Original subtitles

TRĂDAREA Episodul 8

E o chestiune foarte importantă, Mete. E un subiect cam neplăcut.

- Ce e ? Am făcut iar ceva ? - Nu, nu e vorba de asta.

Mete, mama ta...

Ce-a pățit mama ?

S-a amestecat într-un incident.

S-a certat cu cineva.

- Şi... - Spune !

Mete !

Mama ta a înjunghiat o femeie.

Mete !

Mete !

Mamă !

Mete, stai !

Mete !

Mete, stai !

Mete !

Stai !

Unde te duci, Mete ? Unde fugi ?

- La mama. - Singur ?

O să spargeți uşa.

Mai încet ! Osman doarme.

Ce căutați la ora asta aici ? De ce nu sunteți la şcoală ?

- Berrin ! - Ce s-a întâmplat ? Ce aveți ?

Vorbiți ! Vreți să mă scoateți din minți ?

- Mama a înjunghiat pe cineva. - Poftim ?!

Da. Mama a înjunghiat pe cineva.

- Pe cine ? - Nu ştim.

Unchiul a sunat la şcoală şi i-a spus directorului.

Directorul ne-a anunțat.

Ce-o să se întâmple ? Ce-o să facem ?

Ce-o să se întâmple ? Mama o să intre la închisoare ?

Avea un aer ciudat când a ieşit din casă de dimineață.

Dar nu. Nu se poate. Mama n-ar putea să...

Ce-o să facem ?

O să facem noi ceva. Ridicați-vă !

Aylin, adună-te, revino-ți ! Adună-te !

Osman e sus. El nu ştie nimic. Bine ?

Ai auzit, Aylin ?

Hai, Mete, intră în casă ! Adunați-vă !

Intră !

Unde mergem ?

Ți-am spus, Osman. Mergem la mătuşa Neriman.

De ce ? Eu nu vreau să merg.

Osman, tu eşti un copil deştept. Te rog să faci ce ți-am spus.

De ce-am venit aici ?

Ce s-a întâmplat ? Bine ați venit !

Putem să vorbim puțin înăuntru, mătuşă Neriman ?

Intrați !

Hai, intrați !

Osman, noi o să vorbim puțin înăuntru. Aşteaptă-ne aici, în fața uşii, bine ?

- De ce ? - Îți explic după aia.

- Te rog să faci ce ți-am spus. - Ce-o să vorbiți ?

Ce vorbesc oamenii mari. Tu aşteaptă-ne aici. Bine ?

Gata. Începeți să închideți !

Dumnezeule mare ! Cemile... Ce-o să se întâmple ?

Şi noi suntem uluiți, mătuşă Neriman. Acum mergem s-o vedem pe mama.

- Vin şi eu. - De ce să vii, bunico ?

- Nici măcar noi nu... - Taci ! Vin şi eu. Asta e tot.

Mătuşă Neriman, o să ți-l lăsăm ție pe Osman.

Desigur. La cine altcineva să-l lăsați ?

Mulțumesc.

Osman, avem o treabă importantă. Trebuie să plecăm.

Tu rămâi aici, cu mătuşa Neriman. Bine ?

Nu vreau să rămân aici. Vreau să merg la noi acasă.

Nu plecați nici voi ! Să mergem acasă !

Osman, nu insista ! Trebuie să mergem la mama.

- Aylin ! - Să vină şi mama acasă.

Să vină şi tata. Să mergem toți acasă.

Ce fel de bărbat eşti tu ? Aşa se poartă un bărbat ?

Noi plecăm, iar tu ne aştepți la mătuşa Neriman. Ne-am înțeles ?

Bine. Dar să veniți repede. Bine ?

Bravo !

Osman, intră în casă !

Repede !

- Intră ! - Da, domnule comisar !

Eliberați-i pe cei doi bărbați din cazul cu înjunghierea.

Da, să trăiți, domnule comisar !

- Kerim, aşteaptă-ne aici ! - Bine, mătuşă Hasefe.

Unde e mama ? Ce s-a întâmplat ?

- Unde e mama, tată ? Spune-ne ! - Mama voastră e la secție, copii.

Dar n-o să stea mult, nu vă faceți griji, o să iasă.

Ce-a făcut mama, tată ? Am auzit ceva foarte rău.

Mama voastră a făcut ceva foarte rău.

Dar a fost un accident. Bine că n-a murit ! Trăieşte. E rănită.

De ce nu vorbeşti clar ? Cine n-a murit, cine e rănită ?

Copii, mama voastră...

Mama voastră a atacat o femeie şi a înjunghiat-o.

