Original subtitles

Traducator: lehman25 TRE

Resincronizarea: "roeduard" pentru varianta "Calcutta.1969.720p.BluRay.AVC-mfcorrea"

De ce e�ti aici?

M-au luat de pe strad�.

N-am m�ncat nimic de c�teva zile.

Calcutta e un ora� dificil.

Tu e�ti din Calcutta?

Nu, vin de departe.

C�nd aveam 20 de ani, mi-am l�sat familia

�i de atunci sunt pe drumuri, �ncoace �i-ncolo, pe jos.

Am vizitat locurile sfinte.

Sunt un sihastru. Cer�esc ca s� m�n�nc.

De ce ai renun�at la tot c�nd ai �mplinit 20 de ani?

Pentru c� via�a e o iluzie.

Sala asta, de l�ng� Templul lui Kali, a fost donata

de municipalitate Ordinului Catolic al Maicii Teresa.

O c�lug�ri�� fran�uzoaic� a denumit-o

"camera mor�ii".

Oamenii sunt adu�i aici, �n fiecare diminea��, la r�s�rit.

Cei mai bolnavi �i muribunzii

sunt aduna�i de printre corpurile de pe trotuare �ntr-o camionet�.

Poli�ia aduce al�ii.

�i al�ii sunt trimi�i de la spitalele din ora�

Mul�i dintre ei mor.

Dup� c�teva zile, unii se �ntorc �n strad�, ca s� fac� loc noilor veni�i.

Muzica asta e de-afar� - melodii celebre din filme.

Dup� alegerile din 1967,

Bengalul de Vest a fost guvernat de Frontul Unit, cu doctrine

de la centru-st�nga la comunism.

Ca urmare a unei manevre parlamentare, guvernul �sta a fost �nl�turat.

S-a instaurat legea mar�ial� �i �ntrunirile de peste 5 persoane au fost interzise.

A�a c�, �n fiecare dup�-amiaz� �n fa�a re�edin�ei guvernatorului,

partizanii Frontului defileaz�.

Poli�ia �i aresteaz� �i �i urc� �n dube

�n mod pa�nic.

Azi demonstreaz� organiza�iile de femei.

Steagul portocaliu �i tridentul sunt simbolurile unei secte religioase.

Se strig� sloganuri:

"Ei �l numesc Ghandism, Noi �l numim fascism!"

"Tr�iasc� revolu�ia!"

"Bengal, un alt Vietnam!"

"Jos cu obedien�ii yankeilor!"

Exist� dou� partide comuniste: comuni�ti de dreapta �i comuni�ti de st�nga;

ambele aripi neag� orice leg�tur� cu China lui Mao.

�n 1967 la Naxalbari, �n Bengalul de nord,

o revolt� ��r�neasc� de inspira�ie maoist�

a fost reprimat� de membrii Frontului Popular care includea cele dou� partide comuniste.

Aceste femei �i vor petrece 3 zile �n �nchisoare

unele dintre ele �mpreun� cu copiii lor.

�n Kumartoli, �n nordul ora�ului,

artizanii preg�tesc festivalul �nchinat lui Saraswati,

zei�a �n�elepciunii, so�ia lui Brahma,

protectoarea studen�ilor.

Mii de statui sunt fabricate �i v�ndute �n zilele premerg�toare festivalului.

Statuile sunt scumpe,

a�a c� localnicii str�ng bani de la familie, cast� sau strad�.

Cu o zi �naintea festivalului, pe trotuare, tobo�arii �i ar�ta m�iestria.

Serviciile lor sunt solicitate pentru ceremonie.

Statuile sunt expuse timp de o s�pt�m�n� prin case �i pe str�zi

iar apoi sunt aduse �ntr-o procesiune solemn� pentru a fi aruncate �n r�u.

Toat� noaptea se defileaz� cu ele.

Dansatorii ace�tia sunt studen�i ai Universit��ii din Calcutta.

Exact �n mijlocul Calcuttei,

indienii au l�sat �n picioare un mausoleum gigantic �nchinat Reginei Victoria.

E cel mai important monument din ora�.

