Original subtitles

Anterior în The Amazing Race: All-Stars...

Nouă echipe au pornit din China

spre pădurile Borneo-ului malaezian.

Un blocaj în trafic spre aeroport...

a întârziat echipa Brenchel de la bun început.

La blocaj, Cord şi-a dat drumul în apă,

şi gazdele Youtube, Joey şi Meghan, au rămas izolaţi.

Unele echipe au avut parte de o excursie sălbatică la ocol,

în timp ce altele au tras la ţintă.

În final, tatăl şi fiul Dave şi Connor au ajuns primii,

şi Joey şi Meghan au rămas pe dinafară.

Opt echipe au rămas.

Cine va fi eliminat în continuare?

Acesta este KK, oraşul malaezian Kota Kinabalu.

Şi în centrul oraşului, un sat plutitor.

Această aşezare unică este acum începutul celei de-a patra etape

într-o cursă în jurul lumii.

Dave şi Connor au sosit pe primul loc

şi au câştigat o vacanţă din partea Travelocity.

Budapesta, Ungaria, tată. Dintotdeauna mi-am dorit să ajung acolo.

Voi merge cu mama.

Şi vor pleca primii la 9:06 AM.

Mergeţi la parcul Prince Phillip şi căutaţi Casa Lungă Merut.

Aveţi 98 de dolari pentru această etapă a cursei.

Să ne pornim.

Şi anul trecut am ajuns primii în a treia etapă,

dar cu gust amar pentru că ştiam că trebuie să se termine.

- Parcul Prince Phillip. - Bine.

Grăbeşte-te, grăbeşte-te.

E interesant să fim în a patra etapă şi să alergăm

în Amazing Race, în loc să ne târâm prin ea.

Pornim de pe primul loc şi sperăm să ne menţinem poziţia.

- Aveţi 98 de dolari pentru această etapă. - Să mergem.

Poţi să ne duci la parcul Prince Phillip?

Suntem într-o cursă.

Haide, iubitule. Trebuie să luăm un taxi.

Unde este Casa Lungă?

E pe aici pe undeva, poate de partea cealaltă.

Din nou depindem de şoferul de taxi...

Parcul Prince Phillip?

- Haide. - Aia e Casa Lungă?

Văd cutia cu indicii drept înainte.

- E aici? - Da.

Ăsta e parcul Prince Phillip?

Cine are pasul săltăreţ?

Oamenii Murut din Borneo fac parte din triburile montane

şi îşi păstrează cultura cu concursuri de genul ăsta.

Acest blocaj le cere echipelor

să sară pe o trambulină de bambus numită lansaran

şi să apuce steagul ce atârnă deasupra lor,

fixat la înălţimea corespunzătoare.

Odată ce au luat steagul, îşi vor primi următorul indiciu.

- Asta e de tine. - Aici?

Seamănă cu o casă lungă.

Jet şi Cord sunt aici.

Avem trei salturi fiecare.

Dă-o gata, frăţioare.

Bună, ce mai faceţi? Cum merge?

Uită-te la asta.

Asta o să fie interesant. Ei bine, omule...

Cine are pasul săltăreţ?

- Eu. - În regulă.

- Era clar... - Era clar că nu e cazul pentru tatăl meu.

Suntem primii aici, aşa că termin-o.

Cord, vin şi celelalte echipe, fă-o cum trebuie.

Haide, Cord!

Cine are pasul săltăreţ?

Sunt acolo.

S-o fac eu? Eu o fac.

Haide, o să poţi, Cord!

Haide, Connor! Haide, fiule!

- Aşa se face, fiule. - Leo, haide. Aici.

- Te descurci tu, Cord. Te descurci! - Mulţumesc.

Aşa da, Connor.

Mi-a plăcut. M-am simţit ca Big Easy.

Zburaţi spre Kuala Lumpur.

Echipele trebuie să călătorească spre capitala Malaeziei, Kuala Lumpur,

şi să caute următorul indiciu la această intersecţie.

Atenţie: sunt doar trei zboruri disponibile cu locuri limitate.

- Să mergem acolo. - Să ne mişcăm.

E înalt.

- Poţi s-o faci. - E prea sus.

Haide, frate!

Aş fi vrut s-o fi făcut eu.

Sunt un jucător de baschet mai bun decât Leo.

