Original subtitles

TRĂDAREA Episodul 27

Cine eşti ?!

Hakan ?

- Te-am recunoscut. - Bravo ție !

- Hakan ? - Stați să vă uitați ca proştii ?

Haideți !

Să mergem !

Fugi ! Fugi !

Stați !

- Stați ! - Cum o să ne urcăm toți trei ?

Ce s-a întâmplat cu ochelarii tăi şmecheri ? Nu ziceai că-ți vin bine ?

Sunt frumos oricum !

- Dacă te recunosc ? - M-au recunoscut deja !

Aprinde farurile, că ne izbim de ceva !

Nu se aprind !

- Mamă ! - Berrin !

- Berrin ! - Mamă !

Berrin !

Toți mi-ați lipsit !

- Ne-am speriat rău... - Mi-a fost frică, mamă.

- Să-mi spui cine te-a răpit ! - Uite cine a venit !

Osman !

Scumpul meu... Ce mult mi-ai lipsit !

Scumpule, mi-ai lipsit !

Mulțumim mult !

Nu aveți pentru ce. Ne-am făcut datoria.

- Mulțumesc, Ahmet. - Eu nu am făcut nimic.

El e adevăratul erou. Ne-a salvat pe amândoi.

- Mulțumesc mult, Hakan. - A fost o onoare pentru mine.

Ce motocicletă !

Nu te duce la facultate câteva zile. După aceea, mai vedem.

Vine şi Ali al meu. Dar nu-i a bună...

Ali ! Ali !

- Ahmet ! Ahmet ! - Ali, cară-te de aici !

Du-te dracului ! Cară-te !

Lua-te-ar dracu' ! Cară-te ! Lasă-ne în pace !

Taci, fato !

Vezi ? S-a încurcat cu anarhiştii. Intră întruna în belele !

- Orice ar fi, eu sunt tatăl ei ! - Du-te dracu' !

- Taci ! Sunt tatăl ei ! - Nu eşti tatăl meu !

- Tu sau un străin... Mi-e totuna ! - Şi eu zic la fel. Cară-te sau...

- Mete, nu te băga ! Ajunge ! - Taci, că-ți sparg capul !

- Vino, Mete ! Nu te băga ! - Lăsați-mă în pace !

- Pleacă ! Ajunge ! - Îți sparg capul !

- Cum să nu mă bag ?! - Nu urla !

- Ali... - Da, mamă.

Gata, s-a terminat ! S-a terminat.

Încă păstram o speranță,

dar acum înțeleg că am greşit punându-mi nădejdea în tine.

Pleacă ! Şi nu te mai întoarce !

Ieşi definitiv din viața lor. Pleacă !

- Plec ! - Bine, mamă, plec.

Toți veți fi pedepsiți pentru asta, unul câte unul. Pe rând !

O să vă pară rău ! Tuturor !

Ahmet, cred că soția ta e îngrijorată.

Mergem ?

Ce-ai zis ?

Ai zis "soția ta" ?

Berrin !

Berrin !

Te vezi cu bărbați însurați,

dar ai neruşinarea să-mi vorbeşti de morală !

Bravo ție ! Poftim, uite ce fată ai !

Uită-te şi tu la sora ta !

Să-ți fie ruşine !

O să vă pedepsesc crunt pe toți. Crunt !

Hai, Ahmet !

Hai !

Berrin...

Te simți bine, fata mea ? Ți-au făcut ceva ?

Mamă, te rog ! Sunt foarte obosită.

Spune-mi măcar cine te-a răpit.

Cei care nu sunt de acord cu opiniile politice ale lui Ahmet.

- Ahmet e de stânga ? - Da.

Cine este Ahmet ? Chiar e însurat ?

Ce treabă are cu tine ? Voi chiar...

Mamă, înțelege că sunt obosită ! Lasă-mă în pace odată !

Nu auzi ? Ai surzit ?

Nu te înțeleg.

Nu-ți face griji. Uneori, nici eu nu mă înțeleg.

- Ce-ai făcut tu se cheamă trădare. - Fiindcă am spus că eşti însurat ?

Atunci, ce-ai făcut tu cum se numeşte ?

Încerci să-i furi inima unei fete ascunzând faptul că eşti însurat.