Calcutta nu a existat �nainte de englezi.

Construit �n jurul unui fort militar, pe locul unui fost sat pesc�resc,

ora�ul a fost dezvoltat doar pentru a satisface nevoile colonialismului.

La sf�r�itul secolului XVIII,

Compania Britanic� a Indiilor de Est

a exploatat bog��iile Bengalului �n mod sistematic, p�n� la epuizare,

capitalul rezultat fiind trimis �n Anglia.

Acest influx de capital a determinat

revolu�ia industrial� �i dezvoltarea capitalismului englez.

Clubul Regal de Golf din Calcutta,

situat �n mijlocul unui cartier muncitoresc,

este protejat de ziduri �nalte.

Este ticsit cu portrete ale Reginei Elizabeth �i ale Ducelui de Edinburgh.

Ace�ti indieni angliciza�i, �mpreun� cu al�i str�ini,

formeaz� o clas� economic� atotputernic�,

complet izolat� de restul popula�iei.

�nainte de independen��, culturile de iut�

se aflau la est de Bengal, iar fabricile �n vest.

Dup� secesiunea din 1947,

culturile de iut� au revenit Pakistanului de Est,

iar fabricile, Indiei.

Lipsi�i de materia prim�,

indienii au fost obliga�i s� aloce culturilor de iut�

anumite regiuni unde se cultiva �n mod tradi�ional orez.

Datorit� acestei mut�ri �i a cre�terii demografice,

Bengal, odat� exportator de orez,

nu �i-a mai putut hr�ni popula�ia.

M�na de lucru din aceast� fabric� este format�,

�n mare parte, din refugia�i pakistanezi.

Sindicatele se lupt� din greu datorit� ostilit��ii conducerii �i a �omajului.

Competi�ia acerb� de pe pia�a mondial�

face ca aceast� fabric� de dinaintea r�zboiului s� fie cu greu competitiv�.

Aceast� linie privat� face leg�tura �ntre suburbiile agricole �i Calcutta.

Are pierderi �i sunt zvonuri c� va fi �nchis�.

�n fiecare diminea�� transport� muncitorii care lucreaz� �n ora�

�i ��rani care vin cu m�rfurile la pia��.

Mul�i dintre ei c�l�toresc f�r� bilet.

Calcutta �i �mprejurimile totalizeaz� acum peste 8 milioane de locuitori.

Popula�ia s-a triplat de la independen�a �ncoace.

Peste 2 milioane de refugia�i au venit din Pakistan,

la care se adaug� migra�ia constant� dinspre zona rural�.

Nutri�ia ridic� probleme importante.

M�ncarea este scump� �i ra�ionalizat�.

Reziden�ii folosesc cupoane de ra�ie pentru orez, zah�r �i ulei.

Azi e festivalul Anului Nou chinezesc.

Sunt 50.000 de chinezi �n Calcutta.

Asce�i sau siha�tri, foarte numero�i pe str�zile ora�ului,

sunt oameni care tr�iesc din mil�.

Ei s-au deta�at total de societate �n mod voluntar.

Sunt respecta�i, uneori chiar temu�i.

Florile astea se folosesc numai �n scopuri religioase.

Ele se a�tern ca ofrande �n fa�a imaginilor divine.

Bengalezii au o plec�ciune special�

pentru Kali, so�ia lui Shiva,

�i distrugerii.

�n fiecare diminea��, la templul lui Kali din centrul ora�ului

sunt sacrificate capre �ntr-un ritual.

Aproape peste tot �n Calcutta sunt "sc�ri �n fl�c�ri"

unde se practica incinerarea.

Ceremonia este f�cut� de c�tre ruda cea mai apropiat�,

�n cazul de fa�� este so�ul, cu ajutorul unui preot.

Pentru indieni, moartea nu e un eveniment dramatic.

Nu e un sf�r�it �i nicio salvare.

Potrivit credin�ei hinduse,

pe baza unor reincarn�ri succesive ale sinelui,

via�a e numai o etap�, o trecere, un scurt moment dintr-un ciclu cosmic.