Omule, asta era de mine.

Asta este!

- În mod surprinzător, Leo a făcut-o. - În mod surprinzător?!

Putem să ne întoarcem să încerce şi el?

L-aş fi luat din prima încercare, garantat.

Leo, bună treabă, Leo. Hai să mergem.

Mulţumesc. La revedere.

- Îl vezi? - Numărul doi, numărul doi.

Am aflat că sunt trei zboruri către Kuala Lumpur.

Noi am prins primul zbor, şi ne convine.

Gata?

Legătura pe care o am cu Luke...

Unde suntem noi în avantaj e relaţia noastră.

- Casa Lungă Murut? - Da.

Mi-a trimis un SMS.

Mi-a spus că era foarte agitat şi avea ceva să-mi spună.

L-am întrebat: eşti gay?

Şi el a răspuns: ştiai?

Nu s-a schimbat nimic cu acele cuvinte.

Nimic nu s-a schimbat, aşa că...

Eu şi Leo tocmai am ajuns la aeroport şi i-am văzut pe Dave şi pe Connor.

Deci ei au fost prima echipă din avion.

Leo şi cu mine suntem a doua.

E loc doar pentru trei echipe cu acest avion.

- Mulţumesc. - Mulţumesc.

Tot ce trebuia să faci era să-ţi îndoi genunchii, să sari şi să iei steagul.

Problema a fost că acea sarcină a necesitat multă Coord-onare.

Da...

Din nou, din nou! Haide, haide!

Haide, Cord, eşti aproape.

Trebuia să-ţi aduni toată energia şi s-o foloseşti la momentul potrivit.

Încă o dată...

Şi încă o dată...

Şi încă o dată.

Haide, Cord. Eşti aproape.

Ia-l de data asta, ia steagul!

Învaţă-te cum merge, nu mai pierde timpul!

Asta este!

Trebuie să asculţi muzica.

O poti simţi?

- Da, pot. - Luke o va face.

Ce faci? A mai intrat vreo echipă?

- Da. - O echipă sau două?

- Două echipe. - În regulă.

Suntem cu primul zbor?

Aş zice că sar în sus de bucurie, dar...

- Nu mai sari deloc. - Nu mai am suflu.

Foarte bine, mulţumesc.

Şi ne-a spus că al doilea zbor ajunge la o oră şi jumătate

mai târziu, aşa că suntem bucuroşi

să fim cu primul zbor.

Tot aici.

Ia să-ţi văd muşchii!

La revedere.

L-a luat.

- Cine are pasul săltăreţ? - Eu.

Treci mai în mijloc.

Mai avem locuri la acest zbor?

Bine. Vom fi cu al doilea zbor, aşa că vom avea

trei echipe înainte şi trei în spatele nostru.

Şi una care va merge cu noi.

Mulţumesc.

Spatele meu...

O trambulină din bambus e o trambulină din bambus. Nu se îndoaie.

A fost ca betonul.

- La revedere, copii! - La revedere.

Am plecat.

Suntem cu al doilea zbor şi ştim că Luke şi Marge sunt şi ei cu noi.

Dacă eşti în mijloc, nu eşti la coadă.

Şi la coadă n-ai vrea să fii în această cursă.

Eu am pasul săltăreţ.

Îmi plac trambulinele.

Aşa că m-am gândit: grozav, nici o problemă.

Şi când ajung, văd că este o trambulină din lemn.

- Bun, să mergem. - Da, să dispărem.

Ne continuăm parcursul în cursă şi ne simţim minunat.

Ultima dată în cursă am avut ideea

că trebuie să concurăm pentru primul loc în fiecare etapă.

În cele din urmă, n-a fost în avantajul nostru.

Am fost eliminaţi în a patra etapă.

Acum concurăm cu o mentalitate total

diferită faţă de ultima dată.

Cred că suntem destul de mult în urma celorlalte echipe,

dar ne vom concentra pe propria noastră cursă

într-un mod inteligent, şi vom fi bine.

Staţi. Scuze, scuze, scuze.

Chiar a trebuit să prind ritmul.

Şi asta a durat câteva secunde bune.

- În regulă... - Poţi, poţi!

Bună treabă!

Mulţumim!

Doamne, Caroline...

Cine are pasul săltăreţ?

