Original subtitles

PROGRAM CU TEME TULBURĂTOARE.

NERECOMANDAT PERSOANELOR SENSIBILE.

Cecilio Rodríguez, amprentele tale sunt pe corpul delict.

N-am ucis pe nimeni!

- Am fost drogați. - Doctorița o fi pus anestezic în vin.

Știe să mânuiască un cuțit.

Are amprentele tuturor.

Surpriză!

Crezi că am făcut coadă să-l înjunghiem?

Știu cine l-a atins.

L-am luat, dar nu e cum pare.

Nu sunt ucigașă!

- Ce ascunzi? - Nimic. La fel ca soția mea.

Sunt răi. Face pe mironosița…

- N-am ucis pe nimeni. - Dar soțul?

Nu l-am omorât. Mi se rupe de ce crezi!

S-o analizăm?

Știi câți au trecut pe aici în ultimele ore? Muncitori.

Pacienți. Poliția.

- Ce vrei? - Încă revăd înregistrările camerelor…

Toate au fost oprite la 18:07, după plecarea doctoriței Marlow.

Cheia misterului e în mâna suspecților ăstora.

Doar să știm să căutăm.

EPISODUL ȘASE FARIBA

- Ai mai multă grijă, te rog? - Nu te plânge! Ai avut noroc.

- Ceva mai la dreapta și crăpai. - Și ai fi jubilat, nu?

- Nu ți-ar fi dus nimeni lipsa. - Dar ție da…

- Ce face pacientul? - Nu moare.

- Și nevastă-sa? - Se odihnește în camera ei.

Adică e arestată pentru agresiune.

Oamenilor le sare țandăra când sunt acuzați de omor.

Dar dumneata pari foarte calmă.

Sunt chirurg arab. M-au acuzat de multe de când am venit.

Te rog…

Sunt doar întrebări, nu declarație oficială.

Nu-ți face nicio grijă!

- Atunci pot pleca? - Desigur.

Scriu în raport că nu ai cooperat cu poliția.

Ascunzi ceva?

Mulțumesc pentru cooperare, doamnă… Sayyid.

- Am zis bine? - Nu.

Domnișoara.

Nu-s măritată.

Precizia e o valoare epistemică. Ca polițist, ar trebui s-o prețuiești.

E precis când spun că erai cea mai sceptică dintre pacienți?

Normal. Metoda lui nu este dovedită științific.

Dar te-ai răzgândit.

Trebuia să revin la serviciu. Să încerc să mă vindec.

Ești chirurg la Spitalul Clinic din Madrid?

Corect.

- Ți-a murit un pacient anul trecut. - Trei.

María Serrano, Luis Armendariz și Ricardo Castillo.

- Le știu numele tuturor. - Nu. Mă refer la ultimul care a murit.

N-a murit pe masa de operație.

Dar n-ai mai operat după aceea.

Îți tremură mâna.

Credeam că-i o afecțiune fizică, dar n-a ieșit nimic la analize.

- Deci nu era fizic. - Asta zic. De asta mă tratez aici.

Altfel nu mai pot opera. E viața mea.

Ai văzut cum i-a tratat pe câțiva pacienți.

Trei. Doi. Unu.

Respiră, liniștește-te, dar amintește-ți!

Nu pot.

Nu!

Poți. Încă un pas!

Asta este.

Nu credeai deloc că va funcționa?

Eram sceptică.

Mi-a cerut să închid ochii și să-mi amintesc ziua dezastrului.

Vreau să te duci… înapoi, acolo unde a început totul.

Trei. Doi.

Unu.

Brusc, aveam din nou 13 ani.

Fariba!

Ce se întâmplă?

Tata m-a promis acelui domn.

Mama a aflat chiar atunci. La fel ca mine.

O căsătorie aranjată.

Eufemismul folosit când un tată își vinde fiica.

Ce vrea o femeie contează foarte puțin.

Sau deloc.

Dar mama ta s-a opus.

Nu știu cum, dar mi-a aranjat fuga în câteva ore.

Ai plecat cu unchiul în Franța.

Familia mamei îl ura pe tata. Eram în siguranță cu ei.