Incanta�iile sunt �n sanscrit�, limbajul textelor sacre.

Preotul evoca cele 4 elemente: foc, ap�, aer �i p�m�nt.

Corpul trebuie s� fie �n �ntregime consumat �i cenu�a s� fie aruncat� �n r�u.

Numai atunci spiritul este eliberat �i poate g�si o alt� �ntrupare muritoare.

Acest cartier de bordeie se afl� �n mijlocul Calcuttei.

Nu e o excep�ie.

Izolat la frontiera estic� a ��rii,

acest ora� gigantic este �n recesiune.

Un vestigiu al colonialismului, el nu prea este adaptat noii economii indiene.

Condi�iile de via�� de aici sunt din ce �n ce mai grele.

�i, totu�i, imigran�ii vin f�r� �ntrerupere.

Pentru ei e foarte greu s� g�seasc� de lucru.

Peste jum�tate de milion de reziden�i nu au un domiciliu stabil.

Ei tr�iesc, dorm �i uneori mor pe strad�.

�n timpul musonului, ora�ul este inundat.

�n 20 de ani, dac� cre�terea demografic� va continua �n acela�i ritm,

Calcutta va avea 20 de milioane de locuitori.

Aceast� cl�dire cu 25 de etaje este cea mai modern�

construc�ie din ora�. Va ad�posti birouri.

Munca asta nu este mecanizata aproape deloc.

St�lpii de sus�inere sunt ridica�i de o echip� de 12 oameni.

Ace�ti 12 oameni cost� mai pu�in dec�t un scripete.

Sindicatele se opun activ mecaniz�rii

care ar cre�te �omajul.

C�r�u�ii �i al�i muncitori sunt din ora�ul vecin Bihar.

Sunt 2 milioane de Bihari aici - un sfert din popula�ia Calcuttei.

Ei formeaz� un subproletariat "flotant"

de la marginea societ��ii.

Sunt pl�ti�i cel mai pu�in,

de ordinul a 75 de rupii sau 60 de franci pe lun�.

Au cele mai proaste condi�ii de via��.

Economisesc c�t pot �i, dup� 20 de ani,

se �ntorc �n satele unde �i-au l�sat so�iile �i copiii.

Unul dintre ace�ti imigran�i explica c� este �n Calcutta de 12 ani pentru o femeie.

Dup� munc�, ace�ti muncitori

se adun� pe un trotuar,vizavi de gar�, pentru o ceremonie religioas�.

O mare parte din comer�ul �i industria Calcuttei

sunt controlate de Marwari,

originari din ora�ul din de�ert al Rajasthanului, �n cealalt� parte a Indiei.

Aceast� c�s�torie dintr-o familie burghez�

combina cea mai strict� tradi�ie cu influen�a vestic�.

Un acordeon cant� toat� noaptea pentru invita�i.

Tat�l miresei este un tipograf bogat,

un membru al Clubului Rotary �i al partidului din congres.

Ceremonia religioas� �n sine dureaz� aproximativ 40 de minute.

Ritualul complicat const� �n purific�ri,

ofrande �i invoc�ri ale elementelor.

Zestrea tinerei fete e compus� dintr-o sum� mare de bani

�i toate bijuteriile pe care le poart�.

Urma ro�ie l�sat� �n fruntea fetei arat� c� ritualul sacru s-a �ncheiat.

�l va p�stra p�n� la moarte sau p�n� va r�m�ne v�duv�.

Pe terasa casei unde are loc nunta,

cei o mie de invita�i m�n�nc� pe r�nd.

Nu se serve�te alcool.

Ceremonia �i recep�ia l-au costat pe tat� 15.000 de rupii.

Anumi�i studen�i din �coala asta studiaz� de 10-12 ani,

f�r� a avea ambi�ii profesionale, ci doar de pl�cere.

Ei lucreaz� sub conducerea lui Aashish Khan,

fiul lui Ali Akbar �i nepotul lui Ravi Shankar.

"Guvernatorul a �nchis universitatea."

"Ni s-a cerut s� demonstr�m,

dar acest mar� studen�esc este condus de oportuni�ti ai Frontului Unit."

