Original subtitles

- Da? - Ai fost deconspirată.

- Du-te imediat la ambasadă. - Bine.

Da.

Ce e asta? Ce se întâmplă?

Dră, veniți cu noi.

- Doar veniți cu noi. - Vă rog, nu! Așteptați!

Bună ziua. Unde îl putem găsi pe Robert?

Stai!

Prinde-l!

Să mergem!

- Eu traduc. - Ridică-te!

Eu traduc. Ce se întâmplă?

Actele la control.

Sunt cetățean american.

E vreo problemă?

Vino cu mine.

- Doamnă. - Sună-l pe ambasadorul Hartman.

- Spune-i că e cod 13. - Poftim?

Sunt diplomat. Sună-l chiar acum.

Stați aici.

Vreau să transmiți un mesaj oamenilor tăi.

Poți face asta pentru mine?

Mulțumesc.

POȘTA

AGENȚIA CENTRALĂ DE INFORMAȚII

La dracu’!

Da? Nu, am doar trei.

Mai e un loc unde n-am încercat. La piață.

Mi-a vândut un pont un tip pe care l-am întâlnit aseară la club.

Un fel de playboy local.

Dumnezeu știe la ce să mă aștept, dar e în drum spre aeroport…

Da, desigur. Pa.

Uită-te pe unde dracu’ mergi!

Îmi pare rău. Cu ce să vă servesc?

Scuze, nu vorbesc rusește. Engleză?

Engleză, chineză, franceză sau japoneză. Cum doriți.

Care vă interesează?

De fapt, tu mă interesezi.

Eu caut talente noi pentru o agenție de modele din Paris.

Eu găsesc vedetele de mâine.

Te-ar interesa să devii model la Paris?

- Am deja destulă treabă la Moscova. - Vânzând păpuși?

Nu, sunt studentă la Biologie.

Dar nu trebuie să renunți. Avem mereu studente.

- Nu știu nimic despre modeling. - Sunt sigur că înveți repede.

Oricum, noi ne ocupăm de tot.

Pregătire, cazare, viză, acte.

- Cum te numești? - Anna.

Anna, te rog, îți poți scoate basmaua ca să-ți văd părul?

Magnific.

Bună. Bun venit. Te pot ajuta?

Da…

Anna! Bun venit la Paris. Bun venit în noua ta casă.

- Ce mai faci? - Bine.

Dă-mi voie să-ți iau bagajele.

Aici este agenția. Cum a fost zborul?

- Grozav. - Da? Excelent. Mă bucur să aud asta.

Să te prezint. Ea e Dorothee. Se ocupă de contracte.

E cea mai bună din branșă.

Te sun mai târziu. Bună, ce mai faci?

În Franța ne sărutăm de două ori.

Ți-am afișat deja poza.

Oamenii sunt înnebuniți după tine.

Celelalte fete sunt foarte geloase.

- Poftim! - Mersi.

Să știi că avem mai multe Anna, așa că am adăugat un M.

Anna M, înseamnă „iubire” în franceză. Noroc.

A venit noua noastră vedetă și nu mi-a spus nimeni?

- El e John McKee, șeful. - Mă bucur să te avem alături de noi.

Am auzit că Dorothee va avea grijă de tine.

Nu știu care dintre voi a avut mai mult noroc.

- Eu! - Bine.

Vrei să-ți vezi apartamentul?

Desigur.

Bun venit în noua ta casă.

Te rog să nu pierzi cheile. Costă o avere.

În primul rând, cea mai importantă cameră, bucătăria.

- Iată-o pe faimoasa Inja. Bună. - Da, Inja cea nervoasă.

Ce bine că Inja face ca locul ăsta să fie locuibil.

Aici sunt sufrageria și salonul, cu Petra și Sonia.

Bună!

- Mulțumesc, Inja. - Du-te dracului, Inja.

Sunt așa de nostime.

Ele nu stau aici, sunt în drum spre Tokyo.

Cred că aici e camera ta.

Altă Anna. Avem atât de multe Anna în agenție.

Ce e? Te sun mai târziu.

Dulapuri… Iar aici e Renata.

- Bună. - Bună.

Camera ta și baia ta.

- Iar ea e Maude. - Bună.

Bună.

Anna.

Ei bine…

Dacă ai nevoie de ceva, știi unde mă găsești.

Mulțumesc.

Să-ți arăt camera.

Poate că nu e ceea ce te așteptai,

dar după ce vei obține contracte, te vei putea muta în propria casă.

Distracția începe când ești pe platou.

Aici e adresa pentru mâine. Prima ta ședință foto.

Credeam că voi învăța ce am de făcut.

Da, dar practica bate teoria.

Ești în echipă cu unul dintre cei mai buni. Mario Conti.

Ești pe mâini bune. Trebuie să plec.

Oprește nenorocita aia de muzică! Aici nu-i club de noapte!

N-am mai văzut niciodată un alb atât de strălucitor.

Încerci să-mi arzi retina? Schimbă-l!

Îmi pare rău, dle.

Bun venit la vârsta a doua.

Doamne! Îmi pare rău, fetelor! Am întârziat!

A trebuit să iau metroul. N-am găsit un taxi.

Ce mai faci, scumpo?

- Doamne! Ce e asta? - Nimic.

Eram tânără.

Și proastă.

Găsește-mi pe cineva care n-a fost.

Găsește ceva!

Ecaterina a II-a! Pune-ți asta.

Și nu-i mai întindeți rahatul ăla pe față.

Așa… Asta e muzică adevărată.

Ieșiți din cadrul meu!

Afară!

Acum!

E bine. Ai terminat.

Uită-te la mine.

Și zâmbește. Te rog, relaxează-te și zâmbește.

Haide, rotește-te.

Ce plictisitor. Rotește-te.

Stai! Țâțele în față. Împinge-le afară.

Împinge-ți țâțele. Bine.

Mai multă emoție!

Așa e grozav.

Da, bine.

Da!

Da, o nebunie, o nebunie totală!

- Bună, Anna. - Bună, Renata.

Ce dracului căutați în camera mea?

- Cel mai mare nenorocit de pat. - Și patul meu e atât de mic!

- Haide, vino și tu. - Nu, mersi.

Doar în seara asta.

La o parte! Încetează!

Poftim.

Oleg, prietene! Mă bucur că ai ajuns!

John.

Pe unde ai mai zburat?

Știi tu, pe ici, pe colo.

Un om internațional misterios. Intră!

Avem niște talente noi uimitoare.

Ea e Milena, din Brazilia, am furat-o de la Elite.

O mină de aur latino-americană.

- Și acolo cine e? - Anna M.

De abia a sosit de la Moscova. Vrei să ți-o prezint?

Nu, ar trebui să mă odihnesc.

- Ba nu, vino! - Știi cum e cu diferența de fus orar.

Știi că nu-ți merge faza cu statul în umbră. Ești partener.

