Afrikaans
Akan
Albanian
Amharic
Arabic
Armenian
Azerbaijani
Basque
Belarusian
Bemba
Bengali
Bihari
Bosnian
Breton
Bulgarian
Cambodian
Catalan
Cebuano
Cherokee
Chichewa
Chinese (Simplified)
Chinese (Traditional)
Corsican
Croatian
Czech
Danish
Dutch
English
Esperanto
Estonian
Ewe
Faroese
Filipino
Finnish
French
Frisian
Ga
Galician
Georgian
German
Guarani
Gujarati
Haitian Creole
Hausa
Hawaiian
Hebrew
Hindi
Hmong
Hungarian
Icelandic
Igbo
Indonesian
Interlingua
Irish
Italian
Japanese
Javanese
Kannada
Kazakh
Kinyarwanda
Kirundi
Kongo
Korean
Krio (Sierra Leone)
Kurdish
Kurdish (Soranî)
Kyrgyz
Laothian
Latin
Latvian
Lingala
Lithuanian
Lozi
Luganda
Luo
Luxembourgish
Macedonian
Malagasy
Malay
Malayalam
Maltese
Maori
Marathi
Mauritian Creole
Moldavian
Mongolian
Myanmar (Burmese)
Montenegrin
Nepali
Nigerian Pidgin
Northern Sotho
Norwegian
Norwegian (Nynorsk)
Occitan
Oriya
Oromo
Pashto
Persian
Polish
Portuguese (Brazil)
Portuguese (Portugal)
Punjabi
Quechua
Romanian
Romansh
Runyakitara
Russian
Samoan
Scots Gaelic
Serbian
Serbo-Croatian
Sesotho
Setswana
Seychellois Creole
Shona
Sindhi
Sinhalese
Slovak
Slovenian
Somali
Spanish
Spanish (Latin American)
Sundanese
Swahili
Swedish
Tajik
Tamil
Tatar
Telugu
Thai
Tigrinya
Tonga
Tshiluba
Tumbuka
Turkish
Turkmen
Twi
Uighur
Ukrainian
Urdu
Uzbek
Vietnamese
Welsh
Wolof
Xhosa
Yiddish
Yoruba
Zulu
TRĂDAREA Episodul 21
Când te-am văzut în fața mea, era să mor de uimire. Nu mă aşteptam !
Am vrut să-ți fac o surpriză. Nu ți-a plăcut ?
Iar am chiulit de la şcoală !
Dacă vrei, ne întoarcem şi te duc la şcoală.
Nu ! Nu vreau.
Bine c-ai venit !
- Eşti fericită ? - Da.
- Unde mergem ? - La fermă.
Să mergem mai repede ! Accelerează ! Hai, mai repede !
AMSTERDAM
Vreau să vorbesc cu Carolin Enke. Mi s-a spus că dv. mă puteți ajuta.
Dv. cine sunteți ? Ce legătură aveți cu Carolin Enke ?
Mă numesc Ekber. Carolin mă ştie. Trebuie să-i dau o veste importantă.
- O veste importantă ? - Da, importantă.
Eu ştiu unde se află Carolin, dar nu-i ştiu numărul de telefon.
Zice ceva.
Ce vă uitați la mine ? Uitați-vă la Ali.
Cemile...
Cemile...
Cemile ?
Cemile... Ali zice Cemile !
Ali al meu !
De unde ai auzit, dnă Hasefe ? Nu inventa.
Sunt un geam şi un perete la mijloc.
Mai lasă-mă ! Uită-te la gura lui !
Cemile...
E bolnav. Probabil bâiguie. O fi având un coşmar.
Cemile...
Ce a pățit Ali al meu ? A pățit ceva !
- A pățit ceva ! - Ali !
Asistentă ! Asistentă !
Ali a pățit ceva ! Să vină cineva... Ali ! Fiule !
Ali, fiule ! Fiule !
Hai să ieşim !
Ali...
Noi să aşteptăm afară. Haideți !
Ce grădină mare !