- O voi face eu. - Hai, Jess!

E simplu, o să te descurci.

Ia-te după sunetul pe care-l fac, Jess.

E în regulă, nu-i nimic.

Suntem cu al treilea zbor.

Zborul nostru pleacă la 25 de minute după cel de-al doilea.

- Orice se poate întâmpla. - Da.

Jess, poţi să o faci!

Continuă să încerci.

Ai fost foarte aproape Jess. Foarte aproape!

Am început să mă descurajez pentru că nici măcar nu eram pe-aproape.

Nu am reuşit să prind ritmul,

iar bambusul era foarte dur şi tot alunecam.

Şi tot cădeam în fund.

Sar cât de mult pot.

- Haide. - Bine.

În regulă, pe drum.

Brendon şi cu mine avem o abordare foarte diferită de data aceasta.

În ultima cursă am vrut să ajungem la final, şi am făcut-o.

- De data aceasta vrem să câştigăm. - Pentru că vreau să avem copii.

Şi Brendon mi-a promis că, dacă vom câştiga, o să avem copii.

Parcul Prince Phillip e aproape? Bun.

Te-ai apropiat Jess, a fost mai bine.

Nu-ţi face griji, o să reuşeşti.

Sunt bine, sunt bine.

- Eşti bine? - Tălpile îmi arată destul de rău.

Am băşicile astea mari pe ambele tălpi. Doare.

Tălpile mi-au ajuns zdrobite de la bambus.

Şi m-am speriat, pentru că

picioarele sunt importante pentru cursă.

Doamne, sper că asta să nu ne coste cursa.

Păcat.

- E bine, e în regulă. - Ţi le bandajează?

Sunt o fată puternică, dar picioarele îmi erau praf.

- Eşti bine? - Da. Să mergem.

- Te-au îngrijit? - Da.

- Nu e rău. - Nu mă deranjează.

O poţi face!

Ai făcut-o, ai făcut-o, ai făcut-o!

Acum trebuie să am grijă de picioarele mele şi

să ajung la pit stop pentru a mă recupera.

Să mergem.

Cine are pasul săltăreţ?

- Eu zic să încerci tu. - O voi face.

O poţi face, iubito. Concentrează-te, concentrează-te.

Hei, Rach. Nu cu forţă, ci cu cap.

Brendon, încerc cât pot cu cap.

Ciorapii mă termină.

Purtam ciorapi, dar...

Când săream mă faceau să alunec

şi nu mi-am putut menţine echilibrul pe bambus.

Deci, cu ciorapii nu avea să meargă.

O să-mi dau jos ciorapii.

Femeilor de acasă, dacă purtaţi ciorapi,

nu încercaţi să săriţi pe trambuline.

Primul zbor, iubire!

- Cu numărul unu, numărul unu! - Haide, haide!

Haideţi, haideţi, la trei! Unu, doi, trei!

Am prins primul zbor.

Şi ni s-a spus că al doilea e cu o oră şi jumătate mai târziu.

Aşadar, faptul că eram cu primul zbor a fost foarte important.

- Aţi fost amânaţi! - Ce se întâmplă, Flight?

- Cinci şi zero? - Da.

Am fost amânaţi cincizeci de minute.

Se pare că ceilalţi vor pleca cu cinci minute înaintea noastră,

deci al doilea zbor este acum al treilea zbor.

Dumnezeule!

Pun pariu că vor fi foarte supăraţi.

Celelalte echipe s-au îmbarcat deja, aşa că acum avem destul stres.

Ne simţeam foarte bine cu al doilea zbor,

dar acum jucăm evitarea eliminării împotriva...

În sezonul 18 am fost a patra echipă eliminată.

Şi cu Big Easy şi Flight Time, istoria se poate repeta.

Este foarte stresat.

Mă uit la Flight Time şi la Big Easy cum se îmbarcă acum.

Aşa că vom ajunge fie înainte, fie în acelaşi timp cu ei.

Suntem tare entuziasmate!

- Amazing Race ne dă un răgaz. - Da.

Da!

Toate echipele se îndreaptă acum spre Kuala Lumpur, Malaezia.

Taxi, taxi!

- Ne grăbim. - Mergem cu tine.

Am văzut staţia de taxi drept în faţă.

Numărul unul!