Eu nu pot să concep aşa ceva. Cemile n-ar înjunghia pe nimeni.

E o femeie blândă. De unde a apărut chestia asta ?

Cum s-a întâmplat ? Cine e femeia aceea ?

Tată, pe cine a înjunghiat mama, pe cine a rănit ?

Pentru numele lui Dumnezeu, vorbeşte, tată ! Cine e ?

Carolin.

Carolin nu e...

Da, bunico. Carolin e târfa aia.

Mizerabilule !

Ce vorbeşte ? Femeia aceea nu era în străinătate ?

Ai adus-o în Turcia pe necredincioasa aia ?

N-am adus-o eu, mamă. Nu ştiam, a venit singură.

Cemile venise la vapor. Carolin a apărut brusc...

Chiar nu ştiam.

S-au întâlnit. Când Cemile a văzut-o pe Carolin...

A pus mâna pe un cuțit şi a atacat-o. A înjunghiat-o.

Dar a fost un accident. Aşa am spus la secție.

E vina ta. Tu eşti de vină pentru tot. O să te omor !

- Mete ! Mete ! - Lăsați-mă !

- Termină ! - Vino, loveşte-mă !

Vino, loveşte-mă ! Loveşte-mă !

- Termină ! - Vino să-ți sparg capul !

- Vino să mă loveşti ! - Lăsați-l !

Mizerabilule, mi-ai nenorocit mama ! O să te distrug şi eu pe tine !

- Mete, te rog ! - Calmează-te !

- Mizerabilule ! Lăsați-mă ! - Bravo !

Mi-ai distrus mama. O să te distrug şi eu pe tine !

- Eu o să fac asta. - Kerim, du-mă de aici.

Mete, revino-ți !

- Ali, unde te duci ? - O s-o salvez pe Cemile, mamă.

- Nu ne lăsa aici aşa. - Vino aici !

Vă promit că o s-o salvez pe Cemile.

Vă promit că o s-o salvez. Totul va fi bine.

Şi vouă o să vă fie ruşine de ceea ce-mi faceți acum !

O să vă fie ruşine !

Copiii mei...

- Nu ai jucării în casă, mătuşă ? - Mesude avea păpuşi, dar...

Eu sunt băiat. Nu mă joc cu păpuşi.

Băiatul meu scump...

Oricum, Mesude nu dă nimănui păpuşile ei.

- Nu există niciun camion ? - Nu.

- Îmi citeşti o carte de poveşti ? - N-am nici cărți de poveşti.

Berrin îmi citeşte mereu. Am învățat o grămadă de poveşti.

Ce bine ai făcut...

- Vrei să-ți spun o poveste ? - Taci puțin !

Şi-aşa am o grămadă de treabă... Ai mai venit şi tu pe capul meu...

Hai, ia loc !

Atunci mi-am dat seama că mătuşa n-a fost niciodată copil.

Se născuse mai mare decât mama ei. Inima ei n-avea nicio poveste.

Asta îi lipsea bietei mătuşi.

- Ai auzit de mama lui Aylin ? - Ce-a pățit mama lui Aylin ?

- Nu e ruda ta ? - Da. E mătuşa mea.

Se pare că nu ştii nimic.

Spune-mi odată ce ai de spus ! Mă exasperezi.

M-am dus în cancelarie, ca să-i predau tema profesorului de istorie.

Directorul le spunea profesorilor...

Mama lui Aylin a înjunghiat pe cineva.

- Nu se poate. - Dacă nu crezi e treaba ta.

Nu mai insistați. Nu pot să fac nimic.

Domnule comisar, pentru numele lui Dumnezeu,

fă un bine, lasă-i pe copii să-şi vadă mama.

Mătuşă, insişti prea mult. Nu înțelegi ? Nu ține de mine.

Nu pot să fac ce mă taie capul. Investigația e în curs de desfăşurare.

Cemile n-ar face rău nimănui. Ea e nora mea.

N-ar face nimănui aşa ceva, o cunosc. S-o vedem puțin...

Nu se poate, mătuşă. Ajută-ne şi tu puțin !

Acum, vă rog să ieşiți ! Vă rog !

Hai să ieşim, bunico ! Ne gândim afară.

Domnule comisar, lasă-ne s-o vedem pe Cemile. Fă un bine, fiule !

Şi ea îşi face griji pentru copiii ei.

SALA DE OPERAȚII

Ce s-a întâmplat ? Care e situația ?

- Tu de unde ai aflat ? - M-au anunțat cei de pe vapor.

Am sunat şi eu la şcoală, i-am zis directorului s-o anunțe pe Aylin.

- Deci aşa au aflat... - Ce-ai zis ?

Nimic.