Nu aveau multe, dar făceau ce puteau.

Ai studiat și ai locuit cu ei până la absolvire.

Datorită mamei.

Ai mai vorbit cu ea?

Ziua când am intrat la Medicină.

Mami!

Dar ea îți ceruse să nu o cauți.

Trebuia să-i spun că datorită ei îmi împlineam visul de a fi chirurg.

- Ai sunat-o? - Nu.

I-am scris unei prietene, să nu afle tata.

Nu așteptam răspuns. Din păcate, prietena mi-a scris.

Ce spunea scrisoarea?

Nu te teme!

Sunt doar cuvinte.

„Mama ta a murit…”

Mamă!

Tata descoperise că mă ajutase să fug.

A omorât-o în bătaie.

Îmi pare foarte rău.

Și tu ai pierdut pe cineva.

Nu… S-a întâmplat demult.

În altă viață.

Trăim doar o dată. Nu poți fugi de trecut.

Spui asta pentru ce a urmat.

- La ce te referi? - La agresiunea suferită.

Scrie aici, în raport.

Mă îndoiesc că doctorul nu te-a silit să o retrăiești.

Vreau acum să duci pe acea alee, două luni mai târziu.

Ce alee?

Știi bine la care mă refer. Du-mă acolo… acum.

Ce întâmplă, dră doctor?

M-a găsit.

Bună seara, Fariba.

Ce vrea?

Să mă ducă înapoi.

De data asta, fugi?

Te-a lăsat să pleci?

Târfă necredincioasă!

Stai!

Ce dracului faci?

Îți tremura mâna.

Nu mă atinge!

Ai dreptate. Scuze. Nu se va mai întâmpla.

Mai crezi că nu te pot ajuta?

Ai încredere!

- Ai făcut plângere? - Normal.

A fugit din țară. Nu l-au găsit.

Ai făcut la fel.

Știa unde stau. Ce era să fac?

Și ai venit în Spania.

Era cel mai ușor și rapid. Nu mă știa nimeni.

Fără cunoscuți, fără să știi limba, te-ai înscris la Medicină peste un an.

Așa e. Să nu crezi c-a fost ușor.

„Nu închiriem apartamente teroriștilor”. Și ăștia erau drăguți.

Ăsta este apartamentul.

Dar mereu dai de câte un profitor.

E la mare căutare. Frumoasă priveliște, nu?

Hotărăște-te repede!

Învățam tot timpul.

Făceam de toate ca să supraviețuiesc.

Mama își dăduse viața ca să fiu liberă.

Nu voiam s-o dezamăgesc.

Îmi imaginez ce greu a fost.

Cu tot respectul, inspectore, habar n-ai ce dracului spui!

- Îți cer scuze! - Nu-i nevoie.

Nu-mi trebuie mila ta.

Să revenim la ceremonie.

Atunci i-ai dat o șansă doctorului.

Vreau să mă duci acum… în ziua operației.

În ce moment crezi de cuviință.

Trei. Doi. Unu.

- Unde ești? - La Urgențe. Într-o pauză.

Eram de 16 ore în gardă, cu o rezidentă.

- Acum? - Se termină pauza.

- Accident. Ajung în cinci minute. - Haideți, fetelor!

- Ești pregătită? - Desigur.

Când lucrezi la urgențe, trebuie să fii pregătit de orice.

Indiferent de orele nedormite, trebuie să dai mereu tot.

Nu știi ce intră pe ușă.

Bărbat, 55 de ani, rană abdominală. A pierdut mult sânge.

- Conștient? - GCS 4.

Bea, pregătește sala de operație!

- Administrați vasoactive? - Da.

Sala e pregătită.

Rezidenta nu mai trecuse prin asta.

Doctore…

Avea emoții.

Va fi bine.

Dar de data asta…

N-a mai fost așa, nu?

Unu, doi, trei!

Nu văd bine.

Ba vezi.

Îngăduie-ți să-ți amintești!

Nu. Nu pot.

Concentrează-te la…

miros.

Ce miros simți mai întâi?

De fier.

De la sânge.