Să sperăm că tipul ştie vreo scurtătură.

Ne îndreptăm spre o intersecţie.

Mergem la Jalan Ampang, nu?

Bine.

Numărul unu, numărul unu.

Acolo sunt.

Bine că e noapte pentru că

arată uimitor iluminate.

E bine aici. O să coborâm aici.

- Mergem la intersecţia asta? - Bine, hai să mergem.

Uite ce privelişte, omule!

Acolo este, acolo e. Chiar acolo.

Ocol: "Mix master sau master mix".

Impresionanta siluetă a oraşului Kuala Lumpur este uşor

de recunoscut. Acest oraş energic e bine cunoscut

pentru viaţa de noapte înfloritoare.

În ambele ocoluri echipele trebuie să se alăture

petrecerii din Sky Bar.

În Mix master, echipele trebuie să aleagă un DJ

şi să înveţe să mixeze.

După ce au exersat, vor trebui să meargă la postul de DJ

şi să-şi arate îndemanârea.

Dacă nu reuşesc, vor trebui să se întoarcă la coadă

şi să încerce din nou.

Odată ce performanţa le este la înălţime...

DJ-ul le va da indiciul următor.

Master mix le cere echipelor să toarne corect

o piramidă de cocktail-uri fără a amesteca culorile.

Când reuşesc, îşi vor primi următorul indiciu.

- Să facem băutura. - Bine.

Îmi câştig existenţa ca şi chelner. S-o facem pe asta.

Trebuie să plecăm repede de aici. Să nu fim văzuţi de celelalte echipe.

- Ocol. - Mix master sau master mix.

Vom face master mix.

Niciunul din noi nu are talente muzicale.

Amestecaţi şapte băuturi şi turnaţi-le concomitent.

A trebuit să facem master mix, pentru că eu am zero ritm.

Dar zero.

- Bine. - Mergem la Hotel Traders.

Să mergem.

Traders Hotel, frumos! Mergem într-un club!

Leo şi cu mine mergem în club.

Tipule, o să ne descurcăm de minune.

Am ajuns, oameni buni! Petrecerea a început!

Hei, ce frumoasă eşti!

Sky Bar-ul vibra. Fete peste tot, băuturi peste tot.

- În ordine, în ordine... - O să facem băuturile!

La ocolul cu amestecurile trebuia să urmăreşti instructorul,

ca să vezi cum se alternează fiecare culoare şi cum.

Una da, una ba.

Foarte bine.

Amestecăm.

Odată făcută perfect,

se aliniază şi toate cele 7 pahare

vor curge peste piramidă cu exact aceeaşi cantitate.

Dacă amestecam galbenul cu roşul, trebuia s-o luăm de la capăt.

- Gata. - Haide.

Simplu, nimica toată.

Amestecaţi şapte băuturi şi turnaţi-le în acelaşi timp

într-o piramidă de pahare.

Mergem la etajul 33, pentru că acolo-i petrecerea.

I-am văzut pe cowboy sosind.

Şi, de asemenea, pe Dave şi Connor.

Să crească tensiunea.

Toate cele trei echipe se luptă pentru primul loc.

Nu prea mult, mai trebuie să adaugi şi lapte.

Putem face aşa ceva, nu?

Da, să vedem.

Nici măcar nu bem.

Suntem doi bărbaţi mormoni din Salt Lake City.

Nu prea ne petrecem timpul prin baruri.

Poate că o s-o faceţi de acum încolo.

Amestecă-le, fă-o cu grijă. Fă-o cu grijă, cu grijă.

Deasupra vine galben.

Potriveşte galbenul aici.

Haide, mai repede.

Aşa da!

Să continuăm.

Taxi, taxi!

Taxi, la turnurile gemene. Rapid!

- Hei, putem lua un microbuz. - Vreţi să-l împărţim?

- Da, e în regulă. - Atunci să luăm un microbuz.

Trebuie să ne grăbim.

Bun, să-l întrebăm pe acesta.

Mergem la microbuz.

Unde e microbuzul?

Unde este, unde este? Acolo?

Vă rugăm, suntem într-o cursă.

Atunci să împărţim un microbuz?

Dacă n-avem de ales...

Hei, unde e microbuzul? Unde?

- Haide. - Condu-ne tu.

- Haide, haide. - Jalan Ampang.

