Original subtitles

Downloaded from YTS.MX

Official YIFY movies site: YTS.MX

VICTOR GARNIER - PESCUIT ŞI VÂNĂTOARE

Bună ziua, dle Garnier !

Bună ziua !

Isabelle, ai grijă de magazin !

BANCA DE CREDIT DURAND-MAREUIL

Aţi făcut bine că mi-aţi ascultat sfatul.

Banii nu trebuie să stea degeaba !

E un adagiu vechi.

Cu Minele Tangana nu riscaţi nimic, dragă prietene !

Cresc mereu... Tocmai au găsit noi zăcăminte.

Datorită mie, plătiţi cel mai mic preţ,

iar capitalul dvs. se va dubla în şase luni.

Domnule Durand-Mareuil, spuneţi-mi cât mai multe despre Tangana !

LOVITURĂ DE TEATRU LA BURSĂ: TANGANA SCADE

TANGANA ÎN CĂDERE LIBERĂ

SFÂRŞITUL COMPANIEI TANGANA

Nu m-a convins. Nu-mi mai puteţi arăta şi altceva ?

- Ba da. Uşa ! - Incredibil !

- Ieşiţi mai des ! - Şi definitiv !

Plăcerea e reciprocă !

Tată !

Tu ocupă-te de cârligele tale ! Şi nu le amesteca !

Bună, tată !

- Tată, sunt falit ! - Şi eu.

Tată, fii drăguţ ! Nu cauţi şi tu prin casa de marcat ?

- De ajuns ! - E luni, îi datorezi bani de buzunar !

Eu îi datorez lui ? Dar cei care-mi datorează mie ?

- De cei care m-au jefuit nu zici nimic ? - Te-au jefuit ?

Da. Dar ăsta e secretul meu.

Bună ziua ! Fug, am întâlnire la coafor.

- Tată, sunt falită ! - Ai ales un moment prost.

- Gérard ! - N-ai terminat ?

Le dăm din banii de cumpărături.

Sigur, poftiţi !

Coafor, discuri, caviar !

La dolce vita ! Trăiţi pe picior mare !

Noroc că Corinne cântă la vioară !

De ce ?

Ne va acompania când cerşim.

- Victor, cafeaua ta ! - Nu !

- Ce faceţi, dragă prietene ? - Domnule Durand-Mareuil ! Doamnă !

Laura, ţi-l prezint pe Victor Garnier.

Unul dintre cei mai buni armurieri din Paris... Cel mai bun !

Te va sfătui ce armă să cumperi.

Uneori, nu e bine să ţinem seama de sfaturi.

Prietenul nostru a avut un mic necaz cu Tangana...

Un necaz enorm !

Cine ar fi putut prevedea naţionalizarea acestor mine ?

Poate dumneata...

Draga mea, competenţa mea se opreşte acolo unde începe neprevăzutul.

Arma...

- Da, arma ! - O să vezi !

E pentru porumbei...

Porumbeii sunt mai dificili decât credeţi...

Se întorc şi fac caca în capul tău.

- Dezgustător ! - Într-adevăr !

E o bijuterie ! Interior cromat, antişoc...

- Da, antişoc. - ... perfecţionat pe ambele margini,

bandă striată care se încadrează în basculă,

ejector automatic, închizător cvadruplu, trei kilograme.

Pentru dvs., e doar 5.700 de franci. Nu vreau să vă jupoi !

Nu e cam scumpă ?

Banii trebuie să circule.

Ieri erau la dvs., azi sunt la mine. E firesc !

Se încarcă uşor ?

Foarte uşor !

Poţi să tragi deja !

E a ta, iubire !

Mă răsfeţi prea mult, André-Hugues !

De unde ai atâţia bani ?

Cu Tangana nu riscaţi nimic...

Nu riscaţi nimic...

Nu riscaţi nimic...

CREŞTE PERICULOS NUMĂRUL DE JAFURI NEREZOLVATE

Pe aici, domnule.

Mulţumesc. La revedere !

- Şi factura de la producător ? - Numai la ea mă gândesc !

Şi facturile de la Winchester,

Candeli şi Thomas ?

Mă gândesc şi la ele !

De aceea, dragi confraţi, nu trebuie să confundăm

bunătatea cu slăbiciunea.

Avem datoria de a fi vigilenţi şi statornici în credinţa noastră.

Trebuie să fim puternici şi hotărâţi

să aducem pe calea dreaptă oile rătăcite,

pentru că suntem soldaţii Domnului.

Să zicem că vine la voi...

un om animat de intenţii rele.

Şi, abuzând de încrederea pe care o aveţi în el,

vă fură fără ruşine.

I-aţi spune spune: „Ia ce vrei,

pentru că eşti fratele meu, iar ce e al meu este şi al tău !”

Dar, dacă acest om are răul în el,

nu trebuie încurajat să comită

josnicii din ce în ce mai mari, care duc la pierderea sufletului

cu fiecare zi ce trece.

Nu-i aşa că sufletul e cel care trebuie salvat ?

Este foarte clar cum trebuie să ne comportăm.

În primul rând, dacă e posibil, trebuie să ne recuperăm bunurile,

în mod discret, fără a provoca o scenă.

Apoi, trebuie să-l facem să-şi înţeleagă greşeala

şi să i-o iertăm, aşa cum şi Dumnezeu i-o va ierta,

dacă se căieşte pentru păcatele sale

şi îşi aminte ceea ce niciunul dintre noi nu trebuie să uite niciodată...

Câştigurile necinstite nu fac bine nimănui !

Aşa să fie !

- Gata, îl comitem ! - Ce, tată ?

- Un jaf ! - Un jaf ?

Vom jefui banca de peste drum !

Victor, nu e amuzant.

Trebuie să vă zic adevărul...

Economiile noastre, rezervele noastre... s-a zis cu ele !

Cum aşa ?

- Au dispărut ! - Au dispărut ?

Au dispărut.

Ticălosul de Durand-Mareuil ştia că Tangana se va naţionaliza !

A abuzat de încrederea mea.

Şi ştiţi ce a făcut cu banii mei ?

Adică cu ai noştri...

Judecaţi singuri !

Stop !

A sosit ora răzbunării ! De acord ?

Da, tată. E dezgustător !

Nu, Gérard. E revoltător !

Îşi întreţine amanta cu banii noştri !

A acţionat greşit, dar asta nu ne dă dreptul...