- Ce faci? - Extrag cioburi.

Operăm de o oră.

Cred că e ultimul.

Hemoragie. Aspiră!

Un ciob probabil a tăiat artera. Nu văd nimic.

- Tensiune? - TS 80. Scade.

E artera renală.

Nu găsesc sursa.

- Uite! - E splina.

- Copci reconstructive! - Sigur?

Ai mai suturat artere?

- Nu. - Frecvență cardiacă: 115, 110.

Fir-ar! Ruptură.

- Tensiune 50/30. - Aspiră!

- Scoatem splina. Pensă! Urgent! - Îi dau maximum de vasoactive!

Tăiem. Bisturiu!

Mi-e foarte cald.

Continuă!

Ne apropiem.

Am luat-o. Să coasem!

- Sunteți gata? - Tensiune 40/20. Îl pierdem.

Fir sutură 2/0.

Îl pierdem, doctore.

Tensiunea își revine. 40/70, 80/55.

Credeam o clipă că va muri, dar am terminat operația cu succes.

Ai reușit?

Ce anume?

- Pacientul a murit. - Nu sub mâna mea.

- Era pacientul tău. Operația ta. - I-am salvat viața.

- E în stare critică, dar stabilă. - I-ai dat morfină și antibiotice?

- În dozele indicate. - Du-te acasă! Odihnește-te!

Vedem noi de el.

Echipa a respectat protocolul ca la carte.

- Dar pacientul a murit a doua zi. - Complicații postoperatorii.

Hemoragie internă. Se întâmplă.

Nici nu eram la spital.

Nu înseamnă că nu e vina dumitale.

Raportul chirurgical.

Echipa doctorului Marlow l-a obținut când te cerceta.

- Știu ce scrie acolo. - Atunci spune-mi…

Cum a continuat ceremonia?

Incredibil!

Operația a reușit?

Îl cos.

Da.

Trebuie doar să cos și…

Și?

Doctore!

Ce?

Nu privesc fața pacienților până nu sunt în siguranță.

Mulțumesc!

Dar ai făcut-o de data asta. Privește-l acum!

Doctore…

Privește chipul pacientului căruia i-ai salvat viața!

El este!

El este.

Nasir Rahal.

Dacă i-ai uitat numele.

Agresorul era pe masa de operație.

Cel care te-a hăituit ani întregi, care te-a marcat pe viață.

Ce o să faci?

Ce o să faci, doctore?

Doctore! Ce o să faci?

Mai am doar o cusătură.

Dacă nu-l coși, ce pățește?

Va sângera puțin câte puțin. Nimeni nu și-ar da seama.

Soarta ți-l servea pe tavă, să scapi definitiv de el.

Aveai mobilul și ocazia.

Crezi că nimeni nu-și va da seama?

Nimeni nu și-ar da seama.

Mâinile au început să-ți tremure… Nu după moartea pacientului.

Când ai hotărât să faci un pas interzis oricărui medic.

N-ai făcut ultima sutură.

L-ai lăsat pe Nasir să sângereze lent, până la moarte.

Doctore!

Doctore?

- Ce ai făcut, doctore? - L-am omorât!

L-am omorât!

L-am omorât!

Doctorul nu a deblocat remușcările pentru moartea unui pacient,

ci pentru că l-ai ucis.

N-o poți dovedi.

- Cadavrul a fost incinerat. - Nu-mi trebuie. Ai mărturisit.

Ba nu. Ai spus că nu-i declarație oficială.

Poate fi considerat un motiv să-l fi ucis pe doctor.

Chiar crezi că l-am omorât

ca să nu spună că am lăsat un pacient să moară?

Așa ai făcut?

Am făcut-o!

Eu am fost!

Asta este. Te poți întoarce.

Ai renăscut.

Ai făcut-o?

Nu. Nu am făcut-o.

Scuze, inspectore! Trebuie să vedeți asta.

Au verificat camerele.

Și iată ce au înregistrat înainte să se oprească.

Îmi trebuie analiza toxicologică!

Stați! Abia de-acum e interesant.

Ultimul nostru suspect…

Subtitrarea: Irina Para