Care e situația femeii rănite ? Sper că nu e grav rănită.

E în operație.

Dați-vă la o parte, domnule ! Vă rog !

- Vă rog, domnule. Stați departe ! - Cât de grav este ?

- Vorbiți cu doctorul ! - Suntem îngrijorați.

Spuneți-mi ceva, vă rog ! Murim de îngrijorare aici.

Bună ziua, domnule doctor !

Sunt un prieten apropiat al femeii. Care e situația ?

Operația a fost un succes, noi am făcut tot ce-am putut.

Acum o ducem la Terapie Intensivă. O să aşteptăm.

O să aşteptăm ?! Dar se va face bine, nu ?

Să dea Domnul ! O să aşteptăm. Calmați-vă şi dv. !

Mulțumesc.

Cine e femeia asta, Ali ?

Cine e femeia rănită, cea pe care a înjunghiat-o Cemile ?

Carolin.

- Femeia aceea... - Da.

E Carolin.

Tu eşti Cemile ?

Da, eu sunt Cemile.

Eu sunt Cemile.

- O să te omor ! Ajunge ! - Mete !

Ajunge !

Mete, cine îşi petrece viața cu cuțitul în mână, în certuri,

îşi face un mare rău, ca şi celor din jur.

Să nu cumva să te mai porți aşa ! Nu te purta cu nimeni aşa !

Ce-ai făcut, Cemile ?

Ce-ai făcut ?

- Bună ! - Bună !

- O aştepți pe Aylin ? - Da.

Aylin s-a dus acasă.

- Mi-a spus că mă aşteaptă. - S-a întâmplat o nenorocire.

- Ce faci, Ahmet ? - Bine.

- Bine ai venit ! - Bine v-am găsit !

Ahmet, bine ai venit, fiule !

Bine te-am găsit ! Am zis să trec pe la tine...

Bine ai făcut ! Mi-a fost dor de tine, netrebnicule.

Ia loc !

- Ai slăbit. - Mamă !

Doamnă directoare, am adus ceai proaspăt.

- Vrei să bei ? - Da.

- Mulțumesc. - Poftă mare !

Poftiți !

- O să te superi pe mine, dar... - Mamă !

Hai să-ți luăm un palton frumos. Scoate-ți haina asta de pe tine.

Nu-ți pierzi caracterul revoluționar dacă te îmbraci în palton.

Mi-e bine aşa, mamă.

Revoluționarismul, dragostea, conduita... Toate vin din minte, fiule.

Ce e în minte se reflectă şi în exterior.

De aceea am plecat de acasă. Faci acelaşi lucru.

- Nu mai sunt copil, mamă. - Ştiu.

- Preeditarea. - Bine.

- Bine ați venit ! - Bine v-am găsit !

Ce-ai făcut aici ? De ce le-ai împrăştiat aşa ?

Abia am făcut curățenie.

E ziarul de azi. Unchiul tău va înnebuni când îl va vedea aşa.

- Te-ai supărat pe mine, mătuşă ? - Pe cine altcineva să mă supăr ?

- N-am făcut nimic greşit. - Dar astea ce sunt ?

Am făcut o flotă de jeturi. De ce te superi ?

- Eşti şi limbut... - Mama nu se supără deloc pe mine.

E clar. Dacă ai şti ce-a făcut mama ta...

O fi venit Mesude de la şcoală. Strânge imediat flota asta !

Fă ordine aici !

Uită-te aici ! Ce dezastru !

Asemenea incidente sunt atât de dese...

Primim multe ştiri de genul acesta.

Sunt semnele faptului că, din punct de vedere social, mergem spre rău.

"Şi-a murdărit mâinile de sânge pentru dragoste"

- Mamă ! - Da, fiule.

- Fata aceasta... - Ce-i cu ea ?

O cunosc de la facultate. E Berrin...

Se trezeşte.

Stai aşa, poate aflăm ceva.

Alo ! Sunt Meral Taşar.

Am nişte întrebări legate de înjunghierea de pe cheiul Karakoy.

Nu te lăsa, Ali ! Adună-te puțin !

E uşor de spus.

Trebuia să te gândeşti înainte. Acum o să suporți consecințele.

- Nu mă mai stresa ! - Bine, dar adună-te puțin !

- E vreo schimbare, doamnă asistentă ? - S-a trezit.

Bine. Pot s-o văd ?

Trebuie să întrebăm doctorul. Eu nu pot să vă spun nimic.

Întâi o să-i ia o declarație domnul polițist.

Doamna asistentă are dreptate. Va trebui să aşteptați puțin.

Bine, mulțumesc.