- L-ai auzit pe preot ? - N-a vorbit de vreun jaf !

Îmi voi recupera banii şi voi salva un suflet pierdut !

Jefuitul băncilor e o profesie !

- Avem arme ! - Nu suport să văd sânge !

O să purtăm măşti !

- Şi fugim cu o maşină ! - Sigur !

Camioneta de transferat bani vine în fiecare sâmbătă.

- Da. - O vom ataca pe trotuar.

Nu, tată ! Avem 70% şanse de eşec.

Aşa a fost prins Joseph le Camarguais.

- Da ? - Tată !

Stăm ascunşi înăuntru până la ora închiderii !

Să intrăm prin tavan ! E un apartament gol deasupra.

Nu mai ţine nici figura asta.

- Nu mai eşti la curent. - Începi să mă agasezi.

Putem săpa un tunel din pivniţa noastră !

- Ce lovitură sub centură ! - Las-o să vorbească !

Super, mamă ! Sunt doar 5% şanse de eşec.

- Seiful e la subsol. - Scăpăm de sistemul de alarmă.

- Intrăm noaptea. - Îl deschidem cu lampa de sudură !

Şi recuperez ce mi-a furat ticălosul !

Va fi foarte obositor !

Stai liniştit, eu...

Apoi dinamităm tunelul. Să vedem dacă mai află cineva de unde venea !

Unde ai învăţat asta ?

Cârtiţele pun mâna pe bani, pagina 109.

Trebuie să-ţi supraveghez lecturile !

Domnule !

Domnule, nu vă temeţi ! A fost o greşeală !

- Îmi pare rău. Domnule ! - A plecat.

- Ce faceţi aici ? - Ce fac de obicei.

Nu mai spălaţi pe jos ! Ocupaţi-vă de lustra din sufragerie !

Asta e ceva nou !

- Rutina duce la scleroză. - La scleroză ?

E în regulă, tată ?

Nu ! O luăm de la început. Fugi în pivniţă !

- Bine... - Rămâi aici !

Când ajungem înăuntru, ne dai semnul, dar discret.

Am nevoie de conturile astea înainte de prânz !

Da, domnule.

- Garnier ! - Domnule Durand-Mareuil !

- Ce faceţi ? - Bine.

Ce fată mare aveţi !

Dragul meu Garnier, duminica trecută, arma dvs. a făcut un masacru !

Laura a fost încântată.

Apropo, sâmbătă merg să vânez raţe.

Aş vrea să mă sfătuiţi...

- Nu e fiul dvs. ? - Unde ? Nu !

Ba da, el e ! Ce ştrengar !

- De ce sare aşa ? - El e !

De ce sare aşa ?

Cine ştie de ce sare ?

- Nicio grijă ! Aşa e la noi în familie. - Nu !

Şi eu săream la vârsta lui.

Începeam să sar din orice.

Un sirop de coacăze sau un opt la matematică ? Iar săream.

O întâlnire primăvara sau un răsărit de toamnă...

Şi săream !

Nu vi se pare că nu se mai sare ca altădată ?

- Nu ştiu... - Nu vă place să săriţi ?

- Nu ! - Credeam că vă place.

- De ce spuneţi asta ? - Fără motiv.

Voiam să vă avertizez că riscaţi să fiţi inundat.

Inundat ? Cum aşa ?

Şi de când aveţi infiltraţii în pivniţă ?

Le-am observat ieri. Am zis că e bine să vă avertizez.

- Subsolul unei bănci e sigur plin. - Mersi !

Mersi ! O să verific !

După părerea mea, inundaţia riscă să se producă exact aici.

- Ce e aici ? - Seiful.

În curând va fi ideal pentru bani lichizi !

Amuzant ! Nu trebuie să vă faceţi griji,

ţinând cont de grosimea şi calitatea zidurilor.

- Nişte infiltraţii... - Aşa se zice.

Vreţi să vizitaţi subsolul nostru ?

Veţi vedea că nu e niciun risc pentru casetele de valori ale clienţilor.

Poate să vină şi Corinne ?

Desigur ! E fermecătoare ! Urmaţi-mă !

- Gerber, te rog... - Da, dle.

Deschide seiful !

- Mă scuzaţi ! - Dră...

- Puteţi să-mi daţi nişte informaţii ? - În legătură cu ce ?

Cum pot închiria o casetă de valori ?

- Mergeţi la celălalt ghişeu ! - Mulţumesc.

- Bună ziua, dră ! - Bună ziua, domnule !

- Sunt Philippe Brecy. - Isabelle Garnier.

Ştiu. Vă văd adesea la fereastra din faţă.

Ştiu.

Sunt stagiar aici.

Doar stagiar ?

Da, dar în curând, după ce îmi termin stagiul,

sper să obţin un post de conducere.

Cu ce vă pot ajuta ?

Aş vrea să închiriez o casetă de valori.

Nimic mai uşor !

Cu condiţia ca banca dvs. să fie sigură ! Cu atâtea jafuri...

Ce metode de protecţie aveţi ?

Vedeţi ? Nici urmă de umezeală !

Aţi verificat bine pereţii ?

Nu e o pivniţă veche, ca la dvs. !

Planurile Domnului sunt impenetrabile !

Ca subsolul acesta !

Banii clienţilor sunt mai în siguranţă aici decât la Monetărie !

Apropo de Monetărie,

aud că un paznic... Nu fumez !

Aud că l-a descoperit cu o conservă mică.

Evident, trebuie să ai timp.

- Văd că e solid. - E din piatră acoperită de beton !

- Beton ? - Da.

Asta schimbă totul.

Staţi puţin...

- Mai devreme eram chiar deasupra... - Da.

- Şi nu pică ? - Nu.

Aveţi noroc. Pivniţa mea e aici...

Aproximativ...

Şi...

Mai devreme eram acolo.

- Da. - Eram acolo.

Acum suntem aici.

Da.

Şi pivniţa e acolo.

- Da. - Vizavi de asta !

E chiar vizavi.

Mai rămâne înălţimea.

Aici e mai adânc ca la noi.

Asta explică de nu aveţi infiltraţii.

Înălţimea e foarte importantă.

Am văzut tot. Pot urca ?

Da, urcă ! Ştii drumul.

Ce drăguţă e !

Uşa seifului !

12, 13, 14, 15, 16...