Apoi, îl faci trădător pe cel care spune adevărul, da ? Nu ține.

- Lucrurile nu sunt cum crezi tu. - Mi-e de ajuns ce ştiu.

Crezi că o s-o cucereşti pe Berrin comportându-te aşa ?

De ce nu ?

Calitatea de bază, pe care o caută o fată la bărbatul iubit,

e sinceritatea, nu ?

Acum, spune-mi, care dintre noi a fost mai sincer cu Berrin ?

Tu sau eu ?

Aşa zic şi eu.

Trebuie să fii nebună să mă subestimezi în halul ăsta !

Mai cu seamă, tu !

Tu nu mai ai nimic de spus în acest joc.

Ascultă-mă ! Mai este exact o oră până îți decolează avionul.

Dacă laşi geanta cu bani, îl prinzi.

Te duci unde vrei şi trăieşti, chiar dacă eşti săracă.

Dacă nu laşi geanta, nu mai pleci de aici.

O să fii o moartă bogată.

Alegerea îți aparține.

Ai ales corect. Drum bun !

Nu-mi spui ce se întâmplă ? De ce pleci de acasă ?

Nu plec doar eu, ci şi tu. Nu mai suntem în siguranță aici.

- De ce ? - Vorbim mai târziu.

Ia ce-ți trebuie. Nu ne mai întoarcem în casa asta.

Trebuie să-i anunțăm şi pe camarazi. Închidem casa asta.

Hai !

Berrin...

Hai, scoală-te şi mănâncă ceva, apoi te culci la loc.

- Mi-ai pregătit de toate. - Poftă bună !

Mulțumesc, mamă.

Iartă-mă că am țipat la tine. Sunt foarte confuză.

Oricine ar fi confuz.

Totuşi, tu eşti rezistentă. Hai, mănâncă !

Vorbeşte-mi despre Ahmet.

Mă place. Şi eu l-am plăcut pe el, dar...

E însurat. Am aflat mai târziu...

Aseară, când l-ai apărat, să nu-l lovească tatăl tău,

ştiai că era însurat, nu ?

- Da. - Şi ce-o să se întâmple ?

N-o să se întâmple nimic, mamă. Ce aş putea face cu un om însurat ?

Corect. Ce ai putea face cu un om însurat ?

- Aylin... - Pleacă din fața mea !

Dă-mi drumul ! De unde atâta familiaritate ?!

Te înțeleg, dar nu te comporta aşa.

Dă-mi ocazia să-ți explic.

Mi-ai mai spus asta, dar nu mi-ai explicat.

Ştiu, dar de data asta e altceva.

- Te ascult. - Nu aici.

Nu mai vin nicăieri cu tine până nu-mi dai o explicație convingătoare.

Vreau să-ți fac cunoştință cu familia mea.

Ce ?

- Ce-ai zis ? - Că vreau să te prezint familiei.

- De acord. - Atunci, să mergem !

Intrați !

Intră, Mete !

E o şedință a comisiei disciplinare. Sunt chemat.

Şi eu.

Eu v-am creat toate aceste probleme.

V-am băgat în necazuri. Îmi pare foarte rău !

Nu te întrista.

N-ai făcut nimic greşit. Şi nici eu.

- Dar dacă o să fiți pedepsită ? - Dacă există dreptate, n-o să fiu.

Şi dacă nu există ?

Hai, du-te !

Asta e casa ta ?

Da.

Bine ați venit ! Întreabă dacă poate veni.

Desigur, poate veni. Pe el îl aşteptăm.

- Pe cine aşteptăm ? - Ai răbdare. O să vezi.

Aia e poza mea !

Ce caută aici ?

Cred că am un admirator în casa asta.

Bună !

Aylin, ți-l prezint pe Murat.

- Bună, Aylin ! Bine ai venit ! - Bună ! Bine te-am găsit !

Nu-l recunoşti ?

Nu. Scuzați-mă.

Am fost la aceeaşi şcoală. Eu eram la filologie.

Iarăşi a leşinat Murat.

Da ! Murat... Acum îmi amintesc !

SALA DE ŞEDINȚE

Intră !

Luați loc !

