Original subtitles

D-le Beauregard!

Avem un răspuns pentru dumneavoastră de la New Orleans.

Ce zice?

"Sundowner" va pleca pe mare în 21. Stop.

Destinaţia: Europa. Stop.

Rezervarea confirmată. Stop.

Cerem depozitul de 500 de dolari. Stop.

Hei! Şi cei 500 de dolari?

Nu-i nici o grabă. Importantă e nava.

Zece dolari!

Cum a făcut-o, tata? N-am auzit decât un foc!

E o chestiune de iuţeala, fiule.

Cine poate fi mai iute de atât?

Mai iute decât el?

Nimeni!

Numele meu e NIMENI

Sincronizare: Agentuoo7 Subtitrări-Noi Team

Red...

Prea târziu, amigo.

Cine a făcut asta?

Tu...

Când ai început să ai grijă de mine.

Unde e Nevada?

E la Acoma.

N-o să plece de acolo.

Tu ce faci aici? Cine te-a împuşcat?

- Du-te... - Unde?

...Du-te la naiba.

Tu şi numai tu ne-ai împiedicat pe mine şi oamenii mei să facem aurul ăsta legal.

În loc de asta, Sullivan, te-ai ocupat de afacerile tale personale.

Ai lăsat un şir de cadavre care traversează Statele.

O urma care duce direct aici.

Jack Beauregard...

Noi te plătim pentru că eşti respectabil.

Un gentleman cumpăra o mâna de aur şi descoperă un nou filon.

Dar orice suspiciune despre tine va cădea şi asupra aurului.

De ce te temi?

Îi ai pe fiecare exact unde ai vrut.

Pot striga adevărul de pe acoperişuri,

pot să-l aduc pe şerif aici, şi să-i spun:

"Uite, dacă n-am adăuga aurul furat, în minereu,

Mâna asta n-ar produce decât pietre."

Aş putea chiar să le arăt,

şi nimeni nu m-ar crede.

Şi toţi ar fi orbi şi surzi.

Dar nu ar tăcea!

Oamenii vorbesc, Sullivan.

Şi zvonurile tind să ajungă acolo unde oamenii nu se mai tem.

Tot minereul ce iese din mina asta va trebui rafinat legal.

Ţine-ţi mâinile curate, Sullivan.

Dar dacă nu-l omor eu primul pe Beauregard, mă va omorî el.

Asta-i adevărat.

Două lucruri merg direct la inima bărbaţilor: gloanţele şi aurul.

Vrei să-l cumpăr pe Jack Beauregard?

De ce nu?

Noi te-am cumpărat.

Cumpără-l şi ucide-l. dar fă-o repede!

M-ai auzit? Repede!

Încarcă şi 20 de potcoave de astea.

- O să mai dureze mult? - E aproape gata.

Ia o grămada de gunoaie pe aici. Uite, cine o să cumpere asta?

Şi asta?

Chiar şi un pantof rupt.

Hei! Tu!

De unde a apărut?

Ce faci aici?

- Dormeam. - Aici nu e hotel.

Ce cauţi?

Un cal.

Hei, faceţi-l mai întâi să plătească!

De ce?

Pentru că nu o să trăieşti destul ca să capeţi un credit.

Unde mergi?

Secretul unei vieţi lungi este să nu încerci să o scurtezi.

Aşteaptă... Poate aş putea să-ţi fac rost de un cal.

Serios?

Bineînţeles... Dar mai întâi trebuie să-mi faci un mic serviciu.

Vino aici.

Este un amic de-al meu acolo în salon.

Du-i coşul ăsta, şi când te întorci o să-ţi găsesc un cal.

Acest prieten al tău... este Jack Beauregard?

Un târg e un târg.

- Un cal, nu? - Sigur, fiule. Cel mai bun.

- Simt miros de fasole şi şuncă, Menită? - Da, pentru cei trei oameni de afară.

Dă-mi şi mie un pic. Nu cred că o să le mai fie foame.

Vasul e încă acolo?

Pleacă în 16 zile. Stop.

Aşteptam cei 500 de dolari pentru rezervare. Stop.

Ce să transmit la New-Orleans?

Încă mai sunt 16 zile.

16 zile nu e prea mult. Nici chiar pentru unul ca tine.

