Original subtitles

TRĂDAREA Episodul 15

- Bună seara, Cemile ! - Bună seara, doamnă profesoară !

- Tot nu-mi spui ce-ai pățit ? - Ți-am spus.

Am alunecat pe săpun şi am căzut.

- Vino. Aşază-te. - Bine, mă aşez puțin.

- Cum te simți ? Mai bine ? - Cât de bine te poți simți aici...

Aşa este.

Omul trebuie să se simtă bine în orice condiții.

Aşa este.

Ce-ai făcut ? La ce te-ai gândit ?

- Orice aş face, nu dau de capăt. - Merită să suferi atât ?

- Cum adică ? - Suferi, ca să nu divorțezi.

Atât de mult îți iubeşti soțul ?

Eu am uitat de mult ce e iubirea...

Dar, uite, ți-ai pătat mâinile cu sânge.

Copiii sunt într-o stare jalnică, tu eşti aici, aşa...

- Am făcut o greşeală. - Măritându-te ?

Înjunghiind-o pe femeia aia ?

Neacceptând să divorțezi ?

Dacă aş şti...

Dacă aş şti...

- Nu poți să dormi ? - Nu.

Nici eu...

Mă gândesc la mama. Ce putem face, cum am putea avea grijă de ea ?

Cine ştie ce oameni sunt în puşcărie... Cum să se descurce cu ei ?

Dacă ar avea cine să ne ajute...

Treaba asta nu suferă amânare. Dacă mama pățeşte ceva la noapte ?

- Eu plec. - Unde ?

- La papetărie. - Ce papetărie ? E închisă.

- Ai înnebunit ? - Uneori e deschisă până târziu.

- Îmi încerc norocul. - Ce faci la papetărie ?

- Sun pe cineva. - Pe cine ?

E cineva care o poate ajuta pe mama.

- Cine ? - Contează ?

Contează. Cine e ? Cum îl cheamă ?

- Soner. - Soner ? Cine e ăsta ?

Lasă asta acum. Important e să fie totul în regulă.

De asta avem nevoie cu toții acum.

Dacă se trezesc unchiul şi mătuşa ?

Aşteaptă-mă. Stai cu ochii pe uşă.

O să bat încet. Ei n-o să audă nimic. Bine ?

Dar Mesude ?

Doarme. Mă întorc înainte să se trezească.

Aylin, ai grijă !

Papetărie

- Bună seara ! - Bună seara !

- Voiam să dau un telefon. - Dar închid.

E foarte important ! Vă rog !

- Hai, intră ! - Mulțumesc.

- Alo ! - Bună ! Sunt Aylin.

Bună, Aylin !

Vreau să vorbim urgent. E foarte important.

Unde eşti ?

- Ştii cartierul nostru. - Da.

Sunt la papetărie. De acolo te sun.

- Vin imediat acolo. - Te aştept.

Mulțumesc.

- Aştepți pe cineva ? - Da.

Hai, vino şi stai jos !

Aşază-te.

Mulțumesc.

Hai, e timpul să dormi...

Odihneşte-te, da ? Ne vedem mâine-dimineață.

Noapte bună !

Rămâi cu mine.

Vreau să dorm lângă tine.

- E prea îngust patul, Carolin. - Dar mi-a fost dor de tine.

Ai cusături.

Şi-a vărsat nervii pe mine şi doarme cu sforăituri !

Eu nu pot să dorm. Doamne, iartă-mă !

Doamne, iartă-mă...

- Bună ! - Bună !

Te-am deranjat la ora asta din noapte... Scuză-mă.

Ți-am spus că mă poți suna când vrei.

Te-am sunat bazându-mă pe asta.

Unde e teiul ?

Nici aici nu e.

Mama...

A fost bătută. Nişte persoane din puşcărie o sâcâie.

Avocatul ei a zis să avem grijă de ea.

Femeile care au bătut-o i-au luat verigheta.

Noi nu avem destulă minte şi putere. N-am ştiut ce să facem.

Nu are cine să ne ajute.

N-o ducem bine.

Ce e, fato ? Şi ție ți-a fugit somnul ?

Ce s-a întâmplat ?

- Vreau să-ți zic ceva. - Ce ?

- Aylin s-a dus la papetărie. - La ora asta ?