Ştiți ce plângere există împotriva dv., dnă Inci.

Ați fost informată şi vi s-a cerut o explicație scrisă,

iar dv. ați dat-o conducerii.

Deşi, ca superior al dv., eu dețin autoritatea de a analiza cazul

şi de a lua măsurile necesare conform legislației,

am preferat să țin o ultimă întrevedere de evaluare cu comisia disciplinară,

ca să se poată lua o decizie corectă față de dv.

Dacă doriți să spuneți ceva, aveți cuvântul.

Cum am precizat şi în explicația scrisă,

nu am avut un comportament

contrar principiilor didactice şi valorilor umane şi morale.

Apoi, boala s-a agravat şi am fost nevoit să renunț la şcoală.

Îmi pare foarte rău. Însănătoşire grabnică !

Mulțumesc !

Eu trebuie să vorbesc cu Suleyman despre o afacere. Vă rog să mă scuzați.

Între timp, vorbiți şi voi despre şcoală. Mă întorc imediat.

Ce casă frumoasă !

Foarte frumoasă !

Am văzut că abordarea mea i-a stimulat lui Mete interesul pentru şcoală.

Participarea la cursul de muzică i-a dezvoltat încrederea în sine

şi capacitatea de a avea o relație sănătoasă cu cei din jur.

Noi suntem educatori.

Treaba noastră nu e doar să le dăm simple informații copiilor.

Avem şi datoria de a ne asigura că intră în societate

ca oameni echilibrați, cu personalitate.

- Mete ! Intră ! - Da.

Apropie-te !

Te-ai dus acasă la dna Inci, Mete ?

M-am dus.

- Ea te-a chemat ? - Nu, a fost ideea mea.

Dna Inci nici nu ştia. Şi nu m-am dus acasă la ea, ci în grădină.

De ce ?

De ce ?

- Ca să fac o serenadă. - Ca să faci o serenadă, da ?

Da.

Ştii ce e o serenadă, cine o face, cui i se face ?

- Ştiu. - De unde ştii ?

Mi-a spus dna Inci.

- Adică ai făcut-o cu bună ştiință. - Eu ştiam. Dna Inci nu.

Ce înseamnă asta ?

Dumneaei mi-a explicat ce e serenada şi cum se face,

dar nu ştia cui o să i-o fac.

- Ce-i asta, Berrin ? - Nu ştiu...

A cui e rochia asta ?

Ce-i asta, fato ? E o haină bărbătească ! A cui este ?

Ce se întâmplă ?

Ce se întâmplă, Berrin ? Ce se întâmplă ?

Ne-am sufocat. Să deschidem o fereastră !

Mulțumim, doamnă profesoară.

Deci dna Inci ți-a dat cadou o mandolină.

Ca să particip la curs.

În regulă. Bine, tu poți ieşi, Mete.

- Vreau să spun ceva. - E suficient. Ieşi !

Dna Inci nu are nicio vină. A făcut totul pentru binele meu.

- Gata, ajunge ! Ieşi ! - N-o pedepsiți, domnule profesor.

Ieşi !

Necati ! E rândul tău !

Nu te-am avertizat ? Nu ți-am zis să nu laşi păsările să zboare ?

- Ai dormit, javră ? - Nu am dormit. Jur, Resul !

N-am nicio vină. A venit individul acela, Hakan...

- Hakan ? Hakan al nostru ? - Da.

Cel care ne-a spus unde stă Ahmet.

Hakan...

- Nu minți ! - Nu mint, Resul.

Hakan m-a lovit în cap. Am leşinat.

Apoi, i-a luat pe Ahmet şi pe fată. Au fugit cu motocicleta.

Am tras în ei, dar n-am reuşit să-i împuşc.

- Hakan ? - Hakan.

Mişcați-vă ! Mergem acasă la Ahmet ! Haide !

L-ai văzut pe Mete în grădina dnei Inci ?

- Da, domnule profesor. - Ce-a făcut ?

A cântat din gură şi la mandolină.

Dar mai înainte i-ai văzut împreună ? Adică pe amândoi.

Dna Inci îi dădea lecții de mandolină lui Mete în sala de muzică.

Dar doamna profesoară închidea uşa când rămâneau singuri.