Ştiţi că nu am dreptul să vă spun toate astea ?

Şi de ce o faceţi ?

Ia ghiciţi !

Acum sunt convinsă că banii mei vor fi în siguranţă.

Nimeni n-ar avea curaj să jefuiască banca !

Vă dau să completaţi un formular. O clipă !

BANCĂ... PIATRĂ... BETON... PIVNIŢĂ

Plecăm de aici şi ajungem aici...

- Ce distanţă e ? - Sunt 12 metri şi ceva.

Fără „şi ceva”! Vreau precizie !

- Era aici... - Ei bine ?

Sunt 12,4 metri plus grosimea zidului.

- Vom pune cu toţii osul la treabă. - Sper !

Trebuie să săpăm cel puţin un metru sau un metru şi jumătate pe zi.

Nu e cam mult ?

Poate, dar scadenţa facturilor e pe 30. Trebuie să...

- Ce înălţime are pivniţa noastră ? - 2,80 metri.

2,80 metri. Şi a lor ?

Au 28 de trepte de 16 centimetri. Deci 4,48 metri.

Deci 4,48. Ieşim la 2,6 metri de la sol.

- Da. - E nevoie de scară.

- O trec pe listă. - Aşa.

Ştiind că de la A la B sunt 12,40 metri,

că înălţimea C e 2,80 metri şi înălţimea D e de 4,48 metri,

ce vârstă are agentul care ne va aresta ?

Ştii că sunt superstiţioasă...

Raportul tău !

Sunt alarme electrice la uşi, casete şi poarta de la seif.

Un paznic face ture la fiecare două ore. A fost în Legiune, e înarmat, trage bine.

Şi te distrezi ?

Tocmai va fi concediat fiindcă e beţiv !

Alarmele sunt scurtcircuitate. Le repară de-abia peste opt zile. Totul e secret !

Uite, pentru coafor. Acum, furgoneta !

Soseşte la 15:40. Descarcă şi pleacă la 15:48.

Se grăbesc, perfect. Şi atunci urmăm noi !

La culcare ! Mâine cumpărăm materiale şi ne apucăm.

Fetele se ocupă de magazin. Executarea !

Acesta e cel mai rezistent.

Încearcă-l !

Ce greu e !

- Depinde ce vreţi să faceţi cu el. - Săpăm un tunel !

Nu, săpăm o groapă la ţară.

Facem un garaj într-o colină.

Cu ăsta merge mai repede.

Luăm trei. Să recapitulăm !

O scară, două role de cablu electric, trei lămpi,

patru ciocane, un kilogram de cuie, trei dălţi,

două lămpi de sudură, şase baterii, cinci căşti de protecţie.

- Da. - Trei târnăcoape. Spuneţi-mi...

Construiţi un garaj sau o benzinărie ?

Trebuie să muncim ca să avem din ce trăi, nu ?

Şi restul !

Da, mai e şi restul.

Spuneţi-mi...

Aveţi cleşti ?

Da. Plat, de tăiat, englezesc ?

Gură-mare !

Cleşte episcop.

Adică cleşte cardinal. Cu deschiderea mare.

- Da, cu gura mare ! - Era un joc de cuvinte.

Pe aici...

TÂMPLĂRIE

Haideţi !

Te joci de-a buldozerul ?

Scuze, domnule agent ! O repar.

E ca nouă ! Ia uitaţi !

- Ia mâna ! - Ce frumoasă e !

- Actele dumneavoastră ! - Da.

- Ţine asta ! - Da, sigur.

- Ce transportaţi ? - Tot felul de mărunţişuri.

Domnule, mai avem un drum de făcut şi nu ne merg farurile.

Ca să vezi...

Ia te uită...

De ce i-ai spus asta ?

Ştii bine că trebuia să le repari de mult.

Atunci, tu o să plăteşti amenda.

Amenzile !

Domnule agent ! N-am nici vignetă.

Doamne !

Bine că nu sunteţi răniţi !

- Era să cadă pe noi ! - S-a surpat ?

Cine a avut ideea să proptească totul cu parchet ?

- Tu, tată. - Hai să mergem, că ne sufocăm !

- Ne trebuie un expert. - În plămâni ?

Nu, în construcţii civile.

Ce mai echipă !

Ce să fac eu cu asemenea oameni ?

Să vedeţi ce o să-mi facă şeful !

Apucaţi-vă de săpat !

Abdou, nu e ora mesei ! Dacă continui, îţi confisc gamela.

Incredibil !

Nu pare mare lucru, dar e muncă grea, nu ?

Tipii ăştia îşi scot mâinile din buzunare

doar ca să-şi încaseze salariul.

Nu o să-i amendeze niciodată pentru că se mişcă prea repede.

Aţi făcut vreodată tranşee acoperite ?

- Acoperite ? - Da.

Cum adică ?

În subsol.

- Subterane ? - Exact.

- Tunele miniere ! - Exact.

Dacă am făcut ? Şi încă cum ! De ce mă întrebaţi ?

- Vreau să sap o groapă. - Un puţ ?

Exact. Dar nu aşa, ci aşa.

- Un puţ orizontal ? - Da.

- Pentru ce ? - Pentru aniversarea soţiei mele.

Îi plac puţurile orizontale ?

Vreau să-i ofer peştera lui Ali Baba.

Una micuţă. O voi săpa cu fiul meu.

Bun.

Soţia dvs. are noroc că aţi dat de mine.

Aşa.

Luaţi loc !

După dumneavoastră !

- Puţin vin roşu ? - Nu !

- Să dăm noroc ! - Nu !

Nu e ceva prea rafinat. Am un văr care are o vie.

- În sănătatea dnei ! - Da.

Atenţie ! Nu poţi să bei aşa în fiecare zi !

Într-adevăr, nu.

În ce săpaţi ? Care e natura terenului ?

- Normală. - E şist, calcaros, argilos ?

- Câte puţin din toate. - E compact sau se sfărâmă ?

Mai degrabă se sfărâmă.

E nasol, deci.

Trebuie proptit totul cu grijă.

Altfel, în loc de aniversare, va fi o înmormântare.

Dar nu contează. Mai beţi puţin !

Doar o picătură.

Hai, goliţi paharul !

Bun...

Vă trebuie planşe de 34, sau chiar de 41.

Pe margini vin ţapine şi stâlpi de mină.

Dar mai bine am pune totul pe căpriori.