- Şi mie mi s-a părut ciudat. - Singură, ca fată...

- Stai să vorbesc cu Berrin... - Nu !

Dacă te duci la ea, o să-şi dea seama că eu ți-am zis.

Să vină Suleyman la mine acasă. Ca să mă vadă.

Imediat, în noaptea asta.

Prăvălia e mereu deschisă aşa de târziu ?

De fapt, trebuia să închidem de mult.

Când să închid, a venit domnişoara.

A zis că trebuie să dea un telefon important. Apoi, a aşteptat.

N-am vrut să plec şi s-o las în toiul nopții.

Am zis să aştepte măcar în prăvălie. Am rămas până la ora asta.

Poftiți !

Nu pot să schimb banii ăştia pentru un apel...

Nu am. Lăsați, nu contează.

Păstrați restul.

Cu banii ăştia cumpărați un oficiu poştal.

- Sunt mulți. - Îi meritați.

Fiți binecuvântat !

Nu-ți mai face griji pentru mama ta.

Din clipa asta, nu se mai atinge nimeni de ea.

Te cred.

Nu ştiu de ce, dar te cred şi...

Am încredere în tine.

- Noapte bună ! - Noapte bună !

- Ce cauți pe aici noaptea ? - Unchiule ?!

Cu cine vorbeai ?

- Cu un prieten... - Ce prieten, la ora asta ?

E un bărbat în toată firea, de vârsta tatălui tău !

Îl mai şi îmbrățişezi !

- Eu... N-am făcut nimic... - Nu e atât de simplu.

Nu te las să-mi pătezi onoarea !

Mişcă-te ! Ia-o înainte ! Mişcă-te !

Nesimțito ! O să-ți cer eu socoteală.

- Vai de mine... - Ce se întâmplă ?

Ce e la ora asta ?

Ce e ? Eşti uimită ?

Treci !

Îi îmbrobodeşte pe toți şi îşi face de cap, iar tu eşti complicea ei.

Ruşine !

- Unchiule ! - De ce ai ieşit din casă ?

Dacă tot ştii, de ce mă mai întrebi ? M-am dus să-mi fac de cap !

Uite-o pe căpoasă, mai e şi impertinentă !

- Dacă erați voi copiii mei... - Kemal !

Aşa se întâmplă dacă tatăl vostru vă scapă din mână !

- Ce-i cu gălăgia asta ? - De ce țipi noaptea ?

Am adunat-o de pe străzi pe asta ! Era cu un bărbat.

Vai de mine ! Ce tot zici, Kemal ?

Ce să zic ? Am văzut-o cu un individ şi am adus-o acasă !

Dar nu merge aşa. Nu merge aşa !

Ajunge ! Vorbeşti întruna, fără să ştii nimic.

- Mai lipsea să spui că se destrăbăla. - O să se întâmple şi asta !

Tu auzi ce spui, unchiule ?!

Ia uite, mai şi vorbeşte ! Ce-ar zice lumea dacă te-ar vedea ?

Ce s-a întâmplat, soră ?

Nimic. Unchiul a înțeles greşit nişte lucruri.

A izbucnit o ceartă şi în casa asta, bunico ?

- Nu-i nimic. - Eu sunt unchiul vostru.

Adică vă sunt tată pe jumătate.

Onoarea voastră e şi a mea.

Şi eu am o fiică. Aveți grijă cum vă comportați !

Poate că tatăl vostru n-a putut să vă dea educația necesară.

Poate că şi-a neglijat datoria, umblând să-şi câştige traiul în largul mării.

Dar era şi datoria mamei voastre. Se vede că şi ea şi-a neglijat-o.

Asta arată cele întâmplate.

Fiți cu băgare de seamă.

Dacă o să trăiți în casa asta, să nu ne pătați onoarea !

Altfel, vă rup picioarele ! Şi nu-mi cere nimeni socoteală !

- Unchiule... - Ce ?

Kemal !

- Cum îndrăzneşti să mă loveşti ? - Mete !

Kemal... Mi-a omorât bărbatul !

- Tată ! - Kemal !

- Ce-ai făcut, Mete ? - Ce faci ? Opreşte-te !

Stai puțin ! Vrei să înrăutățeşti lucrurile ? Opreşte-te puțin !