N-am reuşit să aflu cine ştie ce. Au spus că investigația continuă.

Femeia atacată e de origine străină. O cheamă Carolin.

Încă nu i s-a luat declarația.

- Plec, mamă. - Unde ?

La Berrin. Poate are nevoie de ceva.

Poate reuşesc s-o ajut cu ceva. Rămâi cu bine, mamă !

E exact ca taică-său.

- Vă cheamă Carolin ? - Da.

De unde sunteți ? Din ce țară sunteți ?

Olanda.

Ştiți turcă sau vreți un translator ?

Ştiu puțin. Vorbesc.

Cine te-a înjunghiat ?

Pe mine...

A fost un accident sau cineva te-a atacat ?

Mi se face greață.

Domnule ofițer, nu credeți că întreceți măsura ?

Nu vedeți că e rănită ? Abia a ieşit din operație.

- Aveți puțină milă ! - Îmi fac datoria, domnule.

Puneți mai târziu întrebările.

Bine, dar şi eu sunt presat. Investigația e într-un punct mort.

Starea pacientei nu e suficient de bună.

Nu sunt bine.

Vă rog să ieşiți.

O să anunț doctorul, să vină să vă vadă.

Pot să rămân aici, doamnă asistentă ?

- Şi vreau să vă întreb ceva. - Spuneți !

Polițistul îi punea întrebări când am venit eu.

A spus pacienta ceva în legătură cu incidentul ?

- Nu, n-a spus. - Bine.

Abia a ieşit din operație.

Mi-a fost teamă să nu spună ceva greşit sub efectul anesteziei.

De aceea v-am întrebat.

Stau aici, aştept. Mulțumesc.

Ce aşteptăm aici ? Să facem ceva !

Ce să facem ? Nu rezolvăm nimic aşteptând.

Sunt foarte bulversată. Nu pot să mă gândesc la nimic.

Bună !

Ahmet, ce cauți aici ?

Am auzit ce s-a întâmplat şi am venit în fugă.

M-am gândit că poate reuşesc să te ajut cu ceva.

Mulțumesc foarte mult, Ahmet.

Bravo, fiule ! Eşti un adevărat prieten.

- E un coleg de facultate ? - Da, bunico.

Îl cheamă Ahmet.

- Să ai şi tu parte de mult respect ! - Mulțumesc.

Aceştia sunt frații mei. Aylin şi Mete.

Încântat !

- De unde ai auzit ? - Prin mama.

- Prin mama ta ? - Da.

Dar vorbim mai târziu despre asta.

Probabil sunteți obosiți. Poate nu ați mâncat.

Trebuie să mâncați ca să fiți puternici.

V-am luat covrigi şi caşcaval. Mâncați cu ceai.

- Să mergem ! - Unde ?

Urmați-mă !

Să stăm undeva. Haideți !

Aici e o cafenea. Stați acolo şi odihniți-vă puțin.

Ar fi bine...

Carolin !

Trezeşte-te, draga mea ! Carolin !

Carolin, deschide ochii !

Carolin ! Hai, deschide ochii !

Hai, draga mea ! Carolin !

Carolin, o să spui că a fost un accident. Bine ?

O să spui că a fost un accident. Bine ?

Nu.

Uite, e foarte important.

Trebuie neapărat să spui că a fost un accident.

Tu şi Cemile vă împingeați.

Cuțitul era pe jos şi ai căzut în el... A fost un accident.

Cuțitul s-a înfipt în tine. A fost un accident.

Cemile n-are nicio vină.

E foarte important pentru mine, pentru tine şi pentru Cemile.

E important pentru viața şi pentru viitorul nostru, al tuturor.

- Fă-o pentru viitorul nostru. - Ali !

Noi...

Ce-o să se întâmple cu noi, Ali ?

M-am hotărât să divorțez de Cemile.

Nu pot să mai trăiesc cu ea, după tot ce s-a întâmplat.

Dar o să declari cum ți-am spus.

O să spui c-a fost un accident. Să se încheie chestiunea asta,

să intre totul pe făgaşul normal, şi-o să ne clădim o viață frumoasă.

Bine ? Ai înțeles, draga mea ?

- Bine ? - Bine.

- Te iubesc. - Şi eu te iubesc.

Ieşiți, vă rog !

- Mătuşă ! - Ce mai este ?

- Tu ai sirop de trandafiri ? - Nu.

- Nu ştii să faci sirop ? - Nu ştiu.

- Nici tu nu ştii, Mesude ? - Ce e ăla sirop de trandafiri ?

Mama face un sirop foarte bun de trandafiri.

De dimineață, vorbeşti întruna despre mama ta.