Iar dacă se sfărâmă, vă trebuie tălpi.

Avem cizme.

- Nu. Tălpi ! - A, da.

Prin „planşă de 41” vreţi să spuneţi din 1941 ?

Nu. Nu e anul, ci grosimea.

- Ziceaţi ceva de căpriori... - Da.

Adică de căprioare ? Ce să faci cu ele în tunel ?

Căpriorii sunt altceva. Va trebui să vă învăţaţi totul !

În sănătatea femeilor şi a iepelor noastre, dar şi a celor...

- Ştiu restul zicalei ! - ... care le călăresc.

- Trage de căprior ! - Trag.

Ăsta e căpriorul, nu aia ! Haide, sus !

Haide ! Gata. Poţi să-i dai drumul.

Du-te în spate !

În spate ! Târnăcopul !

Doamne...

Tată, s-a înţepenit.

Ce mai echipă !

Nu dormim la lucru !

Victor !

Opreşte-o ! Hai !

Bună ziua !

- Bună ziua ! - Bună ziua !

Sunt bine, mersi ! Dumneavoastră ? Şi Isabelle e bine. Grozav, nu ?

E din cauza vârstei ! Ce doreaţi ?

Să vă văd. Directorul băncii e ocupat. Pleacă la vânătoare diseară.

Vrea momeli pentru raţe cu gâtul verde.

- Şi am profitat de ocazie. - Vă arăt ce avem.

- Ar fi păcat să fim inundaţi. - Mie-mi spui !

- Apasă mai tare ! - O să plesnească !

Fă ce ţi-am spus !

Ia bandă izolantă din magazin !

- Avem mai multe modele. - La ce foloseşte ?

Atrage pasărea imitându-i cântecul.

Aceasta e corla cenuşie.

Şi acesta ?

Avem probleme serioase jos !

Mamă, domnul lucrează la bancă ! L-a trimis directorul.

- Bună ziua, domnule ! - Îmi pare bine.

E şarmant ! Ce doreşte dl. Durand-Mareuil ?

- Momeală pentru raţe cu gât verde. - Cum v-am putea refuza ?

Vă pot ajuta cu problema dvs. ?

Nu ! Dumneavoastră, în niciun caz !

Dar sunteţi şarmant. E şarmant !

Éliane ! Ce face ? Nu te mişca !

Apasă tare !

Ce nu facem pentru bani !

Banda ! Altfel nu mai ajungem vizavi. La o parte !

Domnul este de la bancă !

- Bună ziua, dle ! - Da. Îmi pare rău, dar suntem...

Domnul vrea o momeală pentru raţe.

Aţi nimerit bine. Noi măcănim mai bine ca oricine !

Hei !

Ajutor !

E cineva bolnav ?

Nu. E fiul meu. Repetă.

Vrea să se facă actor.

Are un rol într-o piesă de la parohie.

Ajutor !

Nu mai rezist prea mult !

- Repetă în pivniţă ? - Da.

- Pentru decor ! - El e contele de Monte Cristo.

Iar tata e abatele Faria.

Ajutor !

Fir-ar să fie !

Nu te duci să-i dai replica ?

Ba da... Mă scuzaţi !

Sunt încântată, domnule, dar nu mai stau, suntem tare prinşi.

Ce părinţi drăguţi ! Păreţi o familie unită.

Da. Ca nişte adevăraţi complici !

Alo !

Cine ? Gérard ? E foarte ocupat.

E urgent ? Mă duc să văd.

Cine îl caută ?

O clipă.

Gérard ! La telefon !

- E Mireille. - Vin !

- Haide ! Mă descurc. - Gata, apăs eu.

Ajută-mă !

Aud deja cum îi bate inima.

Joacă-te în altă parte !

Da ?

Bine. Tu ?

Sigur că vin !

E prima mea petrecere-surpriză ! Vine toată lumea.

Va fi foarte mişto !

Mă bazez pe tine !

Promiţi ?

Ciao !

Gata !

În astfel de momente, realizez ce înseamnă să fii un cuplu.

Căprioara mea, vom reuşi.

Dră Garnier ! Isabelle... dacă pot.

Nu, dle Brecy... Nu acum, Philippe.

Dar când ?

- Mai târziu. Cine ştie ce mai apare ! - Nimic nu mă va ţine departe.

- Cine ştie, Philip ? - Sunt sigur, Isabelle.

Corinne, eşti insuportabilă. Uneori, te detest.

Şi cântă prost !

Lasă-mă pe mine ! Fără ranchiună.

- O altă problemă ? - O ţeavă de canalizare.

Trebuia să verifici !

Şi să chem un inginer să ne ajute ?

Dacă o spargem, facem injecţii contra tifosului şi holerei.

O ocolim.

Trei grade la stânga. Ăsta e nordul. Ba nu. Ba da, e nordul.

Trebuie verificată deviaţia faţă de ţintă.

VICTOR GARNIER - PESCUIT ŞI VÂNĂTOARE

Nu ştiam că vindeţi farse !

Cum adică ?

Garnier, poate că te distrează,

dar mie mi se pare ceva necinstit.

- Ce vreţi să spuneţi ? - Ascultaţi !

Asta e raţă ?

Îl schimb imediat !

N-am prins nimic. A trebuit să fac tuturor cinste cu şampanie.

Sunteţi obişnuit să desfaceţi şampanii.

- De unde ştiţi ? - O intuiţie.

- Asta e raţă ? - Ia încercaţi-o pe asta !

- Zero. - Nu aveţi plămâni pentru asta.

- Nu e bine să fiţi dezagreabil ! - Şi dvs. sunteţi la fel !

Vă pot distruge reputaţia !

Eu vă voi distruge ! Vă pun pe orbită !

Foarte nostim. Cum ?

Au venit vizitatorii străini !

Vin. Astă-seară cumpăr de la Corgelot !

Raţele lui sună ca nişte corbi ! Gata, asta pune capac la toate.

- Bună ziua ! - Bună ziua !

Nu o luaţi iar de la capăt, nu ?

Tu nu ştii ce vinzi, iar el, ce cumpără. Ce e cu voi ? De parcă n-aş şti !

- Dar... - Nu insistaţi. E „nu”!

Iar tu, dacă mai vinzi...

fluiere greşite, te trimit la vară-ta în Issoudun.

Îmi pare rău ! E numai vina mea.