Haide, haide, haide! Hai repede cu noi!

Acolo e un microbuz. Să mergem acolo.

Haide, haide, haide!

- Haide, haide, haide! - Încărcaţi-le.

- Aici. - Mulţumesc.

- Spune-i repede, repede. - Ce mai faci, prietene?

Hai s-o facem, da?

- Să o facem! - Haide, haide!

Asta e următoarea. Şi acum asta.

Lapte. Deja prinde formă.

Foarte bine, domnule juriu. O să o facem.

Menţine echilibrul. Ţine bine.

Uite aşa.

Cred că nu înţeleg.

Mai sus, mai sus.

Nu e bine. Din nou.

Nu... nu ai turnat cum trebuie.

- Nu am fi chelneri buni. - Nu.

La câte pahare am spart şi la cât am vărsat, le-am fi datori.

Fără rotit sticle de acum încolo.

Trebuie să reuşim.

Nu, în sens invers, Connor.

Ce vrei să spui?

Trebuie turnat cu curbura de genul ăsta.

Totul depindea de curbura paharelor.

- Trebuia să fie... - Ca o semilună.

Da, toarnă aşa.

Nu e bine.

Mişc prea mult paharele în timp ce torn, de aceea se amestecă.

Învaţă-ne cum. Care e tehnica?

Roşul primul.

- Faceţi cinste? - Da.

- Un dublu. - De care vrei?

- Pune-l dublu. - Atâta timp cât nu trebuie să te duc acasă.

Da...

- Cutia cu indicii. - Deschide-l.

Mix master sau master mix?

Aş zice să facem asta cu DJ-ul.

- Să facem melodia de la DJ? - Da, da.

- S-o facem pe asta. - Eşti sigură?

Dragă, am servit cocktail-uri ani de zile.

În regulă dacă te descurci.

A fost un ocol ca şi făcut pentru mine.

Aş putea face asemenea ocol fără probleme.

- O să facem master mix. - În regulă.

- Cutia cu indicii. - Bine.

Mix master.

Globetrotters şi Margie şi Luke sunt chiar în urma noastră.

Uite aici. Ocol.

Bine, o să facem master mix.

- Hotel Traders. - Să mergem, să mergem.

Vom face DJ-ul, DJ-ul.

Prietenele tale dansează pentru tine.

Poate dacă ai noroc, o vei lua acasă în seara asta.

Chiar acolo. Începe să torni.

Ah, ai fost aproape!

Foarte aproape.

Primul şi ultimul s-au amestecat.

Pentru că s-au prelins pe pahar.

Trebuia să fii foarte precis ca să nu se amestece culorile.

A fost aproape, nu? Nu...

- Pierdem mult timp. - Schimbăm?

Am fi făcut cealaltă probă de 100 de ori până acum.

Omule, să vedem ce fac cowboy-ii.

Lasă-le să curgă, să curgă!

- Da, haide! - Aproape.

Nu ne putem explica, pentru că el are un bar...

Nu e aşa de uşor precum pare.

Frustrarea se instala.

Depinde de mai mulţi factori s-o faci cum trebuie.

Dacă în sucul de portocale ajungea suc de merişoare, i se schimba culoarea.

Şi juriul nu-l accepta.

Şi toate încercările de a alinia acei factori

durau mai mult decât să facem proba master mix.

Haide.

Vom schimba.

Ei bine, să învăţăm cum se face.

Lasă-le să curgă, omule!

Căutaţi următorul pit stop la peşterile Batu.

Echipele trebuie să se îndrepte acum spre peşterile Batu,

la baza acestei statui magnifice. Acest templu hindus

e pit stop-ul pentru această etapă a cursei.

Ultima echipă care se înregistrează aici

ar putea fi eliminată.

- Este A-B-A-B? - Da.

Deci, el trebuie să facă şapte şi eu tot şapte?

Exact.

Cum zicea Simon, trebuia să imităm exact ceea ce auzeam.

Şi am pierdut 40 de minute la cealaltă. La naiba.

Asta-i o probă dificilă.

Celelalte echipe erau la o oră în urmă,

dar acum ar putea apărea în orice moment.

- Eşti gata să dăm drumul petrecerii? - De-abia aştept.

- Pentru că mergem la o petrecere cu DJ. - La două dimineaţa.

