- Nu, dragă. Ce te-a apucat ? - Nimic. Aşa este.

- Te vezi cu Amina ? - Nu, nu ne vedem.

Să plecăm !

- Da. - Alo ! Sun de la centrul medical.

Voiam să vorbesc cu Carolin Enke.

Nu e acasă. Spuneți-mi mie.

E o chestiune personală. Pot vorbi doar cu ea.

Bine, dar nu se ştie când vine. Spuneți-mi mie.

- E ceva important ? - Da.

Bine. Îmi spuneți mie, vă rog ?

- Sunteți soțul ei ? - Da. Spuneți-mi mie.

A ieşit rezultatul testului de sarcină. Poate veni să-l ia.

Test de sarcină ?

Care e rezultatul ?

Îmi cer scuze, dar nu vă pot da informații despre asta. Bună ziua !

Ai putea fi o actriță nemaipomenită ! Perfect...

- Mulțumesc ! - Şi eu.

Eu plec.

Încotro ?

Tu te gândeşti mereu la Osman şi la Cemile.

Nu te gândeşti deloc la noi.

Nu te gândeşti deloc la noi.

Am venit să te iau, Carolin. Strânge-ți lucrurile, dacă vrei.

Au sunat de la centrul medical.

- Au sunat ? - Da.

Ce au zis ?

A ieşit rezultatul testului de sarcină.

- Care e rezultatul ? - Nu ştiu.

Nu mi-au spus. O să-ți spună ție.

De ce nu mi-ai spus ?

Voiam să-ți spun, dar am vrut să fiu sigură.

Bine. Sună şi află, atunci.

- Acum ? - Da.

- Trebuie să mă duc acolo. - Nu, nu-i nevoie.

Au sunat acasă. Am vorbit eu.

O să-ți spună ție. Mie nu mi-au spus.

Sună.

Bine.

- Bine, dragule. - Bun... Sună.

Sunt Carolin Enke. Am făcut un test de sarcină acolo.

A ieşit rezultatul. M-au sunat, dar nu eram acasă.

Da. Da, vă rog. Carolin Enke.

Nu pricepi ! Ți-am zis că ai greşit numărul.

Asta e o casă, nu un centru medical. De unde să ştiu eu de testul tău ?

Da, sunt aici. Vă ascult.

Nu pricepe, frate ! E nebună sau ce ?

Mulțumesc...

Nu...

Ce s-a întâmplat ? Eşti bine ?

Nu sunt gravidă...

Nu am un bebeluş !

- Bine. Mai ai mult timp să ai copii. - Dar îmi doresc foarte mult.

- Tu nu vrei, Ali ? - Ba da, nu e vorba de asta.

Vorbim mai târziu despre asta. Acum e momentul ?!

Te rog ! Hai, revino-ți !

- Tu mă iubeşti ? - Bineînțeles că te iubesc.

Eu te iubesc foarte mult. Vreau să am un copil cu tine.

Carolin, mai întâi să ne căsătorim.

Să ne căsătorim mai întâi...

Gata...

Tatăl meu ! Uite, nu a avut inima împăcată. A pus toate geamurile.

Dacă ar trage şi apă...

E nevoie şi de perdele. Trebuie văruiți pereții.

Tata o să rezolve toate astea, nu ?

Osman, cum a fost filmul ? Ți-a plăcut ?

Chiar foarte mult ! Tarzan i-a învins pe toți !

L-a învins şi pe leu ! Aşa s-au luptat !

- Gata, băiete. - Apoi, a strigat aşa...

Mi-a plăcut cum ai povestit. Am senzația că l-am văzut şi eu !

- Sărut mâna pentru masă. - Să-ți fie de bine.

Tu de ce nu mănânci ?

Ai reuşit să-ți găseşti o slujbă, mamă ?

Nu, n-am reuşit.

Poftă bună !

Hai, fiule, mănâncă !

Lacrimile n-au niciun rost,

Gândeşte-te bine înainte să pleci...

- Cântă foarte frumos, nu ? - Da, fiule.

Dar când ? Când ?