Vino să-ți cunoști cea mai nouă angajată.

- Mă duc să-ți aduc ceva. - Mulțumesc.

Anna! Dă-mi voie să ți-l prezint pe Oleg Filenkov.

Un compatriot de-al tău și unul dintre partenerii firmei.

- Bună. - Un partener minor.

Vă las să discutați. Vorbiți despre patrie.

- Noroc. - Noroc.

Ce petrecere nebună. Stai la Paris?

Nu, la Londra, dar în general locuiesc la St. Petersburg.

Iarna în Europa.

Dar primăvara, este cel mai frumos oraș din lume.

Organizez anul o petrecere acolo pentru a sărbători Anul Nou.

Aș fi onorat dacă ai veni.

Dar acum suntem în septembrie.

Am auzit că ai multe contracte. Eu încerc să le-o iau înainte.

Da, mă țin foarte ocupată.

Totul se mișcă atât de repede.

Și dacă te-aș invita la cină,

ai considera că mă grăbesc?

- Nu… - Ce e?

Nimic, doar că… cred că e prea devreme.

Mai îmi dai niște șampanie?

Desigur, dar Anna, au trecut două luni.

Ne-am văzut aproape zilnic și mi-a plăcut fiecare clipă.

Dar mă săruți și pleci. Și mă săruți din nou.

- Ce sunt, o jucărie? - Sigur că nu, doar că…

Îmi pare rău să spun asta, dar…

Nu vreau să fiu una dintre fetele pe care le folosești și apoi le arunci.

Te-am invitat la fiecare eveniment, la fiecare cină.

În fiecare seară vreau să mergi la brațul meu

ca să te pot arăta întregului Paris.

Ce mai pot spune pentru a te convinge?

Mersi. Nu știu.

Poate dacă mi-ai spune mai multe despre tine.

Cum adică?

Care e slujba ta? Cu ce te ocupi?

Mă tem că ești spion sau ceva.

Iubito, ți-am spus că mă ocup cu import-export. E plictisitor.

Și uneori mai încalc legea.

Adică?

Unele țări din lume au primit sancțiuni, da?

Cine suferă? Conducătorii? Niciodată.

Oamenii suferă. Și eu îi ajut.

- Cum? - Au nevoie de mâncare.

De medicamente. De ulei. De materii prime. Eu îi ajut să le obțină.

Hrană și medicamente?

Uneori le ofer arme.

Și armele sunt materii prime?

Da, dacă sunt folosite pentru apărarea libertății.

Și ajuți multe țări așa?

Siria.

Libia.

- Somalia. - Gata, oprește-te.

- Nu vreau să știu. - Cecenia.

Gata.

N-ar fi trebuit să discut asta cu nimeni.

Risc mult făcând asta. Dacă vrei o dovadă, iat-o.

Viața mea pentru dragostea ta.

Unde e baia?

Lasă-mă un minut.

Iubito, ești cea mai tare.

Ți-a plăcut, nu?

Ți-a plăcut?

A fost bine și pentru tine?

Sigur că da.

Nu mai avem băutură.

E prânz.

Și acum nu mai am voie să beau la prânz?

PRENUME: ANNA

Tu ai fumat toată iarba?

Noi am fumat-o pe toată.

LOCUL NAȘTERII: MOSCOVA STATUT TATĂ: DECEDAT

Ce faci?

Să vedem…

Vrei să te înrolezi în Marină?

Mai lasă-mă cu tâmpeniile astea.

Acolo îți vor face un test antidrog.

Mă pot lăsa.

Nu-ți face griji de bani sau altceva. Mă voi ocupa de tot.

Ascultă, iubito.

Am o afacere grozavă. Vom trăi ca niște regi.

Ai încredere în mine?

Ai încredere în mine, nu? Ai încredere?

Nu știu.

Cum adică?

Nu știi?

Nu mă crezi?

Ascultă-mă când îți vorbesc!

Hai să vedem… Cine te-a cules de pe străzi?

Dacă nu eram eu, ai fi făcut trucuri pentru a câștiga un ban de mâncare.

Așa-i? Te-am salvat.

Te-am primit în casa mea, în viața mea!

Te las să te droghezi în fiecare zi fără să-ți faci griji.

Tu m-ai făcut să mă droghez.

Târfă nerecunoscătore!

Crezi că mie îmi este ușor, îngeraș?

Nu! Pentru că niciodată nu ești mulțumită, mereu vrei mai mult.

Mai mult și mai mult!

Uită-te la mine când îți vorbesc!

Târfo!

Ar trebui să-ți ceri scuze. Ar trebuie să te târăști.

În genunchi.

Nici măcar nu speli vasele!

Și nici nu cumperi de mâncare! Nu avem nimic!

Târfo!

Te căutam.

Urcă.

A cui e mașina asta?

A ta, iubito.

De azi înainte, mergi cu Benz-ul!

E furată?

Sigur că nu! Ți-am zis că am o afacere grozavă.

Viața va fi minunată, așa cum ți-am promis.

Haide, urcă.

Ea ce caută aici?

Ai dreptate, știu…

Pare ciudat. Să mergem acasă și îți povestesc totul.

- Bine? - Ne vedem acolo.

Haide, pe jos durează 20 de minute.

Urcă.

Portiera.

Te rog, urcă.

Doamnă.

Ăsta nu-i drumul spre casă.

Trebuie să opresc la un bancomat.

Dar noi nu avem bancomate.

Acum avem. Ăsta e primul.

Nika știe unde e.

- Ai nevoie de-un card. - Ne-am ocupat și de asta!

Îți vom cumpăra o rochie nouă.

- Și eu vreau o rochie drăguță. - Și o vei primi, iubito.

Petia, lasă-mă să cobor.

Desigur.

Acolo!

BANCA UNIUNII SOVIETICE

- Am ajuns. - Petia!

Durează doar cinci minute.

Să mergem.

Coboară!

America.

Taci dracului odată!

Mișcă!

Codul PIN! Care e?

Trei…

Cinci…

Nouă…

Nouă.

La dracu’!

N-are 4.000!

Încearcă trei!

Vorbiți mai încet.

Cu mine vorbești?

Răspunde!

La dracu’, unde-s banii?

Spune-mi unde sunt banii!

Petia! Să mergem acasă.

Eu lucrez aici!

Dă-mi codul de la cardul ăsta.

Dă-mi codul.

La dracu’!

E în regulă.

Petia!

Coboară!

Petia! E miliția!

Nu sunt orb!

Petia!

Ce faci? Treci înăuntru!

Nu trage!

Nu trage!

- Ce dracu’ faci? - Haide!

Petia.

Să mergem acasă.

Da, să mergem acasă. Da.

Acasă.

Fă-ți bagajele.

În cinci minute am plecat.

Anna Poliatova?

Am înțeles că vorbești engleza.