- Nu mă opresc. - Mete...

Nu mă opresc...

Nu mă opresc ! Nu stau !

- Mete ! - Du-te naibii !

Mete ! Stai, Mete !

Vino cu mine.

Bine ați venit, dle Soner !

- Doriți ceva, dle Soner ? - Poți pleca.

Bine.

Nu mă opresc !

- Opreşte-te, Mete ! - Nu mă opresc !

Stai, Mete ! Mete ! Opreşte-te !

Pe una o cheamă Done. Cealaltă e poreclită Suveica.

- Rezolv mâine. - Nu mâine. Acum.

- Mă duc acum şi rezolv. - Hai !

- Mete ! - Nu mă opresc, soră !

- Stai, Mete ! - Nu stau !

Mete, vino-ți în fire, te rog ! Mete !

- Te implor, opreşte-te ! - Nu mă opresc !

- Mete, vino-ți în fire ! - Nu mă stăpânesc ! Cică să stau...

Opreşte-te odată, Mete ! Opreşte-te ! Stai !

Nu mă opresc ! Mete n-o să se oprească !

- Să ştiți asta cu toții ! - Mete...

Mete...

Eu nu mă întorc în casa aia.

Osman ?

- Am fugit şi eu din casa aia. - Scumpul meu...

Unchiul şi mătuşa n-o iubesc pe mama.

Nu ne iubesc nici pe noi. Nu ne vor.

Am fugit şi eu din casa aia. Nu mă mai întorc niciodată acolo.

Ce ne facem acum ?

Ce facem acum, Mete ?

- E numai vina voastră ! - Te rog, nu țipa, Mete !

Ți-am zis să nu mergem la unchiul.

- Nu m-ai ascultat. Ai zis să mergem. - Ce era să facem ? Unde să stăm ?

Tu ce căutai afară, fato ? Unde ai fost ? Ce-ai făcut ?

- Trebuie să-ți cer ție voie ? - Trebuie, da.

Îmi ceri voie, dacă eu sunt nevoit să repar tâmpeniile făcute de tine !

- Foloseşte-ți mintea din când în când. - Acum te...

Aylin încerca s-o ajute pe mama !

- Pe mama ? - Da.

- De ce nu m-ați anunțat ? - Fiindcă nu-i musai să ştii tu totul.

Important e să fie totul în regulă.

E singurul lucru de care avem nevoie acum.

Aia nu e bunica ?

Bunico !

- Bunico ! - Puiul meu !

- Am rămas pe străzi, bunico. - Dragul meu ! Puiul meu !

- Hai să mergem ! - Unde, bunico ?

- Noi nu venim acasă la unchiul. - V-am spus să veniți. Urmați-mă !

Să te iau în brațe... Veniți !

Nu stați ! Hai, veniți !

Vino în brațele mele...

- Bunico, ai venit fuga ? - Da.

Scularea !

- Ce s-a întâmplat ? - Scoală-te şi vino cu mine.

Ce vrei ?

Nu s-a crăpat de ziuă încă.

Tu ieşi !

Treceți la perete !

Vă întoarceți cu spatele.

- Ce s-a întâmplat, domnule director ? - Gura !

Întoarceți-vă.

Tu cine mai eşti ?

Mă cheamă Suleyman.

Nu trebuie să ştiți altceva.

Cine e în toiul nopții ?

Cine este ?

Sunt eu, Hasefe ! Deschide uşa, Suheyla !

Ce se întâmplă, dnă Hasefe ?

Copiii sunt la ananghie, Suheyla.

Pot să rămână la tine în noaptea asta ?

Ai face o faptă bună.

Intrați !

Nu da, şefule, pupa-ți-aş tălpile !

Ați călcat strâmb.

Ce-am făcut ? Ca să ne îndreptăm greşeala, şefule.

Stați departe de Cemile.

Dacă pățeşte ceva, pe voi vă consider vinovate.

Ați înțeles ?

Cum să nu înțelegem ?

Am auzit că i-ați luat verigheta.

Cu forța.

I-o dăm înapoi.

Atât ?

Îi pupăm mâna şi ne cerem scuze.

Gardian ! Vizita s-a încheiat.

Ce s-a întâmplat în toiul nopții ?