Dar avem petrecerea aici.

Voi puneţi muzica şi noi băuturile.

- Cred că ea a fost barmaniţă. - Asta-i grea.

Suntem aici de aproape două ore.

Dragă, sunt aici de două ore.

Ei bine, am servit cocktail-uri în Las Vegas.

E foarte dificil.

- E în regulă. - Vom vedea.

Erau cu cel de-al treilea zbor. Să continuăm.

Vom exersa, după care dăm o încercare. O vom termina.

- Dumnezeule, am pierdut mult timp. - Să vedem partea asta.

Taci, pentru numele lui dumnezeu! Relaxează-te.

Dă-i drumul, DJ Leo.

- Oh, deja... - Stai aşa.

Da, deja te pricepi.

Până la paharul ăla.

Se prezintă bine.

Uite aşa, uite aşa.

Ştii că sună nasol, nu?

- De ce nu... - Bine, DJ Leo.

Wow, tot restul echipelor au sosit.

Dumnezeule!

Suntem terminaţi.

- Trebuie să dăm o reprezentare? - Da.

- Fiecare facem câte şapte? - Da.

Da, fiecare are şapte, dar de două ori. Asta-i tot.

Aşteaptă.

Acum.

A trebuit să imităm exact ceea ce am auzit.

Acelaşi număr de zgârieturi, de bătăi...

Trebuia să simţi ritmul.

- Ne descurcăm, nici o problemă. - Să încercăm?

O să încercăm.

Se duc să încerce...

Să mai continuăm un pic. Trebuie să mai exersez.

Oaspeţii DJ sunt aici.

Ridicaţi-vă mâinile, ridicaţi-vă mâinile!

Nu e bine, nu e bine.

Îmi pare rău, dragă. Mă străduiesc.

Trebuie să o faci suficient de repede

ca să curgă acolo unde ar trebui şi să nu se amestece.

Gata, băieţi? Începem?

Să începem? Am pornit!

Trebuia să fie cum ne-a spus Simon.

A trebuit să ascultăm şi să repetăm.

Dar nu era destul doar să apeşi butonul verde sau mov.

Făceai ceva pentru care unii sunt plătiţi cu o mulţime de bani.

Înapoi, înapoi, înapoi!

Mai avem pe cineva?

- Haide. - Dă-i drumul.

Ascultă, ne întoarcem la şcoală.

- Ne întoarcem. - Mergeţi la şcoală?

- Ne întoarcem la şcoală. - DJ-ii noştri se întorc la şcoală.

DJ-ii noştri sunt pregătiţi să înceapă?

S-o facem de prima dată, iubire. De prima dată.

A trebuit să ascult fragmentul şi apoi să încep.

Acelaşi fragment se repeta.

Şi atunci era rândul lui Jamal.

Ăsta era un vers. Dar se repeta de şase ori.

Şi ritmul devenea progresiv tot mai complicat.

A trebuit să simt ritmul şi să am şi mişcarea.

Simţi publicul, te simţi ca şi cum ai fi în Las Vegas.

Oamenii ne-au adorat.

Încă unul.

Atenţie: ultima echipă înregistrată poate fi eliminată.

- DJ JC şi Leo. - Aici.

N-am putea fi mai încântaţi să mergem către pit stop.

Credem că de data asta ne-ar putea aştepta primul loc.

Dar nu se ştie niciodată.

- Ne-am mai înşelat şi altă dată. - Ba chiar de mai multe ori.

Şi o dată am jucat chiar pentru un milion se dolari.

Ne îndreptăm spre pit stop la peşterile Batu.

- Mai repede. Suntem într-o cursă. - Trebuie să mergem repede.

Suntem aproape?

- Aici sunt peşterile Batu? - Da, peşterile Batu.

Bun venit la Kuala Lumpur, Malaezia.

Mulţumesc, vă mulţumim că ne-aţi primit.

- Jet şi Cord. - Spune-ne, Phil.

- Lucrurile merg bine. - Păi, dăm tot.

Sunteţi echipa numărul unu.

- Acceptăm! - Şi mai am veşti bune pentru voi.

Ca şi câştigătorii acestei etape a cursei

aţi primit o călătorie de două persoane de la Travelocity.

- Şi unde? - La Londra.