"Ei sunt cei care i-au b�gat �n �nchisoare pe liderii ��r�ni�ti de la Naxalbari."

"Asta nu ne prive�te. Este politica burghez� �i revizionist�."

"Vrem s� �ncepem o revolt� ��r�neasc�,

�n afara democra�iei burgheze, prin for�� armat�,

dup� exemplul revolu�iei chineze �i al poporului vietnamez.

Demonstran�ii se �ndreapt� c�tre palatul guvernatorului.

E un grup mic, dezbinat.

Sunt sociali�ti de diverse orient�ri,

comuni�ti de aripa st�nga sau dreapta,

extremi�ti pro-chinezi �mp�r�i�i �n grupuri mici,

iar studen�ii traverseaz� ora�ul dispersa�i.

10.000 de poli�i�ti �i solda�i �i a�teapt�.

�n timpul dup�-amiezii,

o procesiune religioas� �ntrerupe demonstra�ia.

Cei credincio�i s�rb�toresc

aniversarea mor�ii unui Rabidas, fondatorul unei secte sincretice

format� din hindu�i de cast� inferioar�,

cei din clasa cea mai joas�, sikhsi �i musulmani.

Imediat dup� aceea, demonstra�ia re�ncepe.

Acest lepros care recit� un poem �n urdu, limba indienilor musulmani,

a fost odat� angajat guvernamental.

Boala l-a costat at�t postul, c�t �i familia

�i l-a transformat �n cer�etor.

Calcutta are intre 70-80.000 de lepro�i, aproape to�i cer�etori.

Serviciile publice nu pot avea grij� de ei.

Unii dintre ei sunt �ngriji�i de o organiza�ie caritabil�.

"Nu m� pot sui �n tramvai �i nici �n autobuz."

"Dac� a� cere un ceai, barmanul m-ar �ntreab�: Ai cea�ca ta?

Nu m-ar atinge �i mi-ar spune s� o las pe jos."

"Ar turna ap� fiart� pe ea �i-o va atinge numai dup� ce-a cur��at-o."

"A�a suntem trata�i noi aici. Suntem detesta�i."

"Suntem privi�i cu ur�."

�n fiecare sear� �n Dapa, dup� ce rostesc "Tat�l Nostru",

m�icu�ele �mpart ulei de soia de la UNICEF.

Pe bidoane scrie �n 17 limbi:

"Donat de poporul american".

Acum 7 ani, acest pustnic a f�cut un jur�m�nt s� nu mai stea jos sau �ntins niciodat�.

El st� �n picioare zi �i noapte sub un copac din gr�dina public�,

la c��iva metri de Grand Hotel,

�n mijlocul sus�in�torilor.

�n fiecare duminic�, Maidan-ul, parcul imens din mijlocul ora�ului,

e invadat de o mare de oameni venit� din cartierele de la periferie.

Lupt�tori, v�nz�tori, c�nt�re�i, povestitori, muzicieni sau preo�i

sunt participan�i la aceast� �ntrunire.

Pove�tile �i c�ntecele au �ntotdeauna teme religioase,

fiind inspirate din Ramayana �i Mahabharata,

marile epopee ale hinduismului.

Ace�ti b�rba�i care nu se cunosc �ntre ei,

se roag� �i c�nta �mpreun� toat� dup�-amiaza �i sear�.

40% din locuitorii Calcuttei tr�iesc �n condi�ii

considerate de sociologi ca fiind sub-umane.

Acest cartier mizer este �n Howrah, de cealalt� parte a r�ului,

l�ng� triaj.

Doar un sfert dintre case sunt construite din c�r�mid� sau beton.

P�m�ntul �i casele sunt proprietate privat�.

Chiriile sunt mari.

60% din locuitorii cartierului sunt musulmani;

ceilal�i sunt hindu�i, �n cea mai mare parte din casta cea mai joas�.

Exist� o anumit� tensiune �ntre comunit��i,

dar condi�iile de via�� aproape au eliminat subiectele religioase tabu.