Dacă tu pleci, cine rămâne?

Nimeni.

Se poate, dar un om trebuie să termine cândva.

Cândva, da. Dar cineva ca tine trebuie să termine cu stil.

Ai venit doar ca să-mi spui asta?

Oh, nu!

Pentru mine?

Ce crezi că e înăuntru?

Presupun că o bombă.

Presupui bine. Cine a trimis-o?

Trei tipi de afară. Numai trei.

- Numai? - Da, ca atunci în El Paso.

5 martie 1882.

Billy Mason, John Murray, Fred Carson.

'82 a fost unul dintre cei mai buni ani ai tăi.

În aprilie...

- Pentru ce mi-ai adus asta? - Pentru un cal.

Cum spuneam, în aprilie, la Albuquerque: patru.

Jackson, Johnson, Murdock şi Champion.

Citi cai vrei ca să o iei înapoi?

Nici unul, plăcerea e de partea mea.

Dar a fost în toamna când ai marcat patru.

În septembrie, la Socorro: cinci.

Milton, Woolman, Firestone, McDonald şi Vălence.

Cum de ştii atâtea despre mine?

Toată lumea îl cunoaşte pe Jack Beauregard.

Ultimul justiţiar al Vestului.

Fiule, lasă-mă să-ţi dau un sfat.

Începi să admiri pe cineva, apoi îl invidiezi,

şi apoi începi să te dai mare.

Îţi asumi riscuri.

Şi înainte să realizezi, eşti mort.

E un lucru bun pentru unii să nu trăiască aşa mult.

Şi la Gila Bend... Câţi au fost acolo?

Şase, nu, şapte...

Punându-l la socoteală şi pe tipul care a vrut să te împuşte în spate.

A spus că nu-l vrea!

Dar n-ai înfruntat niciodată 150 deodată.

Ştii, de când eram copil mă gândeam în felul ăsta la tine:

O mare câmpie deschisă,

150 de ticăloşi pe cai.

Şi tu îi înfrunţi pe toţi...

Singur.

De ce numai 150?

Hoarda Sălbatica! Sunt numai 150, de-aia.

Da, 150, dar când călăresc toţi par mii.

Cine eşti tu, de fapt?

Eu?

Nimeni.

Îţi spun ceva: mai întâi să devii cineva şi apoi noi o să-i împresurăm.

Da!

Hei! Dar nu e bine!

Trebuie să-i înfrunţi singur! Tu de o parte şi ei de alta.

Nu trebuie s-o speli de dată asta.

Ce era în coşul ăla?

Vreţi o mâna de ajutor?

Am găsit un cal. Aşteaptă!

Întoarce-te!

Vrei să zici că trebuie să tragem?

Deci eşti un amic de-al lui Bouregard?

Aş vrea eu!

Ştii ce se spune?

Că poate să-şi scoată pistolul de trei ori înainte ca celălalt să-l atingă.

Cam aşa!

Bine, deci dacă trebuie să tragem, eu sunt gata.

Trebuie să admitem, ca a livrat coşul.

Beauregard e cel care nu l-a vrut.

Ai dreptate. Alegeţi un cal!

Mersi, amigo. Îl iau pe asta.

Binecuvântat fie cel care îşi ajută aproapele.

Aveţi un alb pe aici?

Caut un om alb. L-aţi văzut?

Unde e?

Nu vă temeţi, nu vreau să-i fac rău.

E fratele meu.

Ce faci aici?

Mă rog.

Bine faci.

De ce?

Mă urmăreşti mereu, şi nu-mi place asta.

Am o droaie de prieteni aici.

Căpetenia BrokenBranch a murit ieri.

Preotul a venit la timp, dar medicul, nu.

Şi tu, ce faci printre indieni?

Caut pe cineva.

Sam Peckinpah... Un frumos nume navajo.

- Un prieten sau un duşman? - E treaba mea.

Ascultă la asta: "N-o să mai vorbească de acum."

- Care era numele lui? - E treaba lui.

Nevada Kid...

Ştii unde e?

Trebuie să fie acolo jos.

Cei buni se duc întotdeauna primii.

Ceea ce înseamnă că tu nu pleci nicăieri.

O să rămâi cu prietenii tăi indieni pentru totdeauna.