Nu înţeleg ce s-a întâmplat !

Clientul ar trebui să fie atent. Eşti supărată pe mine ?

Nu fi prostuţ ! Tu ai putea fi...

- Plec la bancă... Pe curând ! - La revedere !

Isa !

Eu le-am schimbat... Iartă-mă, te rog !

- Ce se plac astea două ! - Se adoră !

Uitaţi !

Nu găsiţi aşa ceva la Corgelot !

Mai târziu ! Sunt ocupat.

- Fiţi atent o secundă ! - Bine.

- Raţa de iarnă. Ascultaţi bine ! - Da.

Acum, raţa de vară.

Poftim !

Scuze ! E un furnizor care...

- Şi un prieten ! - Bine, o să trec pe la dvs.

- Nicio diferenţă ! - Ce ?

- Niciuna ! - N-aveţi ureche muzicală !

Dacă spune dl Schlumberger că sună la fel...

Domnilor...

Scuze ! Aveţi şi ciocârlia moţată de mare ?

N-o găsesc la Glasgow.

Adică Arenaria interpres !

Da.

Cu alb şi negru şi un V alb...

- Pe cap. - ... pe coadă.

Seamănă cu un sanderling !

- Dar e mult mai mare. - Mult mai mare.

Asta cred că e. Ascultaţi !

- Nu. - Eu cred că e asta.

- Nu. - Permiteţi-mi, domnilor !

Linişte, vă rog !

Sfrânciocul de mare !

- Sfrânciocul de mare ! - Mă faci să râd !

Cine râde la urmă râde cel mai bine.

Asta e.

- Ce e... ? - Sunt directorii.

Directorii ?

VICTOR GARNIER - PESCUIT ŞI VÂNĂTOARE

Am adus cărbuni ! Staţi acolo, ştiu drumul !

- Ticăloşii ! - Alo ! Victor !

Mi-au suflat în toate fluierele !

Apoi, Durand-Mareuil i-a dus la Corgelot !

O să-i arunc banca în aer !

- Unde e Gérard ? - E jos.

- Doarme, sunt sigur. - Eşti nedrept, tată !

Ieri, a săpat cu 0,66 metri cubi mai mult ca tine !

Unde e ? Gérard !

La naiba ! Gérard !

Gérard !

Ce e cu asta ?

Doamne ! Gérard !

Fiul meu ! Copilul meu !

Copilaşul meu ! Uite ce ţi-au făcut !

Vino !

Vino aici !

Cum te simţi ?

- Bine. Încet ! - Bine.

Era mai bună o instalaţie cu gaz.

- Ce faceţi ? - S-a surpat ceva ?

- Nu, sunt cărbuni. - I-au livrat !

Aruncă două tone de cărbune pe fiul meu şi asta e tot ce ai de zis ?

Avem un erou în familie ! Ce murdar e !

- Strângeţi imediat ! - Şi pământul ?

- Ce e cu el ? - Unde îl punem ?

- Şi e doar începutul ! - Am făcut calcule.

Câtă lipsă de organizare !

Da, am neglijat un aspect al problemei.

Suntem începători, ne vom perfecţiona.

Mai avem sacii de cartofi din timpul ocupaţiei ?

- Sunt nişte relicve ! - Perfect, fiindcă ne trebuie un miracol !

Corinne şi Isabelle ce fac ?

Da.

- Ţine, mamă ! - Mă pui...

- Mai sunt ? - Avem pentru toată noaptea !

Îl cărăm pe tot !

Cine a umplut şanţul ? Ce s-a întâmplat în timpul nopţii ?

Mamma mia ! Madonna !

Puturoşilor !

V-aţi făcut de cap cât am fost plecat !

Puneţi mâna pe târnăcoape !

Bravo Abdou ! Lui îi place munca !

Mi-au îngropat gamela !

Mai era carne de porc şi fasole în ea !

PETRECEREA LUI MIREILLE

Eşti deja obosit ? Haide !

- Ce ai făcut aseară ? - Nu mă întreba !

Pot să ghicesc !

Nu, am început să mă satur !

Deja am pierdut-o pe Mireille ! Şi nu cred voi găsi curând o alta.

Taci din gură !

Acum punem pământ în valize ?

Valizele nu atrag atenţia nimănui.

Pun pariu că şi Mafia face la fel !

Are dreptate. În Coridă în Bermude...

Noi nu suntem în Bermude !

Facem pe artizanii ?

Şi ce dacă ? Eu îmi fac singur cartuşele !

Îmi repar singur armele şi undiţele.

Şi îmi fac singur dreptate !

Ca Sfântul Ludovic sub stejar. Ai dreptate, suntem ca regii.

Victor, mă întreb dacă nu cumva ne-am pripit.

Ce ? Mă fură, mă dispreţuiesc, mă exploatează,

se duc la Corgelot, iar tu zici că m-am pripit ?

În cazul ăsta, o să fac totul singur !

Ştii bine că nu te vom abandona.

- Câtă personalitate ! - Tată !

- Tu nu spui nimic ? - Eu nu mai am nimic de pierdut !

Stai !

Salut ! Victor !

Am sosit !

Victor !

Verii din Liége !

Asta mai lipsea.

Victor !

Victor !

- Bună seara, copii ! - Plecaţi în excursie ?

Nu, e pentru un picnic.

Sigur nu veţi muri de foame !

Nouă ne e o foame de lup !

Veniţi din Belgia ?

Nu, am fost în Spania.

Ce mai expediţie !

Haideţi înăuntru, să nu răcească copiii !

Ce frig e ! Vine un vânt rece din Olanda.

- Da. - Vă deranjăm ?

- Deloc ! Simţiţi-vă ca acasă ! - Al naibii Victor !

- Ce facem ? - Nu ştiu.

- Le ducem înapoi jos ? - Şi să le încărcăm iar ? Nu !

- Mai sunt oricum. - Haideţi !

Am ales Spania fiindcă e soare şi se pare că n-a plouat aşa de 32 de ani.

Am traversat Pirineii şi era zăpadă şi polei.

- Era ca un patinoar. - Valiza !

Casimir a vrut să vadă grota de la Lourdes.

I-a furat un hoţ portofelul.

Nu e amuzant să-ţi fure portofelul într-un asemenea loc.

Doamne !

Gérard, continuă inventarul !

- Ce inventar ? - În pivniţă.

- Inventarul ! - Singur ?