Musulmanii �i hindu�ii �mpart acelea�i locuin�e, acelea�i ci�mele,

ceea ce ar fi de neconceput �ntr-un sat.

Acest b�rbat tr�ie�te aici cu familia.

Munce�te la c�ile ferate �i c�tig� 100 de rupii pe lun�.

A �nchiriat dou� camere: una pentru mama, tat�l �i sora lui,

iar cealalt� pentru el, so�ia �i cei �ase copii ai lor.

Pl�te�te pentru ele 35 de rupii lunar.

P�rin�ii lui sunt �n v�rst�. Sora lui �l mai ajut�.

Cu cartelele de ra�ie pentru orez, zah�r �i ulei

cheltuie 100 de rupii pe lun�.

Nu-i ajung banii �i se �mprumut� tot timpul.

Unii din cartier c�tig� mai mult dec�t el, al�ii �ns� mai pu�in.

Sunt mul�i al�ii care nu g�sesc un loc de munc�.

�n cartierul �sta mizer, unele cl�diri sunt grupate �n compound-uri

�n jurul unei cur�i interioare cu ci�mea.

�n acest compound tr�iesc 11 familii, peste 80 de persoane.

�n medie, sunt 5-6 pe camer�.

Camerele sunt foarte mici.

Cartierul �sta nu e o excep�ie, mai sunt o mul�ime la fel.

�n ciuda m�surilor disperate, administra�ia

ora�ului a renun�at practic s� mai fac� cur��enie

�i s�-i mute pe oameni din cartierele astea.

Dac� ar fi f�cut asta, ar fi venit al�i imigran�i

s� ocupe spa�iile goale; astfel popula�ia ar fi crescut,

d�nd na�tere unor probleme �i mai greu de rezolvat.

Sunt c�teva mii de vaci de lapte �n cartierele m�rgina�e.

Ele nu apar�in locuitorilor acestora.

Excrementele lor �nfunda canalele de scurgere,

f�c�ndu-le s� r�bufneasc�, mai ales �n anotimpul ploios.

�n mijlocul cartierului, olarii fac c�ni de lut

care sunt uscate la soare.

Ele sunt destinate numeroaselor ceain�rii din ora�.

Ele sunt sparte dup� ce se folosesc.

�n Howrah, unde e acest cartier,

nu s-a ridicat gunoiul de c�teva luni,

din lips� de fonduri.

Aceste bile din cenu�� �i b�legar se folosesc pe post de combustibil.

C�teva compound-uri din acest cartier sunt destinate lepro�ilor.

Ei tr�iesc �n carantin� strict�, av�nd propria m�ncare �i ci�melele lor.

Mul�i dintre ei sunt cer�etori �n ora�.

C�tig� mai mult dec�t al�i locuitori de aici care muncesc.

La primul semn al bolii,

un lepros trebuie s� se mute imediat �ntr-un astfel de compound, �mpreun� cu familia.

Ei formeaz� o cast� aparte,

hindu�i �i musulmani la un loc, �i se c�s�toresc �ntre ei.

Lepra nu e o boal� ereditar�,

dar cum copiii lor nu pot ie�i din carantin�

sunt �i ei contamina�i.

La marginea cartierului, pe l�ng� depozitele feroviare,

familii sosite recent din Madras,

cea mai �ndep�rtat� extremitate sudic� a Indiei, sunt �nghesuite �n colibe de paie.

Pielea lor e mai �nchis� la culoare �i vorbesc Tamil,

o limb� total diferit� de Bengali.

Au o reputa�ie proast� �i nu se amestec� cu vecinii.

Mul�i dintre ei caut� prin gunoaie, iar copiii lor nu merg la �coal�.

Acest b�rbat �i aceast� femeie �i-au p�r�sit satul

�i au venit aici �n speran�a de a g�si de munc�.

Sunt uimi�i c� sunt filma�i, c� sunt comp�timi�i,

c� st�rnesc indignare.

Resincronizarea: "roeduard" pentru varianta "Calcutta.1969.720p.BluRay.AVC-mfcorrea"

Traducator: lehman25 TRE