Vei avea întrebări, iar eu îți voi răspunde.

Dar mai întâi, vreau să asculți.

Toți avem puncte de cotitură în viață.

În general, nu le vedem decât atunci când sunt chiar lângă noi.

Am venit să-ți spun că acesta e unul dintre acele momente.

Fiecare intersecție oferă diverse posibilități.

Trebuie doar să alegi drumul bun.

Și uneori, acele alegeri trebuie luate foarte repede.

Anna, haide, trebuie să plecăm.

Cum de știi engleză?

Acum câteva zile ai depus o cerere pentru a fi primită în Marină.

De ce?

Mă voi înrola în orice mă vă scoate din rahatul ăsta de viață.

Tatăl tău a fost locotenent.

Dar nu ai scris asta în formular.

Ai fost cadet la Academia Militară din Omsk.

Dar ai renunțat la 17 ani.

După moartea părinților mei.

Aici scrie că-ți place șahul.

Știu să joc.

Ne interesează profilul tău.

Te putem ajuta să-ți dezvolți talentele și abilitățile.

- Cum ar fi? - O minte ageră.

Calm sub presiune.

Dar și o anumită cantitate de furie poate fi de folos.

În general, ești o cheie neprelucrată,

ceea ce înseamnă că ai putea deschide multe uși.

- Îmi oferi o slujbă? - Îți ofer un început nou.

Un an de pregătire militară. Patru ani de lucru pe teren.

Și după aceea?

Acum cinci minute nu aveai niciun viitor.

Acum vrei să știi ce te va aștepta?

După cinci ani, ești liberă să pleci.

Ți-am văzut chipul.

Asta înseamnă că ori plec cu tine, ori nu mai plec deloc.

Vezi?

Ți-am spus, ai o minte ageră.

Nu.

Nu-mi plac propunerile tale.

Cred că ai făcut o alegere greșită.

Vorbești despre puncte de cotitură și despre alegeri.

Astea sunt doar vorbe frumoase.

Asta înseamnă

că voi ajunge în alt oraș de rahat într-un alt apartament de rahat.

Ai dreptul…

să faci propriile alegeri în viață.

Du-te acolo, du-te dincolo. Spune da, spune nu.

Dar nu poți respinge viața însăși.

Viața ta a fost un dar.

Cine ți l-a dat?

Părinții mei.

Și așa îi onorezi?

Asta ar vrea tatăl tău pentru tine?

Viețile lor s-au terminat.

Dar nu și a ta.

Ai puțină credință.

Uite unde m-a adus faptul că mi-am pus credința în oameni.

Niciodată să nu-ți pui credința în oameni, Anna.

Crede în tine.

Bine.

- Cum se simte? - Are emoții.

- S-a plimbat pe acolo? - În general, a stat jos. Cam o oră.

- A cerut apă? - Nu.

Dar pantofii? S-a jucat cu ei?

I-a scos și s-a încălțat din nou?

N-am observat.

Scuze că te-am făcut să aștepți. Vrei ceai sau cafea?

- Nu, mersi. - Eu încerc să mă las de cafeină.

Dar lucrez mult și nu mă pot abține.

Scuze, nu m-am prezentat. Sunt agentul Leonard Miller.

Am fost trimis la Paris cu o misiune.

Încerc să-mi ajut colegii francezi. Așa sunt eu, amabil.

Tu chiar trăiești un basm, nu?

De la o vânzătoare de legume din Moscova

la top model în cât, șase luni?

Am vândut păpuși Matrioșka, nu legume.

E o păpușică rusească.

Bine.

Parcă e povestea Fetița cu chibrituri. O știi?

O fetiță vindea chibrituri, era ger și a murit.

E deprimantă ca dracu’. Dar tu ai reușit să scapi.

Ce relație aveai cu Oleg Filenkov?

E partener la agenție și ne-am mai întâlnit uneori.

Era ceva mai personal? Intim? Sexual?

El flirta cu mine, dar așa face toată lumea.

Cred că e oribil să respingi tot timpul bărbații.

- Te obișnuiești. - Când l-ai văzut ultima oară?

Cred că săptămâna trecută.

Oleg a murit pe data de 27

în apartamentul prezidențial de la Le Meurice.

Se întâmplă că marți, pe 27,

ai intrat în Le Meurice la ora 13:37.

Apoi ai fost urmată de dl Filenkov la ora 13:58.

Undeva între orele 14:00 și 17:00,

Oleg și bodyguarzii lui au avut un sfârșit tragic.

Tu ai plecat de la hotel la 14:23. Vezi?

Îmi poți explica asta?

Am stat la barul din hol și l-am așteptat,

dar nu a venit.

A spus că vrea să ne vedem să bem ceva și…

- Da, știam ce vrea. - Să faceți sex?

Ești supărată. Îmi pare rău.

Mulțumesc.

Ai observat ceva suspect?

Cum ar fi?

Un tip imens mergând prin hol cu o macetă?

Nu, cu o Beretta 92 cu amortizor.

De ce nu verificați camerele de supraveghere?

Le-ai observat?

Sunt peste tot.

Casetele au fost șterse.

Se pare că au fost profesioniști.

Știți…

Eu sunt nouă în oraș. Lucrez.

Îmi câștig traiul. Nu vreau să pierd totul pentru asta.

Am o iubită. E foarte geloasă.

Bine, poate că m-aș fi culcat cu el, dar n-am făcut-o.

Oricum, asta n-ar fi o crimă, nu?

N-am văzut niciodată o prezentare de modă. Cred că e uimitor.

Dacă vreți, vă fac rost de invitații.

Serios?

Ți-aș fi recunoscător. Mai stau câteva zile la Paris.

Ar trebui să ținem legătura.

Ne mai vedem.

Nu văd ce aș putea face cu ea. Nu are studii.

E o drogată.

Nu s-a mai drogat de un an.

Și notele ei sunt excelente. La toate materiile.

Privește.

Tras la țintă. Actorie. I-a bătut pe toți la șah.

De parcă-mi pasă dacă joacă șah!

Spune că îmi poate repara aeroterma, atunci mi-ar păsa.

Cuțite, 100%. Șofat.

Dar nu e profilul pe care-l căutăm.

Bună de sex? Presupun că da. Poate fi bună de momeală.

Dar în afară de asta, nu văd ce aș putea face cu ea.

KGB-ul are nevoie de agenți isteți, care se pot adapta situațiilor,

care pot reacționa repede și pe măsură cu misiunea.

Credeam că m-am făcut înțeleasă.

A fost antrenată cu acest gând.

Cultura generală, capacitatea de adaptare.

Este foarte inteligentă.

„E nevoie de mai mult decât inteligență pentru a acționa inteligent.” Dostoievski.

„Ca un prizonier într-o fântână adâncă și uscată,

nu știu cine sunt și ce mă așteaptă.