Nu întreba, Suheyla.

Tatăl lor, ticălosul de Ali,

a adus-o acasă pe străină în lipsa lui Cemile.

Crezi că nu ştiu ? A auzit toată lumea ce tâmpenie a făcut !

Normal, copilaşii nu i-au urat bun-venit păgânei !

Şi a izbucnit scandalul. S-au certat.

Ali a băgat-o în casă pe femeie şi pe ăştia i-a dat afară.

Neobrăzatul !

I-am luat pe copilaşi şi i-am dus acasă la Kemal.

Acolo, Kemal şi Neriman nu i-au lăsat în pace.

S-au răstit la ei, iar ăştia le-au răspuns.

Şi a izbucnit scandalul !

Au plecat şi de acolo şi am rămas pe drumuri.

- Am venit la uşa ta, Suheyla... - Ăsta-i bordeiul meu. Atât am.

Dar sunteți bineveniți. Doar n-o să vă las pe drumuri !

Mulțumim, mătuşă Suheyla.

Nu vă necăjiți, fata mea. Asta-i viața.

Fii binecuvântată, Suheyla !

Eu plec.

Bunico, mâine e ziua de vizite. Vii la mama ?

Vin. Mâine, la 9:00, să fiți în fața băcăniei.

Plecăm împreună de acolo.

- Merg şi eu, Berrin ? - Da, scumpule.

Ura ! Mă duc s-o văd pe mama !

Am plecat în pijamale din casa unchiului.

- Hainele ne-au rămas acolo, bunico. - Aşa e...

Vin cu dumneata, dnă Hasefe. Îmi dați mie lucrurile copiilor.

Să trăieşti, Suheyla ! Haide !

O s-o văd pe mama ! Ne culcăm, ne trezim şi o s-o văd !

Calmează-te puțin, Kemal. O să faci infarct.

Cum să mă calmez ? Uite ce fac ăştia !

Se întâlneşte în toiul nopții cu un străin.

Neobrăzata ! Nesimțita ! Dacă ar fi fost fata mea...

- Îți rup picioarele ! - Dar ce-am făcut, tată ?

Kemal, lasă fata în pace ! Îți verşi nervii pe Mesude ?

Iar mama s-a dus după ei ! N-o înțeleg pe femeia asta !

Ce te interesează pe tine ?!

Cred că a venit.

Să rămână deschisă uşa.

Ce caută Suheyla aici ? Unde sunt copiii ?

- La naiba ! - De ce te superi pe mine ?

Copiii au scăpat de sub control. Golanul mi-a tras un pumn şi mie !

Fug de acasă, vin aici, fug şi de aici !

Fac tâmpenii în toiul nopții, iar tu te superi pe mine. Ce problemă ai ?

Ce problemă am ? Mă doare, înțelegi ?

Mi se rupe inima ! Îmi arde sufletul !

Stai aşa !

- Unde s-au dus acum ? - Sunt acasă la Suheyla.

Suheyla a fost omenoasă şi i-a primit în casa ei.

Au rămas acolo.

Dă-te din drumul meu !

Poftim, Suheyla ! Îți mulțumesc.

- Ne vedem mâine. - Bine. La revedere !

- V-am adus lucrurile. - Mulțumim.

- S-a întâmplat ceva ? - Nu.

- Le-am luat şi am venit. - Mulțumim.

- Somn uşor ! Noapte bună ! - Noapte bună !

Aylin...

Cel căruia i-ai dat telefon, adică Soner...

Cine e ? Ce hram poartă ? De unde îl ştii ?

- Nu vreau să vorbesc despre asta. - Aylin...

Am zis că nu vreau să vorbesc, soră.

Bine.

Oare cum a aflat unchiul că ai ieşit ?

M-a pârât Mesude, normal. Cum altfel ?

- Cum poți fi aşa de sigură ? - E o vulpe vicleană.

Şi când doarme îşi ține un ochi deschis şi o ureche destupată.

Eu sunt fraieră, că am vorbit de față cu ea cu bună ştiință.

Nu te agita, soră Cemile. Nu avem intenții rele.

Am făcut o greşeală. Vrem s-o îndreptăm.

Dă-ne voie...

Iartă-ne, soră Cemile. Iertarea e o dovadă de mărinimie.