Uite, iarăşi ai o privire nefericită,

Ascultă-mă pe mine, păsărica mea,

Chiar dacă şi iubirile de neuitat sunt uitate,

Amintirile, amintirile, Toate drumurile sunt închise,

Nu e nicio lumină în depărtare... De ce să vrei să pleci ?

De ce nu stă timpul în loc ?

Unde facem nunta ?

- Ce nuntă ? - Nunta noastră.

Ne căsătorim. O să facem nuntă.

Carolin, nu facem nicio nuntă. E suficientă cununia.

Eu o să mă îmbrac în rochie de mireasă. O să avem invitați.

Bine. După cununie, dăm o petrecere acasă, pentru prieteni, şi ne distrăm.

Eu mă mărit prima oară ! Vreau nuntă ! De ce nu înțelegi ?

Carolin, eu nu mă însor prima oară. Am mai fost însurat.

Am patru copii. Nu pot să umblu ca un ginerică !

Nu facem nicio nuntă !

Carolin...

Hai, nu sta bosumflată !

O să ne căsătorim.

Dăm o mică petrecere acasă, pentru prieteni.

Porți şi rochia de mireasă.

Important este că ne iubim.

Eu te iubesc pe tine. Dar nu ştiu sigur dacă tu mă iubeşti.

Ştii prea bine că te iubesc.

La ce te mai gândeşti ?

- Mi-a venit ceva în minte. - Ce ?

- Peşte. - Peşte ?

Îi datorez mulțumiri pescarului. La asta mă gândesc...

- Bine ai venit, Cemile ! - Bine te-am găsit, Suheyla !

Osman ?

- Voiam să te rog ceva. - Te rog ! Ce s-a întâmplat ?

Toți copiii s-au dus la şcoală.

Am o treabă şi n-am unde să-l las pe Osman.

Voiam să te întreb dacă poți avea tu grijă de el.

Bineînțeles, dragă. Am eu grijă de el.

- Ce ai în mână ? Un om ? - Un indian. Îl cheamă Ursoaica-Mică.

Hai, intră, ca mama ta să-şi vadă de treabă.

- Nu întârzii mult. - Bine, nu-ți face griji.

Ce-i asta ?

Am împrumutat-o de la cineva. I-o dau înapoi.

- La revedere ! - La revedere !

- Bună ziua ! - Bună ziua ! Bine ați venit !

Cred că acest coş e al dv.

Vă mulțumim mult pentru peşti. I-am apreciat mult.

- Le-au plăcut mult şi copiilor. - Să vă fie de bine !

- Dar vreau să plătesc. - Vă rog... Eu nu vând peşte.

Ați zis că nu vindeți peşte. Cum vă întrețineți ?

- Cum câştigați bani ? - Nu câştig.

- Glumiți. - Nu glumesc.

Serios, nu câştig bani. Dar, în ultima vreme, mă gândesc...

- La ce anume ? - Să câştig bani.

Dv. v-ați găsit vreo slujbă ?

Caut încă.

Mă gândesc să deschid o prăvălie în hala de peşte, să vând peşte.

Una mică.

Dar am nevoie de un om de încredere, care să stea la tejghea.

Eu nu pot sta. Sunt pe mare toată ziua.

Dar ați zis că nu vindeți peşte.

Am zis că nu vând, dar n-am zis că nu prind.

Dacă am zis că nu vând nu înseamnă că nu vând în vecii vecilor.

Nu poți avea încredere în oricine.

La hala de peşte nu e multă treabă.

E suficient ca vânzătorul să lucreze de dimineață până la prânz.

Numai să găsesc un om de încredere...

Sau o femeie.

- O femeie ? - De ce nu ?

- Eu ? - De ce nu ?

- De ce nu ? - Atunci, ne-am înțeles.

Ne-am înțeles.

Ali !

- Ali... - Da. Spune ce ai de spus.

- Ce încerci să insinuezi ? - Ce cauți tu aici, Cemile ?

Dar tu ce cauți ?

Nu mă enerva. Am venit să-i mulțumesc pescarului pentru Osman.

Nu e posibil să fi venit şi eu pentru acelaşi lucru ?

Ai venit pentru acelaşi lucru ?