- Londra, perfect. - Grozav.

Da, veţi petrece cinci nopţi la luxosul hotel Athenaeum

cu patru mic-dejunuri complete, ceai de după-amiază,

cină şi turul Palatului Regal

şi Turnul Londrei.

Sună minunat.

- Îţi place? - Da, sunt încântat.

Ne place untul. Pe un rulou.

Doamne, uită-te la asta, Connor!

Voi mă ţineţi treaz.

Sunt bucuros să vă spun că sunteţi echipa numărul doi.

- Frumos. - E al nostru!

Am trecut de la trei ore de amestecat băuturi,

într-un loc care nu e deloc normal pentru doi tipi mormoni din Salt Lake.

Ai nimerit-o. A făcut-o corect?

- Bine? - A fost bine? Încercăm.

Să încercăm, să încercăm.

Am înţeles ritmul unu-doi.

Am plecat.

Ţine minte tonul, memorează ritmul.

Imitarea acelor sunete a fost foarte dificilă.

S-ar putea crede că ar fi asemănător cu cântatul

sau s-ar putea improviza, dar din contră.

E complet diferit felul în care-ţi mişti degetele pe acel disc.

O poţi face!

Foarte bine, bine!

Păcat.

A necesitat o anume tehnică.

Trebuia să torni şi să fi foarte atent să nu-ţi scurgă.

E dificil!

N-am prins tehnica asta deloc.

Bine, avem alţi doi participanţi acum.

Faceţi gălăgie pentru noii oaspeţi DJ!

Haide, Jess! Să-i dăm drumul!

Să exersăm aici până fac ei.

Cum?

Te-ai înşelat, trebuia să-l roteşti spre dreapta.

Trebuia un sunet de râu. Băieţi, mai exersaţi.

Mă bucur că nu am ales chestia cu DJ.

- Am ascultat muzica şi nu ştiu dacă... - Nu cred.

Aveam probleme

şi eram aproape să renunţăm la acel ocol.

Dar cu schimbarea probele am fi pierdut prea mult timp.

Dar ce m-a făcut să continui a fost că

nu ştii niciodată când ai ieşit din cursă.

Iar Brendon şi cu mine puteam face asta.

Suntem o echipă puternică.

Continuă, continuă să torni repede.

E foarte dificil să ai atâta presiune când încerci să faci ceva.

Îmi pare rău, amici. Concentraţi-vă, concentraţi-vă.

Tu poţi să te concentrezi?

- Sunteţi gata? - Da, încerc. Îmi dau silinţa.

Gata?

- E dificil. - Foarte.

Să ascultăm şi să încercăm să urmăm ritmul.

Da. Haideţi, băieţi!

Ştiţi, ştiţi, ştiţi că e rău.

Să-i dăm drumul, următoarele.

Oh, omule!

Cred că... Brendon încă continuă cu băuturile.

O poţi face, iubitule.

Putem lua o bere ca să facem asta mai repede?

- Rapid! - Bine.

Haide, haide!

Rapid!

Haide, Leo!

Leo şi Jamal,

mă bucur să vă anunţ că sunteţi echipa numărul trei.

- Mulţumesc. - O acceptăm.

Leo şi cu mine încă suntem flămânzi după primul loc.

Dar cowboy-ii ăia sunt tare, tare greu de învins,

dar să sperăm că stelele se vor alinia şi pentru noi.

Nu-mi reuşea. Mi se tot amestecau şi n-am mai ştiut ce să facem.

Foarte frustrant.

Bine, bine.

Bine, bine. Mai mult, mai mult.

Aş vrea să sparg câteva pahare.

- Vreau să sparg câteva. - Nu, te rog.

Aproape că aţi reuşit, băieţi.

Uite aşa, încet şi cu grijă.

Este dificil.

Amândoi începem să ne pierdem răbdarea.

Sunt fericit. Ne-am întors la şcoală.

Şi ne-am primit diploma de... DJ.

Dă-l încoace!

Hei, nu mai merg în viaţa mea într-un club.

- Niciodată. - Niciodată.

Ţineţi-vă de şcoală, copii.

Globetrotters au terminat.

- E de rahat. - Cred că suntem ultimele două echipe.

Aşa că trebuie s-o facem, sau vom fi eliminaţi.

Ai o limită de răbdare foarte scăzută.