N-o să-ți mai stăm în cale.

- Sărută-i mâna, fato ! - Iartă-ne, soră Cemile.

Vino !

Am vorbit ce trebuia cu Done şi cu Suveica, dle Soner.

Le-am avertizat, fără a lăsa loc de îndoială, că suntem serioşi.

Nu cred că o să se mai apropie vreodată de dna Cemile.

Totuşi, o să le supraveghem.

Foarte bine.

Boicot

Jos imperialismul

Boicot

Sălbăticie, droguri, prostituție Armata a şasea

Bună, colegi ! Ce se întâmplă aici ?

Astăzi e boicot. Nu facem cursuri.

- Ce faceți ? - Azi e boicot. Nu avem cursuri.

E boicot, colegi ! Nu intrăm la cursuri.

E boicot, colegi ! Nu intrăm la cursuri.

Cum adică nu intrăm ?

Hakan !

E boicot, frate.

- Bună dimineața ! - Bună dimineața ! Unde te duci ?

O să vorbesc cu Cemile. Poate că, de data asta, o conving.

Să divorțeze ?

Când te întorci acasă ? Sunt singură.

Imediat ce-mi termin treaba. Bine ?

La revedere !

Eu sunt gata !

Haide să mergem !

- Bine, suntem gata şi noi. - Hai, repede !

Ne ducem la mama ! O s-o vedem pe mama !

Ne ducem la mama !

Ne ducem la mama !

- Prostule ! - Ne ducem la mama !

Vino !

- Pa, mătuşă Suheyla ! - Pa, copii !

- Să vă ajute Dumnezeu ! - Să mergem !

Unde te duci, mamă ?

Azi e zi de vizită. Mă duc la Cemile.

- Unde e nevasta ta ? - I-a dus supă unui bolnav.

Ne ducem la mama !

O s-o vedeți pe Cemile ? Salutați-o şi din partea noastră !

O s-o vedem pe mama !

Aia nu e mătuşa Neriman ?

- Ba da, ea e. - Unde se duce ?

Asta-i culmea !

- Bună ! - Bună !

- E culmea ! - Ce face asta ?

- Eu sunt Neriman, cumnata lui Ali. - Cumnată ?

Adică nevasta fratelui său.

Eşti culmea ! Să-ți fie ruşine !

Mătuşa Neriman nu mai are ruşine.

Am venit fuga, crezând că întârzii !

- Ce-i cu mătuşa Neriman, bunico ? - Iar a făcut vreo tâmpenie ?

A intrat în casa noastră cu o oală cu ciorbă în mână.

Bată-te Dumnezeu, Neriman !

În fine, acum altă treabă e mai importantă. Hai să mergem !

Bunico, eu zic să nu-i povestim mamei ultimele incidente cu tata.

Să nu se necăjească.

- De acord, copii ? - Bine, soră.

Bine.

- Osman, de acord, scumpule ? - Bine.

Bunico !

Da... Hai să mergem !

O s-o vedem pe mama !

- Bine ai venit în țara noastră ! - Bine v-am găsit !

Am papuci. Mulțumesc !

- Eu sunt Carolin. - Ştiu, dragă ! Bine ai venit !

- Erai bolnavă. Te-ai însănătoşit ? - Mă simt bine, mulțumesc.

Ți-am făcut supă. E fierbinte. Mănâncă, îți face bine.

- Pofteşte ! - Vino !

Prieteni, s-a luat decizia boicotului

pentru a protesta contra politicii de intimidare, a presiunii şi a atacurilor

slugilor imperialismului american,

îndreptate împotriva progresiştilor.

Nu se intră la cursuri până nu încetează atacurile şi presiunile !

Prieteni !

O să privim cum comuniştii preiau controlul universității ?

Nu !

- Suntem hotărâți ? - Suntem !

- Suntem hotărâți ? - Suntem !

Jos imperialismul american şi slugile lui locale !

Jos imperialismul american !

Jos imperialismul american !

Jos imperialismul american !

O să distrugem boicotul comuniştilor ?

- O să-l distrugem ! - Suntem hotărâți ?

- Suntem ! - Suntem hotărâți ?

Suntem !

Redactor IOANA DAIA

SFÂRŞITUL EPISODULUI 15