Ai venit să-i mulțumeşti că l-a salvat pe Osman ?

Tu nu mai ai niciun drept asupra mea. Nu poți să mă interoghezi !

Cemile !

Căpitane Ali, dna Cemile spune adevărul.

Vino să stăm puțin de vorbă.

Vino !

Am fost gelos, Cemile.

- Nu mă face să râd. - Spun adevărul. Am fost gelos.

Tu eşti soția mea. Adică fosta mea soție.

După câte s-au întâmplat în legătură cu tine...

Orice ar fi, ne-am petrecut atâția ani împreună.

Nu e uşor să ştergi totul cu buretele.

S-a terminat, a trecut. Eu am şters de mult cu buretele.

Zici tu aşa, dar şi în inima ta e altceva. Ştiu eu.

Nu vorbi aiurea.

Bine...

Nu te mai încăpățâna. Nu-ți mai căuta de lucru.

Nu trebuie să lucrezi. Ți-am zis că îți dau eu bani.

Te rog, stai acasă ! Te rog, nu umbla aiurea !

Nu umblă nimeni aiurea. Cel puțin, eu nu.

Cât despre serviciu, sunt în putere. O să muncesc.

Nici eu, nici copiii mei n-o să depindem de nimeni.

Nu am nevoie nici de tine, nici de banii tăi.

- Să nu te joci cu pâinea copiilor. - Ai început să te gândeşti la ei ?

Nu-ți face griji. Mi-am găsit o slujbă.

Mulțumesc că l-ai salvat pe Osman.

Căpitane Ali...

De ce ai venit aici ?

De ce te temi ? Ce sperai să vezi ? Ce te aşteptai să auzi ?

Unde te duci, căpitane Ali ?

Încotro, căpitane Ali ?

Te căutam. M-am dus acasă, dar nu erai. Mă întorceam.

- Ce s-a întâmplat ? - Mama vrea să-l vadă pe Osman.

- Eu nu vin acasă la voi. - Termină, Cemile. Femeia e bolnavă.

A fost foarte îngrijorată când a auzit ce-a pățit Osman.

Să-l vadă, ca să se liniştească.

Ia-l pe Osman şi adu-l la noi, să-l vadă.

Faci o faptă bună. E bătrână.

Să mă gândesc...

- Bună, Amina ! Bine ai venit ! - Bine te-am găsit ! Bună !

Mi-a fost foarte dor de Istanbul.

Rămâi mult ?

- Nu. - De ce ai vrut să mă vezi ?

Ştiu că vrei să divorțezi. Mi-a transmis organizația.

Mi-au cerut părerea.

Am zis că vreau şi eu să divorțez.

Dar organizația a decis că e devreme şi că trebuie să continuăm aşa.

Am fost nevoită să mă conformez, ca şi tine.

Am vrut să vorbesc cu tine, ca să nu gândeşti greşit.

Aş vrea eu să te supăr ?!

Mâine plec din Istanbul.

Cred că nu trebuie să te întreb unde anume.

Da. Nu trebuie să mă întrebi.

- Cu bine, Ahmet ! - Mergi sănătoasă !

- Voi duceți-vă, fetelor. Vin imediat. - Bine.

- Cum a decurs întâlnirea cu Mert ? - Tu de unde ştii ?

Nu cred că a fost prea distractiv. Nu ți-a plăcut filmul ?

- De unde ştii că am fost la cinema ? - Mi-a spus Mert.

Iar tu, desigur, te-ai dus şi i-ai spus lui Soner, nu ?

- Nu, dragă. Care Soner ? - Tu ai ciripit.

Eşti culmea, dragă !

Ştii, e bine că i-ai spus lui Soner.

Datorită ție ne-am împăcat. A venit la cinema.

- Ne certaserăm rău. - Tu îmi faci în ciudă ?

- Crezi că nu ştiu ce urmăreşti ? - Ce urmăresc, mă rog ?

Bogăția lui Soner ! Banii lui !

Mincinoaso ! Tu umblai după asta, dar ți-ai pus pofta în cui.

- Iar acum îmi spui mie. - Mă laşi ?! Cui îi vinzi tu gogoşi ?