Taci şi mănâncă !

Mama o mânca ceva ?

Nu-ți face griji, i se dă de mâncare, chiar dacă nu e un ospăț.

Nu ştiu ce să spun. Mulțumesc mult, Ahmet.

Nu mai vorbi aşa. Ce-am făcut ?

Să vedem, poate mama vine cu veşti bune.

Nu sunteți lăsați s-o vedeți, pentru că investigația e în curs.

Mama a apelat la câțiva prieteni, măcar să fiți lăsați să vă vedeți mama.

Să alergați aşa pentru nişte necunoscuți...

Tu n-ai fi făcut acelaşi lucru ? N-ai făcut ?

Uite, c-a venit şi mama !

Nu vă deranjați, luați loc !

Ia loc, draga mea !

Sper să treceți cu bine peste acest incident.

Mulțumim foarte mult. Ne-a spus Ahmet cât v-ați deranjat pentru noi.

N-a fost niciun deranj, draga mea. Mi-aş fi dorit să vă pot ajuta.

Dar, din păcate, nu se permit vizite, pentru că investigația continuă.

Îmi pare rău, dar n-am putut face nimic.

Dar nu vă pierdeți speranța. Cine ştie...

Ahmet, trebuie să plec. Mai am nişte articole de scris.

Ținem legătura. O să încerc să urmăresc situația.

Dacă afli şi tu ceva, anunță-mă. Bine ?

Rămâneți cu bine !

Vă rog, nu vă deranjați !

Ne scuzați, suntem obosiți şi necăjiți,

nu mai suntem în stare nici să vorbim.

N-aveți de ce să vă cereți scuze, mătuşă.

O să ne întâlnim în zile mai bune şi o să stăm liniştiți de vorbă.

Rămâneți cu bine !

Mulțumim.

Tocmai acum s-a blocat traficul...

Nu te supăra, scumpule.

- Termină, mă deranjează. - Şi ce dacă ?

Ți-am zis să termini. Doamne sfinte !

Dar o să regreți, o să-ți ceri scuze.

- Da, o să-mi cer. - Să vezi ce-o să fac atunci !

Dă-l mai încet !

Ziare !

- Ziarul ! - Eşti enervant.

"Atac cu cuțitul în Karakoy !" Ziarul !

- Ziarul ! În Karakoy... - Ia-l de aici !

- Te rog ! - Termină şi tu !

Ia-l...

Ziarul ! "Atac cu cuțitul în Karakoy".

Uite, traficul e blocat. Du-te pe jos unde vrei să ajungi.

Dar ai spus că mergem la film împreună.

- Nu vin. Du-te tu ! - Dar...

Dă-te jos !

Dă-te jos !

- Cine te crezi, nebunule ? - Ce e ?

Dumnezeule !

- Am zis să iau puțin aer. - Şi eu.

Ai fost mirată când m-ai văzut aici ?

Prima oară m-am mirat.

Când te-am văzut de la geam, uitându-te de vizavi la casa noastră.

De data asta, nu m-am mirat.

În momentele dificile ajungi să apreciezi pe cineva.

Mă simțeam foarte neputincioasă. Dar acum sunt mai bine.

De unde ştiai că această cafenea e deschisă nonstop ?

Ştiu toate cafenelele deschise nonstop de lângă secțiile de poliție.

În toate am aşteptat până dimineața de nenumărate ori.

De dimineață nu te-am văzut la facultate.

M-am îngrijorat şi am întrebat-o pe Ayten.

Mi-a spus că n-ai venit.

De ce m-ai căutat ?

Ca să-ți mulțumesc. N-am avut ocazia să-ți mulțumesc.

- Pentru ce ? - Pentru manifestele acelea.

Dacă nu mi le-ai fi luat din mână şi nu le-ai fi pus în geanta ta...

Eu...

Lasă, nu e important. Uită ! Oricum, mi-ai mulțumit pentru asta.

Da, dar nu aşa cum am vrut.

Cum voiai ?

- Mă sperie să mă uit la stele. - Pentru că sunt departe ?

Pentru că sunt singure.

Sunt multe, dar sunt singure. Şi oamenii sunt la fel, nu ?

Stelele nu se pot întâlni, dar oamenii pot.

De ce nu pot ?

Pentru că se uită unele la altele ca şi cum s-ar uita la stele.

Văd că multe sunt singure.

Iar acest lucru le sperie.

Deşi, dacă ar trece peste singurătatea lor, peste distanța dintre ele,

ar găsi unele în altele dragostea şi căldura.

Nu ştiu acest lucru.

Redactor DELIA SIMONIS

SFÂRŞITUL EPISODULUI 8