Acum înțeleg că în această luptă crudă și de durată cu Satana,

îmi este hărăzit să înving.

Iar mintea și materia se vor contopi într-o armonie perfectă.

Și domnia voinței universale va începe.”

Cehov.

Pescărușul. Actul întâi.

- Piesa din piesă. - Piesa ta preferată.

- De unde știi asta? - Lucrez pentru KGB, iubito.

Ea încă n-a fost…

O duc eu.

O singură încercare.

Dacă nu merge, o voi trimite acasă într-un sac.

Bine.

Vino.

Va fi la una dintre mesele din spate.

Și arma?

Are bodyguarzi?

De unde dracu’ să știu? Vrei să fac treaba ta?

Nu, mă descurc.

După ce ai terminat, ia-i telefonul. Ieși prin spate.

Te așteptăm în mașină. Ai cinci minute.

- Domnișoară? - Îmi caut prietenii.

Intră, te rog.

Trei minute.

- Au trecut cinci minute. Să mergem. - Și telefonul lui?

- Vom găsi altă cale. - Dar ea?

Dacă nu poate încheia o misiune, nu-mi pasă de ea.

Ar trebui să-i mai dăm un minut.

De ce?

Pentru că este imposibil să închei misiunea asta în cinci minute.

Împrejurările potrivnice sunt un dascăl bun.

Poftim, a trecut minutul în plus. Să mergem.

Poftim!

Ți-am dat cinci minute. Ți-au trebuit cinci ore. Bravo.

Arma…

nici măcar nu era încărcată!

Ar fi trebuit să-ți verifici echipamentul.

Mi-ai întins o capcană.

Știi de ce șchiopătez?

Haide, sigur mi-ai citit dosarul.

Un accident minor.

În Cecenia.

Asta e versiunea oficială.

Adevărul este că în timpul antrenamentului

am fost parașutată în Pădurea Karakan din Siberia.

Sunt lupi acolo.

De asemenea, sunt capcane pentru lupi, îngropate în zăpadă.

Așa că am târât timp de trei zile niște colți din oțel.

După ce am ajuns la tabără,

instructorul mi-a dat o șurubelniță și a spus:

„Problemele nu te avertizează înainte”.

Îmi pare rău.

- Nu se va mai întâmpla. - Așa e.

Ai 14 zile să te pregătești. Folosește-le înțelept.

Blocul 3, etajul 11, apartamentul 25.

Bun venit în noua ta casă.

Mulțumesc.

- Alo? - Te-ai instalat?

Da.

E un alt apartament gri.

Parcă m-am întors de unde am plecat.

- Răbdare. Este prima ta zi. - Știu.

Vrei să iei cina?

Mi-ar plăcea.

- Și mi-ar plăcea să te văd. - Minunat.

Dar Olga mi-a dat o grămadă de lucru.

- Trebuie să mă pregătesc. - Desigur.

- Ai dreptate. - Știi că mi-ar plăcea să…

Știu. Învață.

Asta e importat.

- Mergem altă dată. - Da, altă dată.

Și ești plătit să cauți fete?

Asta fac și eu, dar nu mă plătește nimeni.

Nu-i atât de ușor. Trebuie să găsesc cinci-șase la fiecare drum.

Dar acum am probleme.

Nu găsești fete drăguțe la Moscova?

- Cred că greșești undeva, prietene. - Nu trebuie să fie drăguțe.

Căutăm ceva unic. Perle. Nestemate.

Și perle de 1,80 m nu cresc în copaci. Nici măcar la Moscova.

Ai încercat la piața din Parcul Izmailovski?

- Izmail… - Parcul Izmailovski.

- Vrei să-ți scriu? - Da, te rog.

Intră în piață. Va ajunge la tine în cinci minute.

Sigur, recepționat.

A greșit drumul.

Îndreaptă-l unde trebuie!

Uită-te pe unde dracu’ mergi!

Scuze, nu vorbesc rusește.

- A luat contact cu el. - Era și timpul.

Pornește!

Anna M înseamnă „iubire” în franceză. Noroc.

- Cum merge? - Îi arată locurile.

- Ai verificat agenția? - În week-end. Nimic deosebit.

Ai verificat și apartamentul?

Cinci fete, destul de curat. Niște droguri, nimic deosebit.

Spune-i să mă sune după ce s-a instalat.

- Eu sunt. - Cum e noua ta viață?

Dacă aș fi locuit singură ar fi fost mai ușor.

Tu ești acolo să te infiltrezi, nu ești în vacanță.

Mi-au dat un nume nou.

Acum e Anna M.

- M de la Moscova? - Ce altceva?

Foarte original.

Cum sunt colegele de apartament?

Mă pot descurca. Franțuzoaica se tot dă la mine.

Cum e sexul?

- De unde știi? - Lucrez pentru KGB, iubito.

Sexul e bun. Vrei detalii?

Nu. Nu trebuie să te oprești.

O fată la brațul tău îndepărtează prădătorii.

Doar să nu-ți afecteze misiunea.

Ținta ta ajunge la Paris luna viitoare.

- Să fii pregătită. - Voi fi.

Poate n-ar mai trebui să beau pe stomacul gol.

- Îți aduc ceva. - Mulțumesc.

Anna! Vreau să-ți fac cunoștință cu Oleg Filenkov,

un compatriot de-al tău și unul dintre partenerii firmei.

Bună.

- Petrecerea e o nebunie. - Așa e.

- Locuiești la Paris? - La Londra.

- Dar mai mult la St. Petersburg. - Iarna în Europa.

Da, acum mult timp, cu mătușa mea.

- Nu ai un unghi mai bun? - Avem trei camere.

Nu te întreb de camere! Vreau un unghi mai bun!

S-o ia dracu’ de imagine de rahat!

Asta e cea mai bună tehnologie pe care Moscova o poate oferi?

Mai bine-mi foloseam nenorocitul de telescop!

Dacă te-aș invita la cină, ar fi considerat prea repede?

Bingo.

Doamnă.

Pe curând.

- Cum e? - Isteț. Chipeș.

- Cam nesimțit. - Tipic pentru CIA.

- A menționat casetele? - Doar că au fost șterse.

Au o filmare de vizavi…

care ne arată intrând și ieșind din hotel.

Și apoi?

Ți-am spus, m-a perpelit puțin, asta e tot.

Și apoi te-a eliberat?

- Știu să mint. - Nu.

Nu, dacă ai fi mințit și-ar fi dat seama.

- Nimic altceva despre el? - Nu, nimic.

Nu intra în bucluc până duminica viitoare. Te întorci la Moscova.

De tot?

Eu pun întrebările.

- Da? - Eu sunt.

Destul de drăguț.

- Vrei s-o păstrezi? - Voiam să-ți aflu părerea.

N-are familie, nu e atașată de nimeni sau de nimic.

Nu avem niciun atu. Poate schimba oricând tabăra.

A fost antrenată bine.