Nu !

- Nu mă lăsa singur ! - Nici vorbă !

E o catastrofă !

Isabelle şi Corinne sunt nişte domnişoare !

Copiii cresc atât de repede !

Apropo, copiii voştri unde sunt ?

Albert ! Ce faci ?

Albert !

Uite un tunel !

Arthur ! Albert !

Arthur ! Albert !

Unde sunt ?

Arthur ! Albert !

Veniţi încoace ! Afară !

Afară cu voi !

Valea ! Daţi-mi pace !

De ce nu vrei să ne arăţi tunelul tău ?

- Unde duce ? - Ce tunel ?

Aiureli !

Are o gaură în perete !

Când a fost bătălia de la Waterloo ?

- În 1515 ! - 1515 !

Spun numai trăsnăi !

De ce nu vrea să ne arate tunelul lui ?

Dacă o mai ţineţi aşa, vă trag o mamă de bătaie !

- Haideţi ! - Gata, tată, asta e !

Bine.

- Inventarul e aproape... - Inventarul e o corvoadă !

- Vrei să te ajut ? - Nu, vere, mersi !

- Nu ţipa aşa ! - Am ajuns !

- Unde ? - La zidul băncii.

- Nu se poate ! - Vino să vezi !

Dacă Éliane ne pregăteşte o gustare, eu aş putea pleca.

Te simţi mai bine ? Eşti gata de drum ?

Casimir vrea să plece. E o nebunie.

Vrea să doarmă în patul lui.

Sau într-un şanţ !

Noaptea nu e trafic. Şi treceţi vama în 5 minute.

Dacă vă deranjăm, spune-ne !

Nici vorbă, scumpo !

Victor, copiii trebuie să doarmă !

Băieţi, trageţi un pui de somn ?

Facem un tunel ca al tău.

Tunel...

Casimir, te simţi în stare să conduci ?

Casimir ? Eşti obosit ?

Eu te-am văzut dansând până dimineaţa.

O ţii minte pe blonda Lulu ?

Ai înnebunit ?

- Când a fost asta ? - A fost...

Nu mai ţin minte data !

Dar cel mai tare m-a impresionat cu două nemţoaice. Enorme, cu un păr...

- Ştii ce a făcut ? - Nu ! Plecăm !

Plecăm şi poţi să-mi povesteşti despre Lulu !

E prea de tot.

- Hai să mergem ! - Nu.

O să te ţin minte ! Dar ia zi, mă poţi scoate din încurcătură ?

- Cu maşina ? - Nu, cu ce am păţit la Lourdes !

- Portofelul ! - A, da. Poftim !

- Ajunge ? - Dacă nu se întâmplă nimic neprevăzut.

Mergeţi la un hotel !

Mă cheamă datoria. Condu prudent !

- Ce se întâmplă ? - Ne apropiem de scopul nostru.

Haideţi, băieţi !

Haideţi ! Pe curând !

Vă conduc !

- Suntem gata ? - Îl aprind ?

Lasă-mă pe mine ! Treci în spatele meu !

- Ai grijă ! - Stai liniştit !

Ce zici ? Nu ţi s-a părut ciudat ?

Mai bine dă-mi o gofră !

- Dă-mi lanterna ! - Nu, eu sunt mai suplu.

O telegramă, domnişoară.

- Mersi ! - La revedere !

„A decedat mătuşa Marie. Înmormântarea e mâine, la Loudeac.”

Avea 94 de ani şi am văzut-o de trei ori toată viaţa.

Da, dar trebuie să merg. Şi copiii, la fel.

Era sora vitregă a bunicii.

Chiar trebuie să meargă şi copiii ?

Ce o să zică lumea de la Loudeac ?

Nu trece prea des pe la noi pe la magazin.

Eu rămân să-l ajut pe tata.

Cred că se descurcă singur până mâine seară.

Aşa e.

- Bună ziua ! - Dnă.

Vreau să-i fac o surpriză soţului meu.

Ascundeţi-i în pat o dansatoare de cabaret.

- Ce bădăran ! - Doamnă.

Frate, mâine va fi prea târziu !

De acord, frate !

Nu vă abateţi de la drumul cel drept !

Nicio grijă ! Ăsta e mottoul meu.

Da.

Bună seara !

- Tu erai ! - Vă deranjez ?

Da, enorm !

Eu vă plac pe dvs.

- Pe fiica mea, vrei să spui. - Da, sigur.

Da, o plac pe fiica dvs.

Mi-am permis s-o invit la cină.

- E la o înmormântare. - La ora asta ?

E în provincie, la Loudeac.

- O rudă apropiată ? - Îndepărtată.

- Bine ! Adică... - Înţeleg.

Daţi-mi voie...

din moment ce Isabelle nu e aici...

Aceste flori de câmp...

speram să-i placă...

Ia zi ! Care e treaba cu tine la bancă ?

Am speranţe foarte mari. E o instituţie solidă...

Foarte solidă !

Scuză-mă ! Sunt ocupat.

- Pot să vă invit la cină ? - Nu.

- Am putea sta de vorbă. - Nu, mersi. Nu insista !

Nu era nevoie.

- E închis. - Îţi deschid.

- E bine ? - Da. O seară bună !

La fel !

Sper că nu s-a întâmplat nimic rău.

Aveţi dreptate. De obicei, deschide la ora 09:00.

Am bătut de zece ori şi nu mi-a deschis nimeni.

- Ce se întâmplă ? - Garnier nu a deschis.

- Nu răspund ! Nu se ştie niciodată ! - Nu !

- E ciudat. - Să ne grăbim !

Ce doriţi ?

Ne-am făcut griji. N-aţi deschis magazinul.

Azi-noapte am auzit nişte zgomote ca nişte explozii !

Am testat nişte petarde pentru alungat ciorile.

O treabă murdară !

- O să mă spăl. - Toată lumea e bine ?

Da. Mersi că aţi venit !

- De unde încep azi ? - Veniţi săptămâna viitoare !

- Săptămâna viitoare ? - Da. Acum e inventar, suntem terminaţi.

Ca în fiecare an.

- La revedere ! - Staţi liniştită !

BANCĂ... PIETRE... BETON... PIVNIŢĂ...

Petarde în toiul nopţii ! Asta e o noutate.

Le fac menajul de şase ani, încep să-l cunosc.

Şi nu vă surprinde ?