Ce-i băiete, n-ai curaj nici să te uiţi?

Ai spus că eşti nimeni.

Îţi dau ocazia să-ţi scrii numele pe una din pietrele astea de aici.

Întoarce-te!

Scoate arma!

Hai să aducem biografia mea la zi.

Astăzi, 3 iunie 1899...

Nimeni.

Eşti tipul de om care adună public,

Ca să se dea mare.

Patru lovituri... o singură gaură. Exact ca în vremurile bune.

N-au fost niciodată vremuri bune.

Spune-mi...

Care-i jocul tău?

Când eram mic, îmi plăcea să fac pe Jack Beauregard.

Şi acum când ai crescut?

Am devenit mai prudent.

Uneori să-ţi asumi riscuri mici răsplata poate fi mare.

Când riscurile sunt mici şi răsplata e mică.

Întâi Nevada şi acum Red.

Pe mine n-o să mă prindă de două ori.

Atunci o să mai încerce odată.

Ce naiba pun la cale?

O să afli.

Acum îmi e limpede ca cristalul.

Jack Beauregard stând singur-singurel,

Înfruntând Hoarda Sălbatica.

Gândeşte-te...

O să fii în toate cărţile de istorie.

Tu o să rămâi aici jos să le scrii,

În timp ce eu voi fi în cer cântând la harpă.

Sclipeşti ca o uşa de bordel.

Şi un orb te vede de la 10 kilometri.

Îmi place să mă vadă lumea.

Poate că unii oameni nu împărtăşesc plăcerea ta.

Mulţumesc.

Dar prefer găurile mele. Aerul răcoreşte spiritul.

Nu mai e mult până cineva o să facă găuri în a ta.

Dă-te din drum, piticule!

Sau o să te strivesc ca pe un o muscă.

Arăţi aşa de mic de aici de sus că abia te pot vedea.

Ai înţeles mesajul?

Acum, mă vezi?

Aş fi preferat să nu te fi văzut vreodată.

Trei ouă pentru o juma' de dolar. Plăcinta albă e un dolar.

Şi pentru doi dolari, aveţi dreptul la şase lovituri în plus.

Plăcerea jocului e...

Ce spuneai despre plăcerea jocului?

Ticălosule!

Dormi uşor, bunicule!

Împuţiţilor, coioţi nespălaţi!

Într-o zi un şarpe o să vă muşte de fund!

O să-i spun lui Sullivan!

Cine dracu eşti tu?

- Pariez trei pe Nevăstuica. - Doi dolari în plus pe Nevăstuica.

Bere.

- Vrei să te joci cu asta? - Cum, aşa?

Care e jocul? Pot să joc şi eu?

Sigur, toată lumea poate juca.

Dacă îţi permiţi.

Dacă poţi trage,

Şi dacă poţi bea.

OK, o să încep.

Zece... Douăzeci de dolari.

Regula: trebuie să loveşti cana înainte să atingă podeaua.

Haideţi, băieţi, cine pariază cu mine? Faceţi pariurile!

Cine pariază pe străin?

Unica şansa! Nimeni? Haideţi băieţi!

Hei, şerifule, aici!

Pot să încerc cu lapte?

Pariez cinci la unu!

Haideţi, cine pariază cu mine?

Ticălos norocos!

Trebuie să mă duc afară.

Ticălos norocos!

Rahat norocos!

Stop!

Jocul s-a terminat.

- Norocos... - Că nu te-a ţintit pe tine.

Uite 200 de dolari.

Dă-mi un whisky. Jocul ăsta poate înseta un om.

Asta face jocul egal la sticle.

Acum, să încercam cu pistoale.

Chestia aia a ta cu pistoalele mă sperie.

Cine le ţine aşa, proasta mişcare.

Clovn!

- Aşa, nu poţi rata. - Bufon.

Ăştia ca tine nu se prind niciodată.

Regula e foarte simplă, aşa că fii atent.

Cum te simţi?

O să jucăm pe miza mai mare.

Skip vorbeşte cu tine.

De ce nu vii cu noi?

Nu e bine să împuşti un om pe la spate.

Asta e un joc care se poate juca şi în doi?

Dacă cunoşti regulile.

Pentru mine, toate jocurile au aceeaşi regulă.

Joaca să câştigi.