Unele dintre alegerile ei nu sunt necesare.

Atacatorii regretă uneori mișcările greșite,

dar e mult mai grav să regreți mereu o ocazie pe care ai lăsat-o să treacă.

- Lenin? - Kasparov.

Se spune că te pricepi la șah. Ar trebui să jucăm.

Tu ai întrebări?

Am făcut aproape doi ani. Unul de antrenament, unul în misiune.

După cei cinci ani, trebuie să rămân în Moscova?

Sau pot merge oriunde vreau?

Ce vrea să spună cu „cinci ani”, Olga?

Cu tot respectul, puțini au rezistat cinci ani în departamentul meu.

- În afară de tine. - În afară de mine.

Și asta ce înseamnă pentru mine?

Tu lucrezi pentru KGB acest an, peste cinci ani, zece.

Bucură-te și fii mândră că-ți servești patria.

Cu tot respectul, mă bucur și sunt mândră că-mi servesc patria.

Am eliminat 27 de ținte în doi ani.

Dar mi s-a spus că…

Din KGB se pleacă doar într-un singur mod.

Vrei să afli care e?

Nu, dle.

Cu mine nu te joci.

În afară de șah.

Vrei să jucăm?

Poate altă dată.

Bine.

- Bună. - Intră!

Bună, iubito.

Pregătesc locul ăsta de o săptămână.

Aici e bucătăria. Ai destulă mâncare rusească.

Aici e salonul. Și cea mai importantă cameră…

Dormitorul. Vino.

Vezi tu, am avut contracte, am făcut bani

și acum avem propriul apartament, așa cum a promis Dorothee.

Și e doar al nostru! Putem dormi oriunde vrem!

Putem mânca oriunde vrem!

Și putem face sex oriunde vrem!

Ce vrei mai întâi, mâncare sau sex?

De fapt, vreau să mă plimb.

Prin ploaie?

Se va opri.

Ce e?

Nimic.

Doar că n-am avut destul timp să-mi reîncarc bateriile, să fiu singură.

Cum a fost săptămâna cu familia ta?

Intensă.

Înțeleg.

Du-te să te plimbi,

eu pregătesc cina.

Și să aduci niște vin când te întorci.

- E bine așa? - Da.

Bine.

- Da? - Bună.

Așteaptă.

Scuze.

Anna, ce e numărul ăsta? E sigur?

O dnă japoneză drăguță mi-a împrumutat telefonul ei.

Cum e noul apartament?

E drăguț. Șic.

- S-a întâmplat ceva? - Alex, de acum înainte, asta e viața mea?

Să fur telefoane mobile

și să aștept un glonț între ochi?

Nu-l lăsa pe Vassiliev să te manipuleze.

Există și alte metode…

Tu mi-ai ținut un discurs de rahat despre alegeri și căi

și mi-ai promis libertatea în cinci ani.

Ai crezut că voi fi moartă de mult, nu-i așa?

Nu toți reușesc. Trebuie să recunosc.

Dar tu ai o ocazie. Momentan, trăiește clipa.

Acordă-ți timp, Anna. Curge în favoarea ta.

Lasă curenții să treacă.

Balanța puterii se schimbă. Inamicii pot dispărea.

Fă tot ce poți pentru a rămâne în viață. Timpul va face restul.

Promite-mi ceva, Alex.

Orice.

Dacă voi găsi într-o zi o cale de scăpare,

vei fi de partea mea?

Voi face tot ce pot.

Pe curând.

Ascultă, știu că treci printr-o perioadă foarte grea.

Nu știu de ce

și nici nu vreau să știu.

Dar vreau să știi că te iubesc așa cum ești

și voi fi mereu lângă tine când vei avea nevoie de mine.

Înțelegi?

Mulțumesc.

Bine, fetelor, să începem.

Minunat! Da!

Foarte drăguț, fetelor. Foarte drăguț.

Dar vreau ceva obraznic. Mai obraznic.

Da, e bine, e foarte bine!

Da! Da, rochie verde!

Ai o pereche superbă de picioare!

Gata, următorul!

Următorul, da?

Doamne, a fost minunat!

Simțim, ne simțim bine!

Haideți, a fost foarte drăguț.

E minunat.

Știi că trebuie să plec la ora 17, da?

Nicio problemă. Într-o oră terminăm.

- Da? - Super.

E drăguț.

Nu uitați, sunteți prințese, nu travestiți.

Aș vrea să vă văd energia feminină dacă se poate, vă rog.

Alo? Da?

Nu mișcați, da?

Ți-ai revenit după faza de aseară?

Gata, m-am săturat.

Poate, da, aș putea.

Anna, iubito, încerc să creez ceva, da?

Poți menține poziția aia?

- Tâmpito. - Anna…

- Nu mișca. - Anna, avem nevoie de slujba asta.

Adu chestia aia de ieri.

Da, diseară. Nu e prea fericită.

Doamne!

Hai să fim obraznici! Zâmbește!

Să-ți văd cel mai frumos zâmbet.

De ce? La dracu’, ăsta e sânge!

Am spus să-ți văd cel mai frumos zâmbet!

- Bine. - Așa e mai bine.

Acum ești câine.

Da, fii câine.

Ce cățea bună.

Ține-ți mâinile acasă.

Asta e bună.

Gata, am terminat.

Nu mă atingeți!

Nu mă atingeți!

- Ai întârziat peste o oră! - Am venit când am putut.

Olga a sunat deja de peste zece ori.

Dă-mi dosarul ăla nenorocit și taci dracului!

Wurtenberg, 49 de ani, diplomat german, atașat la ambasada Poloniei.

Toți banii ilegali din Orientul Mijlociu trec pe la el.

Divorțat, fără copii.

L-am mai abordat, dar fără succes.

Nu poate fi cumpărat. Așa că nu-l putem șantaja.

Dar tot are un punct slab.

Stai să ghicesc.

Aici, la Milano, folosește servicii operate de un tip pe nume Stefano.

Am rezolvat deja problema asta.

Așa că Wurtenberg te așteaptă.

- Unde e arma? - În baie, după a doua chiuvetă.

- Bodyguarzi? - Doar un nenorocit al dracului de rău.

Supraveghem holul,

dar nu putem introduce o cameră sau microfon.

Nu există întăriri. Dacă e vreo bănuială…

Nu va fi.

Adu-mi servieta atașatului, cheile, documentele și amprentele.

Întrebări?

Ce cameră?

Dacă mergi mai sus va trebui să plătești.

- Era și timpul. - Scuze. Traficul.

E săptămâna modei.

- Pot folosi baia? - Da, dar grăbește-te.

- Am pierdut deja mult timp. - Nu durează mult.

Bine.

- Ai stat 12 minute. - N-a vrut să coopereze.

- Și amprenta? - O putem lua de pe servietă.

Ba nu, proasto. N-ai citit informarea?