Toate terenurile astea sunt ale tale ?
Da.
Probabil ai şi alte case şi terenuri.
Ai ghicit. Am.
Suleyman e mâna mea dreaptă.
Mă ajută în toate treburile şi e confidentul meu.
- Bine ați venit, doamnă ! - Bine v-am găsit !
La fermă sunt rațe, gâşte, găini ?
- Ai călărit vreodată ? - Nu. Unde să călăresc ?
- Aici. - Sunt cai ?!
Cere imediat să fie pregătiți doi cai.
Dna Aylin va călări pentru prima oară.
O să fie pregătit calul cel mai blând pentru dna Aylin.
Nu râdeți de mine !
Haideți !
- Nu are puls. - Pregătiți defibrilatorul, vă rog.
E gata.
Gata.
Ali de ce a zis aşa ?
De ce a zis "Cemile" ? Ali... regretă ?
Nu, dragă. E bolnav. Nu e conştient.
Nu-ți bate capul cu asta acum !
Întâi, să se facă bine, cu voia lui Dumnezeu...
Gata.
Bine ați revenit, dle Ali !
Doamnă asistentă, cum se simte Ali ?
Ne-a cam speriat, dar acum e mai bine. Se odihneşte.
- O să-l putem vedea ? - Nu se poate.
Ce frumos e să călăreşti !
Poți veni oricând vrei aici, să călăreşti.
Ba chiar, dacă vrei, poți avea calul tău.
- Caii tăi, ferma ta... - Cum adică ? Ce vrei să spui ?
Îmi cer scuze, am primit o veste foarte importantă.
Trebuie să mă întorc. Tu rămâi, fă ce vrei.
Suleyman o să rămână cu tine.
Îi poți spune ce vrei. Face orice e necesar.
La revedere !
Aruncă mingea ! Aruncă mingea !
Aruncă mingea ! Aruncă mingea !
Gol !
E cineva aici pe nume Carolin Enke ?
Eu sunt Carolin. Carolin Enke.
Vă caută cineva la telefon. Veniți !
Mă spăl şi eu pe mâini şi pe față şi mă întorc imediat.
Dl Soner e un om important şi ocupat.
Să nu considerați că a fost nerespectuos.
Să ştiți că vă prețuieşte foarte mult.
Desigur, nu-i treaba mea să spun lucrurile astea,
dar cei care sunt aproape de dl Soner plătesc un preț.
Telefonul e aici. Intrați !
- Alo ? - Carolin ?
- Ekber ? - Da, eu sunt, Ekber.
Cum m-ai găsit ?
Întrebând din om în om.
Ce vrei ?
- Eu cobor aici. - Cum ordonați.
- Mulțumesc. - Cu plăcere.
Nu-i o soluție să fugi de mine.
Chiar dacă te duci în celălalt capăt al lumii, tot te găsesc.
- Nu am fugit. - Nu minți !
Ce vrei ?
Ştii foarte bine ce vreau.
- Cât mai stai în Turcia ? - Nu mi s-a terminat concediul.
- Întoarce-te, să ne vedem. - Dar...
Te aştept !
Alo ?
Bine ai venit, Aylin !
- Ce s-a întâmplat, mătuşă Suheyla ? - Intră.
Mi-a prins bine să mă spăl puțin pe mâini.
- Sper că n-ai primit o veste proastă. - Nu.
- Pari foarte agitată. - Nu, nu sunt agitată.
E ceva legat de muncă. M-au sunat din Olanda.
Mi se termină concediul. De aceea...
Asta te-au anunțat, adică. N-are importanță.
Kemal, unde ai întârziat ?
Abia am reuşit să vin. Din cauza traficului. Cum se simte Ali ?
E bine, nu-i rău. Doctorul a zis că o să se însănătoşească.
- Slavă Domnului ! - Aşază-te aici !
Acum se simte mai bine.
Are un organism puternic.
Cum vă simțiți, dle Ali ? Sunteți bine ?
Nu vă obosiți vorbind !