Dacă se poartă ciudat, e ceva în neregulă !

A îndrăznit să vă spună asta ?

Da, mie !

Mie, care n-am avut un amant de 25 de ani !

Ce mai văr !

Pun pariu că are probleme financiare !

Asta ar explica multe.

Părerea mea e că îl înşală nevasta.

Din câte îl cunosc, e în stare să trimită copiii la ţară.

Şi apoi să aibă o ceartă violentă.

Cu asigurarea pe care i-am vândut-o,

fac o grămadă de bani dacă unul dintre ei dispare.

Evident, dacă arată ca un accident.

Când umbli cu arme toată ziua, e uşor.

Noaptea trecută, căra un sac imens.

Să anunţăm poliţia ?

Poliţia ? Pentru ce ?

Dacă ne bazăm pe zvonuri, arestăm tot oraşul.

Lefevre ! Verifică asta şi vizitează garnizoanele !

Bine.

De ce credeţi că au dispărut ?

- Nu mai sunt acolo. - Poate sunt plecaţi.

Iar el stă ascuns în magazin de 24 de ore.

- A dat vreo explicaţie ? - A dat, dar sunt jenante.

Şi-a insultat clienţii, a închis magazinul,

iar noaptea dă foc la petarde.

Azi şi-a dat afară menajera.

Bine, o să aruncăm o privire.

- E şi violent ! - Există martori ?

Eu !

Mi-a aruncat bicicleta pe jos cu violenţă. Şi se laudă că n-are vignetă.

Ne ocupăm de asta mai târziu. Nu am pe cine să trimit.

Domnule comisar, aş putea merge chiar eu.

Am făcut cerere să fiu promovat şi e o ocazie bună să...

Bine, dar să nu faci greşeli !

E un negustor respectabil, care plăteşte taxe.

Dacă găsesc dovezi, cum rămâne cu cererea...

I se va acorda o atenţie specială.

Dar fii discret !

Puteţi conta pe mine.

La revedere !

În numele legii, deschide !

Sosesc.

Daţi-vă ! Poate fi periculos.

Domnule poliţist !

Vă amintiţi de bicicleta mea ? Ce mică e lumea !

Mi-am cumpărat vignetă.

Să uităm de trecut ! Şi eu eram nervos. Ni se întâmplă tuturor.

Da, e boala zilelor noastre.

Nu se mai respectă legea în ziua de azi.

Sunt atâtea jafuri...

şi bărbaţi care îşi omoară nevestele...

din gelozie sau interes.

Sau ambele.

Trăim vremuri ciudate.

- Soţia dvs. e bine ? - Foarte bine.

- Şi copiii ? - Da.

Cu ce vă pot ajuta ?

- Aveţi cârlige ? - Pentru ce fel de peşte ?

Peştele cel mare ! Doar el mă interesează.

E viclean, dar când îl prind, mare va fi satisfacţia.

Nu vrea să se lase, dar tot îmi va pica în plasă !

Am ce vă trebuie. Numărul 14.

De ce v-aţi închis magazinul ?

Din cauza inventarului şi a unei înmormântări.

Şi...

înmormântarea asta e departe ?

În Bretania.

Credeam că e mai aproape...

De ce ?

Ziceam şi eu.

Cu asta faceţi inventarul ?

Nu, grădinăresc din când în când. Mă relaxează.

N-aveţi grădină. Deci, n-aveţi pământ.

Am puţin, cât să mă distrez.

În pivniţă ? Şi creşte ceva ?

Aştept recolta.

Pe întuneric ? Cu asta pe cap ?

Drept cine mă luaţi ?

Vă spun totul, dar să rămână între noi !

Cultiv ciuperci în tăvi.

Am citit că cresc mari şi merită.

- Arătaţi-mi pivniţa dvs. ! - De ce ?

- Vreau să o văd ! - De ce ?

Vreau să văd pivniţa sau o văd pe soţia dvs. !

Nu aveţi dreptul !

Nu mai sunt de serviciu. Fac ce vreau !

Sigur soţia dvs. nu e în pivniţă ?

- E la Loudeac ! - Mai vedem noi !

- Haideţi ! Mergeţi înainte ! - Domnule poliţist !

- Ce se întâmplă ? - S-a surpat ceva !

- Tată ! - Tată !

- Tată ! - Tată !

- Victor ! - N-ai nimic.

- Tată ! - Nu am nimic.

Ar trebui să plecăm.

Eu mă duc să mă culc.

- Ce doriţi ? - A venit să te vadă.

- Ce amabil ! - Scuze pentru deranj !

- O recunoaşteţi ? - Da.

- E vie, nu ? - Da.

Spune-i că eşti vie !

Fireşte că sunt vie ! Ce idee !

- E ideea lui. Aşteaptă-mă sus ! - Bine.

A fost o neînţelegere. Oamenilor le-a intrat ceva în cap...

Vă va costa scump !

Foarte scump !

Vă rog ! Am trei copii !

Şi eu am o soţie pe care o ador ! M-aţi acuzat că am îngropat-o în pivniţă !

Ce număr de legitimaţie aveţi ?

- Nu vă agravaţi situaţia ! - Voi uita de amenzile dvs.

Şi cu onoarea mea cum rămâne ?

O să le explic tuturor. Jur !

O să dovedesc că sunteţi nevinovat.

- Cine vă va crede ? - Voi deveni inspector. Daţi-mi o şansă !

- Inspector ? - Da.

Bine, dar nu mai veniţi pe aici !

Mulţumesc, dle Garnier !

Sper că nu sunteţi un ingrat.

Contaţi pe mine !

Mi-ar putea fi de folos.

E adevărat că şi-a ucis soţia ?

Hei !

Peretele ! Peretele lor !

Putem să sărbătorim !

Eu zic să mai aşteptăm. Ar putea fi o canalizare.

Sunt sigur că seiful e aici !

- Cât e ceasul ? - 12:05.

Dălţi, cleşti, lampă de sudură !

- Poftim ! - Dă-mi-le !

Am un nod în gât.

Şi mie mi-e teamă, copii.

Visăm la momentul ăsta de zile întregi. A sosit ora răzbunării !

Ştiu că pot conta pe curajul şi disciplina voastră.

- Da, Victor ! - La treabă !

Barosul !

Isabelle nu s-a întors de la cinema ?

Îi place să stea de poveşti cu Monica.