- Ba da. - Și unde îi e arătătorul?

Voiai ca eu să…

Să-i aduci degetul, da! Așa cum scrie în informare.

Cum vrei să-l compromitem fără să-i lăsăm amprentele peste tot?

Vrei să-l trimit pe Mossan?

Nu, a fost greșeala mea.

E greșeala mea și eu trebuie s-o repar.

Dacă tot ești acolo, adu-ți și ceasul. Nu lăsa nimic de-al tău în urmă.

Ce mai aștepți? Pleacă!

Poftim!

Am terminat?

Da.

Pot merge la culcare?

Mai ai nevoie de mine pentru a ucide și mutila pe cineva?

Ce ai?

M-am săturat.

Nu pot…

- Ia o pauză. - Poftim?

Du-te o săptămână să te bronzezi. Oriunde vrei. Ia-o pe Maude.

Odihnește-te. Refă-te. Treci peste asta. Orice ar fi asta.

- Mulțumesc. - O săptămână. Doar atât.

Fetelor, vă fac cinste cu ceva de băut?

Dacă nu ești miliardar, mergi mai departe.

Ce cald e aici!

Vrei să ne întoarcem în bungalou să facem un duș?

Du-te tu, vin și eu mai târziu.

Bine.

Bună.

Ți-a plăcut în vacanță?

Da, a fost minunată. Ți-am cumpărat și un cadou.

Poftim, este o carte poștală.

Ce drăguț.

E timpul să te întorci la muncă.

- Ce dracu’? - La dracu’!

Numărul cinci, întoarce-te, te rog.

Domnilor, arătați minunat. Grozav.

Perfect. Iubito, uită-te la mine. Nu mișca.

Un pic mai mult Maria Antoaneta.

Perfect.

Bine, foarte drăguț.

Vreau foc. Dă tot ce poți. Haide, dă tot ce poți.

Foc! Asta e! Bravo!

CONFIDENȚIAL

Haide, iubito, mai tare! Mai mult!

Dă-mi tot ce poți!

Haide!

Ai făcut o treabă bună anul acesta.

Săptămâna viitoare vii la Moscova. Șeful vrea să te vadă.

Ești nebună.

Aveam nevoie de asta.

Și eu.

Recunosc, la început, nu prea am avut încredere în tine.

Fetele prea frumoase devin o problemă, mai devreme sau mai târziu.

De aceea angajăm doar urâte.

Că tot veni vorba de Olga,

ea a cerut să ți se dea o medalie de merit.

Dar nu-ți face speranțe prea mari.

Nu va fi nicio ceremonie.

După ce-ți vei încheia serviciul,

numele tău va fi cioplit pe peretele de la intrare

și moștenitorii tăi vor primi o pensie, dacă ai moștenitori.

Deci, ce părere ai?

Meriți o asemenea onoare?

Șah.

Nu.

Mat.

- Prinde-o! - Vino cu mine!

Nu trebuie să pari așa surprinsă.

Ți-am spus că ne mai vedem.

Acum vei vrea să știi cum de știam de afacerea asta,

de când te urmăresc, toate chestiile interesante.

Și chiar meriți să știi.

Poate luăm cina odată, să trecem peste asta,

dar acum avem niște probleme,

deoarece avem doar cinci minute să ne înțelegem

înainte ca prietenii tăi să se întrebe unde ești.

- Ce spui de o recapitulare? - Înțeleg situația.

Oricum voi face o recapitulare, doar să știm cum stăm.

Acum te pot acuza de uciderea lui Oleg Filenkov,

a bodyguarzilor lui și a recepționerului de la hotel.

Tentativa de asasinat asupra lui Frederick Wurtenberg.

Fără să mai menționez faza cu spionajul.

Te pot închide într-o pușcărie franceză într-o oră

sau pot da un telefon

și vei fi transportată într-o închisoare secretă din Republica Cehă

unde femei și bărbați foarte iscusiți din CIA

îți vor încălca drepturile omului până se vor plictisi.

Înțelegi problema mea?

Soluția unu, ne ocupăm de tine.

Rezolvăm problema noastră, dar nu pe cea a ta.

În plus, stricăm toate planurile pentru cină.

Soluția doi, lucrezi pentru noi. Trăiești. Cina e opțională.

Doar asta poți oferi?

Nu cred că ești în ipostaza de a negocia.

Bine.

Omoară-mă.

Îmi oferi același rahat precum oamenii mei.

Să fiu o sclavă sau să mor.

Voi nu vă considerați mai buni decât rușii?

Istoric, desigur.

Atunci fă-mi o ofertă mai bună.

Nu prea am opțiuni de negociere.

Nu voi fi prea pretențioasă.

Bine. Spune-mi ce te-ar face fericită.

Libertate și protecție.

E cam mult. Bine, ascultă.

Lucrezi pentru noi trei ani, apoi te facem să dispari.

Ai fost vreodată în Arizona? E cald, dar e o căldură uscată.

Așa se spune. Eu n-am fost acolo vara.

Nu, lucrez un an.

După aceea, voi fi deconspirată.

Și vreau să locuiesc lângă mare.

- Vancouver. - Prea frig.

Bine, ce sugerezi?

- Hawaii. - Hawaii.

Hawaii…

Bine, Hawaii să fie.

- Cum m-ai depistat? - Felul în care-ți ții poșeta.

De acum înainte, ești sub protecția mea.

Și sub protecția SUA.

- Ai stat acolo 12 minute. - N-a fost prea cooperant.

Unde e amprenta?

Dle, vine înapoi.

Nu scoateți niciun sunet.

Îmi trebuie degetul lui.

Ce dracului vrei să spui?

- Îmi trebuie degetul lui! La dracu’! - Nu, nu părăsește camera.

Nu el, doar degetul!

Stai, asta nu făcea parte din înțelegere.

Vă pot ajuta. Pot face asta, dar nu mai mult.

- Pune-l pe masă. - Nu! Nu mă atingeți!

Nu!

- Gata, începeți. - Nu, eu trebuie s-o fac.

Există o tăietură specifică KGB-ului

pentru a-și da seama că n-am fost obligați s-o facem.

Dacă e tăiat altfel, ea va știi că ceva nu e în ordine.

De unde știm că nu-l tai ca să ne dai de gol?

Vrei să te cred cu faza cu Hawaii-ul? Atunci ai și tu încredere în mine.

- Au fost deja de zece ori… - Bine, gata! Am înțeles!

Faceți-l să tacă!

Inspirați adânc, dle.

Dă-i cuțitul ăla nenorocit!

Am terminat?

Da, am terminat.

Mă pot duce la culcare?

Mai ai nevoie de mine pentru a ucide și mutila pe cineva?

Fă o pauză.

- Ce cauți aici? - Am venit să văd ce faci.

Puteai suna.

Noi, celor din CIA, ne place contactul direct.

- E totul în regulă? - Momentan.