- Trebuie să vorbesc, domnule doctor. - Vă ascult.
Trebuie să vorbesc cu Cemile.
Nu se poate acum. Vorbiți după ce vă odihniți.
Acum, domnule doctor. Trebuie să-i vorbesc imediat.
- Mai târziu, dle Ali. - Dar dacă n-o să mai fiu ?
Dacă o să mor ? Trebuie să-i vorbesc imediat, să-i spun...
O chemați pe Cemile, vă rog ?
Doamnă asistentă, chemați-o pe Cemile.
Dar spuneți-i să vorbească foarte puțin, da ?
Bine, domnule doctor.
- Care dintre voi e Cemile ? - Eu.
Dl Ali vrea să vă vadă.
Dar domnul doctor vă avertizează să vorbiți puțin.
Să nu obosiți pacientul, făcându-l să vorbească prea mult, da ?
Bine.
Ce mai stai ? Ali te cheamă. Du-te !
Nu ştiu...
- Vin şi eu la Ali. - Tu de unde ai apărut ?
Ali nu te cheamă pe tine, ci o cheamă pe Cemile.
- Am zis că vin şi eu la Ali ! - Auzi, ai întrecut măsura deja !
Las-o, mamă. Nu contează. Las-o să vină.
Vine Cemile.
- Carolin... - Sunt aici, Ali.
Vreau să vorbesc singur cu Cemile. Poți să ieşi ?
Vrei să vorbeşti singur cu Cemile ?
Te rog, nu mă obosi. Hai, ieşi...
Ce s-a întâmplat, Carolin ? De ce ai venit înapoi ?
Mor de curiozitate ! Ce s-a întâmplat înăuntru ?
Ali a vrut să plec, ca să vorbească singur cu Cemile.
- Îți place ? - Da !
Cemile, poți veni lângă mine ?
- Cemile... - Nu te obosi.
- Vorbim mai târziu ce vrei. - Nu există "mai târziu".
Am înțeles asta. Aşa că trebuie să-ți spun imediat...
- O să-ți cer ceva, Cemile. - Ce ?
Poți să te aşezi ?
Iartă-mă.
Te rog, spune că mă ierți.
Nu ştiu câte zile mai am de trăit.
Când îmi bate moartea la uşă, n-o să pot muri, Cemile,
dacă nu mi-am cerut iertare de la tine şi dacă tu nu m-ai iertat.
De aceea, te rog să mă ierți. Nu ştiu cât mai am de trăit.
Dacă o fi să mor, să mor împăcat.
Şi dacă o fi să mai trăiesc, să trăiesc liniştit, Cemile...
Fie cum spui tu.
Adică ?
Te iert.
Mulțumesc...
Slavă Ție, Doamne...
Eu nu mai aştept. Ce vorbesc acolo singuri ?
Mă întreb ce vorbiți de atâta timp !
Carolin...
Te rog !
Ai stat foarte mult aici.
- Ali a obosit. Ieşi odată ! - Carolin, nu crea probleme...
Nu crea probleme.
Nu înțeleg... Ce vorbiți de atâta timp ?
Să vedem cum vă simțiți, dle Ali.
Cemile...
Îți mulțumesc. Îți mulțumesc...
Tu eşti luna şi soarele inimii mele,
Tu eşti sufletul meu pereche,
Eşti un cântec Care-o să dureze o viață întreagă,
Pe care o să-l fredonez ani întregi...
Tu eşti luna şi soarele inimii mele,
Tu eşti sufletul meu pereche...
Inci !
Vino, iubito ! Vino să vezi ce-i aici !
- Vino repede ! - Ce s-a întâmplat ?
Adineauri era un copil în grădină. A cântat un cântec la mandolină.
Când ai aprins tu lumina, a fugit.
- A cântat un cântec la mandolină ? - Da ! Ce haios ! Nu ?
- Ce cântec cânta ? - Unul despre un cântec...
Eşti un cântec...
Dumnezeule ! Cum de nu mi-am dat seama ?