Nu vedeam ce făceau înăuntru.

- Deşi toată lumea ştia totul... - Ce ştia toată lumea ?

Domnule profesor, Mete e îndrăgostit de dna Inci. Ştie toată lumea.

Ajunge ! Îi faceți rău şi lui Necati împingându-l să vorbească aşa.

Facem o anchetă, dnă Inci ! Fiți respectuoasă !

- Am şi eu nişte responsabilități ! - Ce vreți să spuneți ?

Ba că-i dau lecții de muzică, ba că închid uşa,

ba că rămânem singuri în sală !

Dacă defăimați oamenii cu asemenea insinuări,

puteți păți acelaşi lucru.

Ce profesor nu rămâne singur cu elevul său ?

Când un elev are o problemă personală, vorbiți de față cu toți ?

Mete e un copil cu probleme şi cu o situație specială.

Părinții lui divorțează.

Mama lui a rănit pe cineva şi a intrat în puşcărie.

Ştiați ceva din toate astea ?

Habar n-aveați, nu ?

Într-o asemenea situație, e posibil ca un copil să învețe,

să nu lipsească de la şcoală şi să comunice firesc cu colegii ?

În ochii dv., Mete e doar un golan care sare la bătaie cu orice ocazie.

Vă dați seama cât de sensibil şi de uşor de rănit este ?

O să discutăm mai târziu în comisie ce pedeapsă o să primiți dv. şi Mete.

Acum, puteți ieşi.

- Nu înțelegeți nimic. - Am zis că puteți ieşi.

- Stai, Mete ! Stai, te rog ! - Stai dumneata, doamnă profesoară !

Necati, ai spus că sunt îndrăgostit de dna Inci !

Ai dreptate ! M-am îndrăgostit de dumneaei !

M-am dus acasă la ea şi am făcut o serenadă sub fereastra ei !

Tu ai văzut. Dar am făcut toate astea singur, de capul meu !

Dna Inci nici măcar nu ştia că sunt îndrăgostit de ea.

Poate că îşi dădea seama şi a încercat să nu mă rănească !

Dna Inci e cea mai bună profesoară din lume.

Se apropie de fiecare elev cu sinceritate şi afecțiune.

Toți elevii o iubesc ! A vrut să mă ajute.

A vrut să nu mă mai bat cu nimeni şi să nu mai vagabondez.

M-a primit la cursul de muzică

şi mi-a cumpărat o mandolină, ca să pot participa la curs,

fiindcă tata m-a bătut şi mi-a rupt mandolina pe spinare !

Dumneaei... A făcut totul pentru binele meu.

Nu are nicio vină ! Dacă există vreo vină, eu o port pe toată !

Eu sunt singurul vinovat !

N-ai voie nici să dai buzna în sala de şedințe, spărgând geamul,

în timp ce se întruneşte comisia.

Comisia o să evalueze şi această încălcare a regulilor.

Acum, ieşi !

M-ați auzit ?

Mete...

M-ați ascultat ?

Te-am auzit, că nu suntem surzi ! Ieşi afară !

Nu ați ascultat. Nu ați auzit.

Nu, Mete...

- Asta e dreptate ?! - Stai, Mete !

Asta e dreptate ?! Toți sunteți surzi din naştere ?

Stai, Mete !

- Asta e dreptate ? - Mete, stai !

Toți sunteți surzi şi orbi !

- Stai, Mete ! Opreşte-te ! - Nu mă opresc !

Sunteți orbi şi surzi ! Sunteți orbi din naştere !

- Veniți încoace ! - Stai, Mete...

Veniți, dacă sunteți aşa de curajoşi ! Eu sunt singur ! Veniți !

Stai, Mete ! Opreşte-te !

O să vezi tu, vagabond ticălos ! O să te exmatriculez !

Te implor, stai ! Ajunge ! Te implor, opreşte-te, Mete !

Pe lumea asta nu există dreptate. Toți sunt orbi şi surzi.

Nimeni nu ascultă şi nu aude pe nimeni.

De aceea mă revolt eu. Apoi, toți mă fac nebun.

Lumea e nebună, nu eu.

Redactor CRISTINA EREMIA

SFÂRŞITUL EPISODULUI 27