Bine. În partea noastră e totul bine și nu-i nicio problemă.

- Problemele nu te avertizează înainte. - Exact!

Pari odihnită, bronzată.

Ce cauți aici? Cu adevărat.

Sunt în vacanță.

Tu mi-ai băgat ideea asta în cap. Ai spus Bahamas.

Am început să mă gândesc la cocktailuri Daiquiri pe plajă.

E bine. E bine să te relaxezi.

În plus, îți sunt dator cu o cină.

- Credeam că era opțională. - Așa e.

Voi avea grijă de tine, Anna.

Te voi ține în siguranță.

Acum ești cu noi.

Noi ne protejăm bunurile.

Te vei ține de cuvânt?

Mă vei lăsa să plec după un an?

Deja i-am pus să caute o casă în Hawaii.

Dar nu pot garanta o insulă anume.

- Nu contează. - Crede-mă, contează.

N-ai fost niciodată acolo?

Nu.

Atunci de ce ai ales Hawaii?

Datorită vederilor de pe frigiderul părinților mei.

Mereu părea un vis.

Dar tu?

Născut și crescut acolo.

Un adevărat insular.

Tata era în Marină.

La fel ca al tău.

Îți va plăcea. Vei face surf. Vei mânca șuncă la conservă.

E un paradis.

În plus, îți garantez că visurile tale vor deveni realitate.

Ar trebui să te bronzezi sau vei părea suspect.

Da, e un sfat bun.

Dacă ai nevoie de mine, știi unde mă găsești.

În dulap?

E și nostimă.

Are tot ce trebuie.

Am destui bani pentru a începe construcția.

E o zonă superbă.

Nu e prea departe de St. Tropez. Nu e prea departe de plaje.

Nu sunt turiști acolo. E super-liniștit, înțelegi?

Eu însămi am desenat-o

și m-am gândit că vreau să ridic toată casa cu propriile mâini.

Știi că tata a fost tâmplar?

Anna.

Ai auzit ce am spus?

Nu, nici măcar un cuvânt.

Ce e cu tine?

Haide, răspunde. Oricum nu mi-e foame.

Da?

- Cum e vacanța? - Destul de frumoasă.

Pare un loc drăguț.

- Ai fost aici? - Nu.

Mă spionezi?

Îmi fac meseria.

Îmi place aici. Am plătit deja avansul pentru un bungalou.

Nu-i nostim.

Ce e?

M-am gândit că nu cred că vom lua vreodată acea cină.

Cred că ai dreptate.

Mai bine facem sex.

Bună.

- Ți-a plăcut în vacanță? - Da, a fost minunată.

Trebuie să fiu la ambasadă peste jumătate de oră.

Vei întârzia.

Face vreo mișcare?

Nu.

- Niciuna? - Niciuna.

Bine, oprește-l.

Am o misiunea pentru tine când te vei întoarce la Moscova.

Ce misiune?

În ultimii 20 de ani, am avut relații cu KGB-ul.

N-au fost prietenoase, ci respectuoase.

Până la urmă, suntem în aceeași afacere.

Dar asta s-a schimbat după numirea lui Vassiliev ca director.

Avem nevoie de cineva din interior.

Vreți să mă ocup de șeful KGB?

Știm cum să introducem o armă și cum să extragem agentul.

Și aveți nevoie de un fraier care să facă asta?

Avem nevoie de un partener pentru această misiune.

Folosiți-vă de unul dintre partenerii americani de la Moscova.

Acum cinci ani…

am pierdut nouă agenți într-o singură zi.

Sub supravegherea mea.

Vassiliev a dat ordinul.

Erau doar oameni care-și făceau treaba.

Așa că nu ai agenți americani care să facă asta.

- Trebuie să folosești un rus. - Ne trebuie cel mai bun agent.

Mă vor ucide.

Lucrez la asta de trei ani.

Am verificat fiecare detaliu de o sută de ori.

Nimic nu e perfect, dar e destul de aproape.

Îl eliminăm pe Vassiliev, restaurăm un pic de ordine.

Doar că am nevoie de persoana potrivită pentru asta.

Tu poți face orice.

Nu te voi obliga să faci asta.

Anna, dacă nu vrei,

n-o faci.

Dar ar trebui să știi

că i-am făcut să aprobe retragerea anticipată.

- Cum adică? - Faci asta, pleci în Hawaii.

Libertate totală. Protecție totală. Tot ce ți-ai dorit.

Și au fost de acord? Pur și simplu?

Cred c-am fost foarte convingător.

- Ce le-ai spus? - Că nu vreau să te pierd.

De acord.

Bine.

Vei fi la Moscova?

Te voi scoate de acolo personal.

Doar așa știu că vei fi în siguranță.

Șah.

Mat.

- Îmi pare rău, Alex. - Ești nebună!

- Nu vei scăpa cu viață de aici. - Culcat.

- Ești un om mort. - Și eu te iubesc.

Te va adormi.

Nu.

E ocupat.

Nu puteți aștepta aici.

Aceasta e o mașină diplomatică.

N-ai văzut numerele de înmatriculare?

Asta e o zonă securizată.

Oprirea este interzisă.

Dacă nu vrei să ai problemă,

treci peste asta.

Da?

Repet…

E ocupat. A fost ocupat toată ziua.

Așteptați.

Pentru propria dv siguranță, dați-vă înapoi cel puțin 20 de metri.

Prietene, vezi ușa aia? De acolo.

În orice clipă, omologul meu va sosi,

și grijile tale se vor încheia, da?

ZONĂ INTERZISĂ

- Coboară! - Pornește!

Anna?

Nu mișca!

Nu mișca!

De obicei, mă comport mai civilizat,

dar a fost o săptămână oribilă și simt că explodez.

Vei răspunde cu da sau nu și nu minți pentru că voi ști, crede-mă.

- Știi cine sunt? - Nu.

Răspuns corect. Faci parte din KGB, da sau nu?

- Nu. - Mossad?

- Nu știu ce înseamnă Mossad… - Da sau nu? Așa se joacă.

Nu!

Bine. Anna. Ai văzut-o?

Nu.

Îți voi spune exact ce să faci.

Dacă te contactează, dacă te sună, dacă o suni,

vei lua legătura cu mine.

Înțelegi?

- Da. - Ți-am montat microfoane în apartament.

Bine, plecați!

Scuze de deranj.

Omul zilei! Felicitări.

- Mersi, omule. - O operațiune a dracului de bună.

E confirmat că Vassiliev a murit, iar rușii numesc deja pe altcineva.

- Să sperăm că pe cineva mai bun. - Mai rău nu se poate.

Doamne, tipul ăla era un nenorocit.

Ai făcut ceea ce trebuia. A durat ceva timp, dar te-ai răzbunat.

Nimeni nu va uita asta.

Foarte bine.

Și fata? Ai vreo veste?