Eu am fost proastă, că te-am dus la petrecerea aia ca să-ți fac un bine.

Iar tu i-ai făcut ochi dulci lui Soner, deşi ştiai că sunt interesată de el.

Nu ştii nimic, proasto ! El, de fapt...

De ce ai tăcut ? Spune, spune...

Normal, ai prins un peşte gras şi nu vrei să-i dai drumul, nu ?

În fond, Soner are mulți bani.

Mama ta n-ar mai avea nevoie să lucreze ca servitoare.

- El v-ar întreține pe toți ! - N-o amesteca pe mama în asta.

Tu crezi că Soner e îndrăgostit de tine ?

Un bărbat cu 15 ani mai mare decât tine trăieşte o iubire cu tine ?

Se distrează. Cei ca el nu se îndrăgostesc de nimeni.

Te foloseşte. Dar ție ți s-au aprins călcâiele rău.

Nu ştii nimic. Nimic !

- El cumpără tot ce vrea. - Eu nu sunt de vânzare !

Dă-te la o parte ! De ce mă tot împingi ca o vacă ?

Eu nu sunt de vânzare...

Nu sunt...

Nu sunt de vânzare...

Scuză-mă. E o chitară frumoasă. N-am putut să mă abțin să nu cânt.

Stai, stai... Ia cântă o melodie ! Cântă ceva !

Bine ! Am înțeles. Lasă chitara.

Las-o !

Unde ai învățat să cânți aşa ? Cine te-a învățat ? Când ?

Talentul nu se cumpără. Dacă îl ai, îl ai, dacă nu, nu.

Dacă te mai văd pe-aici, dacă mai pui mâna pe chitară,

te spun directorului !

Ce frică îmi este !

- Bună, Ayten ! - Bună, Ahmet !

- Ai văzut-o pe Berrin ? - Se ducea la bibliotecă.

- Bine. Mulțumesc. - N-ai pentru ce.

"Salut !"

"Salut !"

"Suntem certați ?"

"Cum a rămas cu divorțul ? Ai vreo veste de la Amina ?"

"N-am nicio veste."

Mincinosule !

Nu forțați uşa, că se rupe !

Înaintați. Vreți să rămână oamenii pe drum ? Să înaintăm !

Berrin !

Berrin !

Berrin, de ce te porți aşa cu mine ? De ce nu-mi vorbeşti ?

Berrin !

- Osman ! - Da.

Ia strigă ca Tarzan !

Nu mai țipa !

Aylin ?

De când te-ai dus la cinema, urli cu orice ocazie.

- M-am săturat ! - Dar Mete a zis...

Imit-o şi pe maimuța lui Tarzan.

Bravo ție, maimuțelule ! Hai, mănâncă !

Mete, nu-l provoca.

Bine, bine...

Copii, eu mi-am găsit o slujbă.

Iar o să lucrezi ca menajeră ?

Nu. O să vând peşte.

- Glumeşti, mamă ? - Nu. Vorbesc foarte serios.

- Mi-a propus cineva. Şi am acceptat. - O să vinzi peşte ?

- Unde ? - La hala de peşte.

Numai să nu lucrezi prin împrejurimi...

Îți pică galoanele dacă o văd colegii tăi pe mama vânzând peşte ?

- Taci ! - Te crezi regină ?

- Vezi-ți de treaba ta ! - Şi tu vezi-ți de treaba ta !

Nu vă certați la masa de seară.

Cine ți-a oferit slujba, mamă ? Pescarul care l-a salvat pe Osman ?

Da.

Cum rămâne cu Osman, mamă ?

Nu e nimeni acasă. Cine o să aibă grijă de el ?

Bunica lui a vrut să-l vadă. Mâine îl las la ea. După aceea, vedem.

Vino să mă ajuți în bucătărie.

Îmi aduci şi mie nişte apă ?

Eu pregătesc o listă cu invitații mei.

Fă şi tu o listă cu persoanele pe care le chemi, Ali. Bine ?

Ali !

Ali !

- Tu nu mă asculți. - Ba te ascult.

Pe cine inviți ?

Nu e nevoie de ceva de mari proporții. În fond, dăm o masă. E suficient.