Inci !
Inci !
Mete !
Mete !
Ce chestie !
La naiba !
Ce idiot sunt ! Sunt un prost !
Mete, prostule !
Ce ai pățit ? Îl cunoşteai pe băiatul acela ?
Nu ştiu. Nu sunt sigură.
Ce bombă !
O să explodeze rău de tot la şcoală !
Ne dați voie, domnule doctor ? Să-l vedem şi noi pe fiul meu...
Intrați.
Ali...
Mă simt bine, mămico. Nu-ți face griji.
- Acum vă simțiți mai bine, nu ? - Da. Respir mai uşor.
Bine.
Toți sunteți apropiații dlui Ali, nu ? Familie, rude...
Da, da... Toți suntem rudele lui.
Atunci, e bine că sunteți toți aici,
fiindcă ce o să vă spun e foarte important şi vă priveşte pe toți.
Ce-o să ne spuneți, domnule doctor ?
Trebuie să vă pregătiți pentru o situație.
Mama nu e acasă ?
Unde e ?
S-a întâmplat ceva ?
Când am venit acasă, mama şi bunica nu erau.
Era mătuşa Suheyla. Venise să aibă grijă de Osman.
Aylin, oricum sunt supărată. Nu mă obosi vorbind pe ocolite.
Spune ce ai de spus.
- Tata a făcut infarct. - Ce ?
Mama şi bunica s-au dus la el, la spital.
De acum încolo, viața dlui Ali o să se schimbe.
E greu să mai fie ca înainte.
- Adică Ali... - Nu mai poate pleca pe mare.
Fără oboseală, fără treburi grele... Trebuie să ducă o viață liniştită.
Mamă...
O să mă pensionez la vârsta asta, domnule doctor ?
- N-o să mai pot pleca în larg ? - Gândiți logic, dle Ali.
Dacă, Doamne fereşte, vi se face rău în larg, pe vapor,
ce o să se întâmple ?
Nu te necăji, Ali. Tu să fii sănătos. Sănătatea e importantă.
Acum vă scoatem de la Reanimare şi vă ducem într-un salon separat.
Sunteți în stare bună.
De acum încolo, trebuie să vă odihniți şi să fiți îngrijit bine.
Dacă vreți, mâine puteți pleca,
dar asta nu înseamnă că v-ați însănătoşit complet.
Încet, că spargi uşa !
Mete ?
De ce plângi, frate ?
- Ieşi ! - Dar mă joc.
Osman, ți-am zis să ieşi !
- Hai, Osman ! - Ce am făcut, Mete ?
- Ce ai pățit ? - Mete m-a dat afară din cameră.
Nu te necăji !
Plecați de pe capul meu ! Plecați !
Frățioare, deschide uşa, să vorbim.
Cine vrea să vorbească ?! Plecați de pe capul meu !
Mete oscilează între supunere şi revoltă.
Vă cucereşte inocența lui şi ați vrea să-l strângeți la piept.
Dar natura lui sălbatică şi sfioasă nu permite asta.
Fuge. Când vrea să îmbrățişeze pe cineva, îl zgârie fără să observe.
Eu n-am făcut nimic. S-a supărat pe mine.
Scumpule, Mete nu s-a supărat pe tine.
E clar că s-a purtat aşa fiindcă are un necaz.
Cine n-are necazuri în casa asta ?
De acum încolo, mă ocup eu de el. Voi ați obosit. Plecați.
Scuteşte-mă ! Întreci măsura deja !
Mamă, las-o.
L-ați auzit pe doctor. Ali trebuie să se odihnească, da ?
Puteți pleca.
Eu stau aici, lângă Ali.
Noi ne ducem acasă, Cemile. Dacă vrei...
Nu-i nevoie. Ne ducem singure.
Hai, mamă, vino !
Vino, mamă...
Ali...
SFÂRŞITUL EPISODULUI 21
Can't find what you're looking for?
Get subtitles in any language from opensubtitles.com, and translate them here.