Termină!

Vrei să renunţi?

Nu crede că mai poate continua.

Acesta nu este un comportament acceptabil, nu este.

Acum cureţi acolo!

Curăţă!

Luke permite emoţiilor şi stresului să-l copleşească,

şi trebuie să înveţi să le controlezi.

Ceva mai bine.

Relaxează-te, relaxează-te.

Luke!

Bine, suntem gata. Cereţi scuze.

Treci acolo, Luke!

- E un miracol. - Este.

Bună treabă, prieteni.

A fost dificil.

Jessica şi John, sunteţi echipa numărul cinci.

Nu merge prea bine.

Cred că suntem ultimele două echipe rămase.

Şi cred că Brendon şi Rachel

sunt mult mai aproape de reuşită decât de noi.

O poţi face.

Te descurci bine, te descurci bine, te descurci bine!

Ne-am dat silinţa şi acum suntem din nou printre ultimii.

- Calmează-te. - Nu, omule!

E frustrant, dragă.

N-aţi vrea să acceptăm penalizarea împreună?

Nu cred că ar trebui.

- Trebuie să continuăm, putem s-o facem. - Bine.

Putem s-o facem, trebuie să ne străduim.

Îmi doresc să fiu aici mai mult decât orice pe lume.

- Bine, haideţi. - Putem face asta!

N-am cunoscut-o pe Rachel înainte de a veni în cursă.

Am văzut-o la televizor şi am crezut că-i cea mai mare plângăcioasă din lume.

Dar vă spun un lucru. Astăzi ne-a motivat ea pe noi.

În The Amazing Race nu trebuie niciodată să renunţi.

- Flight Time şi Big Easy... - Da!

Sunteţi echipa numărul şase.

Nu ne lăsăm eliminaţi aşa de uşor, Brendon.

Iartă-mă.

- Nu terminăm veci. - O să reuşim, scumpule.

Atitudinea lui s-a schimbat după ce am vorbit cu Rachel.

De asta a fost nevoie ca Luke să-şi recapete concentrarea.

Rachel a schimbat totul pentru noi.

Asta nu este corect.

Atenţie: ultima echipă sosită poate fi eliminată.

Luke şi Margie au plecat.

Deci, oficial suntem ultima echipă.

Nu-i corect.

Margie şi Luke...

Sunteţi echipa numărul...

şapte.

Care e problema cu băuturile?

Rachel a făcut un gest frumos şi ne-a încurajat.

Probabil că o regretă acum.

Bine, bine, bine. Oh...

Cursa asta n-a fost bună pentru noi.

Noi nu renunţăm, Brendon. Suntem Brenchel.

Să ne rugăm, bine?

Ne dorim să avem o familie. Nu putem renunţa ca să-i arătăm

că ne dăm bătuţi. Nu ne abandonăm unul pe celălalt,

de ce să abandonăm aici?

Doamne, ăsta e unul dintre cele mai dificile lucruri

pe care eu şi Brendon a trebuit să le facem, şi e greu.

Dacă suntem eliminaţi, suntem eliminaţi.

Dar măcar nu am renunţat.

Îţi mulţumesc că mi l-ai dat pe Brendon,

că este cea mai importantă persoană din viaţa mea.

Indiferent ce va fi, îl iubesc.

Dacă mergem acasă, mergem. Dar cel puţin am terminat aici.

Lasă-mă să termin.

Bună treabă, bună treabă. Toarnă, toarnă.

Ai făcut-o bine.

- Bună, Phil. - Bună...

Mulţumesc.

Brendon şi Rachel, sunteţi ultima echipă sosită.

Ne-am simţit bine. A fost distractiv.

Dar asta e o etapă non-eliminatoare.

Cum?!

Cred că m-am mai maturizat de la ultima cursă.

La fel şi în relaţia cu Brandon.

Mi-am dat seama că nu contează ce provocări ne aduce viaţa,

vom fi întotdeauna împreună şi vom fi parteneri.

Şi ne vom ajuta reciproc, asta e ceea ce contează.

Cândva în etapa următoare vă veţi confrunta cu un obstacol.

Şi va trebui să-l completaţi înainte de a continua cursa,

în încercarea de a recupera faţă de celelalte echipe.

Nu pot să cred că suntem încă în cursă.