Moartă, probabil. Dacă a avut noroc.

O fată ca ea în gulagul siberian? Cum se va sfârși asta?

Să luăm cina împreună înainte să pleci.

Desigur.

Grozavă treabă. O mare victorie pentru băieții buni.

Da.

MESAJ NOU

LUNI, PE 14, LA ORA 14, LA PARIS. PARCUL MONCEAU. LA BUFET. ANNA.

- Intră în parc. - Recepționat.

Le spui oamenilor noștri să fie mai discreți?

Îi văd de la un kilometru.

Agenții unu și doi, dați de bănuit. Înapoi.

Oare cine o fi?

Ne ocupăm.

La dreapta, Alexei Tchenkov.

Bună ziua, dle. Cu ce vă servesc?

- Un espresso ristretto. - Desigur, dle.

Leonard Miller, CIA.

Era la Moscova când a fost ucis Vassiliev.

Toți agenții să fie gata de intervenție.

- Scoateți-mă dracului de aici! - Nu te teme, sosim.

Da, dle.

Procedura de extragere este iminentă.

Avem mișcare.

Alexei, fii pe fază.

- Ca o rață care stă să fie împușcată. - Nimeni nu va fi împușcat.

Extragere în 20 de secunde.

Alexei, nu face vreo prostie.

15…

Zece…

- Cinci… - Stați. Așteptați.

Așteptați.

- Ce e? Ce se întâmplă? - A venit.

Mă bucur să te văd.

O să te omor cu mâna mea, Anna. Știi asta?

Știu, dar mai întâi, trebuie să vorbim.

Mai vrei să ne povestești și despre alți iubiți?

Nu, sunteți doar voi doi.

Ce dracului se întâmplă?

Am venit să-mi iau rămas bun.

De tot.

Când eram mică, mă jucam cu păpușile Matrioșka

cu mult înainte de a le vinde la colț.

Îmi plăcea să le deschid și să le privesc chipurile frumoase.

E o femeie într-o femeie într-o femeie.

Dacă s-ar face o păpușă cu mine, ce ar trebuie să fie?

O fiică? O iubită?

O spioană rusoaică? Un fotomodel?

O spioană americană?

Dar dacă ajungi la cea mai mică păpușă din interior, ce e?

N-am știut niciodată.

Și aș vrea să aflu.

Toate întâmplările prin care am trecut m-au adus aici.

Mi-au dat voința de a trăi și curajul de a înfrunta totul.

E ceva ce nu voi uita niciodată.

Dar ai uitat regulile, Anna.

Poftim.

Am asta de la KGB.

Și asta e de la CIA.

- Când? - Servieta ta.

COPIERE COMPLETĂ

- Frumos lucrat. - Mulțumesc.

Și acum ce se întâmplă?

Amândoi ați primit ce e al vostru.

Totul revine la normal.

Și ne despărțim buni prieteni.

Și dacă ți se întâmplă ceva, există o copie undeva.

Și ajunge direct la presă, nu?

Sper să țineți amândoi la mine la fel de mult pe cât țin la voi.

Și vă veți asigura că așa ceva nu se va întâmpla.

Îți pui multă încredere în oameni pe care nu-i cunoști, Anna.

Peste șase luni, informațiile vor fi inutile.

Ei vor veni după tine, oriunde te-ai afla.

N-am avut nici măcar o zi de libertate.

Șase luni sunt o eternitate.

Și prefer asta.

Ne-am înțeles?

Îți doresc numai bine.

Pentru cel puțin șase luni.

Alex?

Nu-i ușor de înghițit.

Odată te-am întrebat,

dacă aș găsi o cale se scăpare, ai fi alături de mine?

Nu, am spus că voi face tot ce pot.

Asta e tot ce-ți cer.

Dacă te răzgândești vreodată,

vino acasă la familia ta.

Înțelegi?

Singura familie pe care o am e la această masă.

Nenorocita! Dacă crede că va scăpa așa…

Continuați să înregistrați.

Tu, rămâi aici.

Vrei să pleci primul?

Cred că mai stau o vreme.

- Fac cinste cu ceva de băut? - Nu exagera, tovarășe.

- Anna! - Olga?

Nimeni nu se pune cu KGB-ul!

Toți agenții, acționați!

Scoateți-l de acolo!

Lasă-mă s-o ajut, Petchenkov.

De ce crezi că are nevoie de ajutorul tău?

Va muri.

Toți murim într-o zi, prietene.

Cred c-ar fi de preferat să pleci primul.

Ai drum liber în spatele tău.

Insist.

Cumpără-mi două clătite. Fără sirop, doar zahăr.

Știu că te-au contactat americanii.

Ce vrei să spui?

Când te-ai întors din apartament, aveai urme de cătușe.

Atunci ți-ai pierdut ceasul.

Te cunosc, Anna.

Te cunosc ca pe propria mea fiică.

Momentan, ceea ce știu nu părăsește această limuzină.

Dar trebuie să-mi raportezi toate mișcările americanilor.

Ce misiune?

În ultimii 20 de ani, am avut relații cu KGB-ul.

N-au fost prietenoase, ci respectuoase.

Până la urmă, suntem în aceeași afacere.

Dar asta s-a schimbat după numirea în funcția de director a lui Vassiliev.

Vor să-l omoare pe Vassiliev?

Și vor s-o fac eu.

Anna, ce-ți dorești cel mai mult?

Libertatea mea.

Fă exact ce-ți spun și-ți dau cuvântul meu

că vei fi liberă.

Unde e? Bine.

Arată-mi din alt unghi.

Din stânga. Acela. Mărește.

Mai mult!

Vreau să văd fața. Fața!

Oprește-l.

Draga mea Olga,

dacă primești acest mesaj, totul a mers conform planului.

Tu ești în locul lui Vassiliev, iar eu… sper că sunt în viață.

Tu m-ai învățat cum să mă protejez

pentru că nimeni altcineva n-o poate face.

Și-ți sunt recunoscătoare pentru asta.

Doar că nu am putut să-mi șterg dosarul din baza de date.

Pentru că doar Vassiliev putea face asta.

Sau succesorul lui.

Știu că te vei ține de cuvânt,

pentru că prețuiești onoarea și nu suntem nimic fără ea.

Dar în caz că vrei să te răzgândești,

am ascuns o altă capcană pentru lupi în zăpadă.

Am înregistrat ultima noastră conversație.

Durata de viață a lui Vassiliev a expirat.

M-am săturat ca bărbații să ne conducă viețile.

Folosește arma pe care o vor ascunde americanii pentru tine.

Tot ce trebuie să faci este să te ocupi de nenorocitul ăla.

Am pus în aplicare tot ce m-ai învățat în toți acești ani

și acum am terminat.

Sper că vei respecta asta.

Și sper să fii mândră de mine.

Mat!

Felicitări.

Nenorocita.

FIȘIER ȘTERS