Te iubesc, Isabelle !

Fii cuminte ! Trebuie să intru.

De ce ? Ţi-e somn ?

Nu, dar mă aşteaptă părinţii.

Hai să mergem la dans ! Nu am chef să dorm.

Nici eu !

- Dar nu ne întoarcem târziu. - Tu decizi cât stăm.

Trebuie să cer voie...

- Vrei să bei ceva ? - Nu, mersi.

- Dar tatăl tău... - Ţi-e teamă de el ?

Nu. Probabil doarme la ora asta.

Lucrează târziu...

Mă întorc imediat.

- Uşurel ! - Aveţi grijă !

Bună seara ! Aţi ajuns la capăt ?

- Ai întârziat ! - Am fost la film.

- Da, cu Monica. - Venind spre casă, m-am întâlnit cu...

Philippe !

M-a trădat propria mea fiică ! Bravo !

Nu e vina mea. M-a urmărit.

Am auzit un ţipăt. Credeam că te-ai rănit.

Scuze de deranj...

Eşti mereu bine-venit.

Am venit să întrebăm dacă putem merge la dans.

Bine ! Mergeţi la dans !

- Scuzaţi-mi indiscreţia, dar acest tunel... - E doar...

- O galerie de tir. - Pentru testarea armelor.

- Punem ţinta tocmai în capăt. - Dar dacă spargeţi zidul...

Legăm cele două pivniţe pentru tunuri.

Vindeţi tunuri ?

Tunuri antigrindină. Distracţie plăcută !

Fugiţi la dans !

- Plecaţi ! - Faceţi asta singur ?

Un antreprenor ne-ar aduce în sapă de lemn !

Ne gândim la viitorul copiilor.

Admirabil ! Lăsaţi-mă să fac parte din familie !

- Nu acum ! - Vă ajut !

- Te vei murdări ! - Nu contează !

- Le ţin eu. - Isabelle !

Eu mă duc să mă culc !

- Mă uit înăuntru. - Opriţi-l !

- Seiful ! - Seiful !

Nu sunt casete de valori. Ai dat-o în bară.

Seiful ! Lingouri de aur !

Cerul e de partea noastră. Lăsaţi-mă să trec !

Lăsaţi-mă să trec !

Nu se poate ! Doar nu vreţi să...

Isabelle, e o nebunie !

Băiete, ai ajuns la un moment de răscruce în viaţă.

Gândeşte-te bine înainte să răspunzi !

Eşti cu noi sau împotriva noastră ?

E inuman ce îmi cereţi !

E momentul să decizi !

Renunţaţi, vă rog ! Am onoarea să vă cer mâna fiicei dvs.

Arată-ne că eşti demn să faci parte din familie !

Cine mă iubeşte mă urmează.

Nu aveţi dreptul ! Vă rog, încetaţi ! Ăsta e furt !

- Voi aţi furat de la noi ! - Eu ?

Banca, directorul ! E totuna.

Dacă nu ne ajuţi, nu mai avem ce discuta !

Tatăl nostru, care ne dai pâinea cea de toate zilele,

fă ca ceea ne-a fost luat pe nedrept să ne fie dat înapoi,

şi ca oaia pierdută să se întoarcă la turmă

şi să se căiască.

Haideţi !

E o nebunie ! Duce direct la voi acasă.

Nu-ţi face griji ! Ne-am gândit la toate.

- E a şasea oară când nu merge. - Mai taci !

- Dă-mi încă una ! - Poftim, tată !

Totul e umed.

Din cauza infiltraţiilor !

Banca se deschide la ora nouă fix !

Dispari !

Atenţie !

Dacă vine poliţia, am încurcat-o !

BANCA DE CREDIT DURAND-MAREUIL

CARTUŞE GÉVELOT DE VÂNZARE AICI

Prea târziu ! S-a terminat !

Se va descoperi totul imediat.

Pregăteşte-mi valiza !

Nu uita de pături ! Iarna e frig la închisoare.

Copii, fiţi puternici !

Cauza noastră nu a fost chiar dreaptă.

Ai grijă de ele, fiule !

Şi ascunde comoara, ca sacrificiul meu să nu fi fost în van,

şi să ştiu din celula mea că nu vă lipseşte nimic.

Ce ciudat !

- Sigur nu va observa nimeni ? - Sigur !

Îţi ofer orice doreşti.

- Ce vrei ? - Lingourile.

Râzi de mine ?

- Am timp ! - Ce vrei să faci ?

- Să le pun la loc. - Dă-mi-le ! Sunt ale mele !

Vă voi salva !

- Nici vorbă ! Nu-mi pasă ! - Daţi-mi-le !

Ce e asta ?

- Plumb ! - Plumb ?

Bună ziua !

Sunteţi bine ?

Nici vorbă !

Hoţule !

Ticălosule !

Escrocule, iar mi-ai făcut-o ! Dar de data asta, ţi-arăt eu...

Nu ştiu despre ce vorbiţi.

Despre asta. E aur ?

- De unde e ? - De la banca dvs.

- Aştept explicaţii ! - Asta pune capac !

Domnul Garnier glumeşte !

Nu glumesc ! Deci ?

Să mă acuzaţi de aşa ceva ar fi la fel de prostesc ca şi cum v-aş acuza eu

că aţi încercat să-mi jefuiţi banca !

Niciunul dintre noi nu ar avea de câştigat din acest joc, nu-i aşa ?

Glumeam.

Vedeţi ?

Spuneţi-mi din nou ce doriţi !

O cutie de cartuşe de 9, dacă nu vă deranjează.

- Pentru 12 sau pentru 16 ? - Pentru 16.

- Vă deranjează ? - Deloc.

- V-am lovit ? - Nu.

Nu vă jucaţi cu ele...

E în interesul tuturor ca Philippe Brecy să fie numit manager la bancă.

Nu se va ocupa de verificarea rezervelor decât peste şase luni.

Ca să avem timp să punem totul în ordine.

- Ca să acoperim... - Pe scurt...

Se va ocupa de împrumuturi pe termen lung, de care aţi putea profita.

Eu mi-aş dori ca ei să-şi petreacă luna de miere în insulele Baleare.

Dar...

S-ar părea că acolo e un soare... Un soare de plumb !

E o idee

care merită aprofundată.

Gata, tată ! A început !

SFÂRŞIT

Subtitrarea: George Georgescu