Tot oraşul trebuie să vadă asta.

Audienţa mare, câştig mare.

Două mii.

Cine va pierde partida asta?

Cel care pierde va sosi mâine dimineaţa.

Numele lui e Jack Beauregard.

Ăsta-i un nume de respectat.

Cât costă respectul ăsta?

Cinci sute?

Poate o mie în plus?

Banii nu pot cumpăra respectul.

De ce Jack Beauregard?

Asta ajunge pentru un răspuns?

Ai plătit pentru un loc în faţă.

Să nu pierzi spectacolul.

De acord.

Sunt numai trei lovituri. Mai ai una.

Următoarea va fi cu câţiva centimetri mai jos.

Îţi place să atârni de un fir, d-le Beauregard.

S-ar părea că ţi-ai găsit auditoriul. Deci putem termina spectacolul ăsta.

O istorie completă pentru tine.

Ianuarie '86, Madison.

Aceeaşi situaţie, îţi aminteşti?

Am înfruntat trei ticăloşi în ziua aia?

Exact.

S-ar părea ca gaura aia mai cerea un glonte.

Ţineţi minte, băieţi: când mintea vrea, carnea nu se împotriveşte.

Pot să trimit o telegramă?

Da, va costa 25 de cenţi cuvântul.

Compania maritimă, New Orleans.

Cerem confirmarea rezervării pe vasul "Sundowner" în 12 zile. Stop.

Depozitul de 500 de dolari va veni. Stop.

Semnat: Jack Beauregard.

Uite cine s-a întors!

De ce ţineţi chestia ăia sus?

Idioţi.

Lăsaţi-o jos.

E în colţul camerei.

Veniţi. Încet.

Acolo sus. Cred că doarme.

L-am auzit când şi-a pus ceasul să sune.

Asta o să-l trezească mai iute că ceasul.

Trebuie să fie acolo sus.

Mă duc eu.

- L-ai nimerit? - Nu.

- Trebuie să fie în partea cealaltă. - Sunt aici.

Să spargi oglinda aduce ghinion!

Dă-mi un chibrit.

Aprinde-l.

O să ţină numai un minut.

Aprinde-l.

Nu crezi...

Nu crezi că ar trebui să cobor?

Oamenii irosesc zile, săptămâni şi ani.

Şi dintr-odată nu le mai rămân decât 30 de secunde.

S-a oprit.

I se întâmpla fiecăruia, mai devreme sau mai târziu!

Donjon, unde eşti?

Aici.

Şi eu.

Aşteaptă! Vance!

Mulţumesc.

- Asta e comic într-adevăr. - Nu e nimic comic în a muri.

Taci!

Sunt opt ca şi el!

Uite!

Citi de Nimeni sunt care se reflecta unul într-altul!

Dar de fapt nu e decât unul. Ghici care e!

Al treilea!

Eşti tare adormit. Ţine asta.

Cine? Eu?

Da, tu!

Deci?

Deci...

Nevada...

Şi un alt escroc, Red...

M-au bătut.

Pentru 200 de dolari.

Parteneri mei m-au părăsit, pentru 200 de dolari mizerabili.

Şi acum buzunarele mele sunt goale.

Sunt aşa de supărat că am căpătat astm.

Uite cum am ajuns. Şi trebuie să inhalez porcăria asta.

Nu mai vreau să vorbesc de afacerea asta nenorocită.

Nu mai insista atât!

Dac insişti, va trebui să insişti mai mult.

Nevada însuşi mi-a spus, şi fiul meu la fel:

"Nu e nici o mâna. E doar o gaură într-un munte.

"Nimeni n-a găsit acolo aur.

"Şi escrocul ăla, Sullivan,

"a vrut s-o cumpere pentru 600 de dolari."

Şi apoi mi-a zis: Joe, poţi trăi un an cu partea ta."

Asta e ceea ce mi-a spus.

Şi apoi?

A trecut anul, banii s-au terminat,

şi alcoolul de asemenea.

Asta o să-ţi astâmpere setea.

Ar trebui să-ţi ajungă, căci nici eu nu mai am monezi.

Şi apoi mâna aia a început să scuipe aur ca şi cum muntele ar fi fost de aur.

Şi aş fi meritat şi eu un pic măcar să-mi iau o sticlă de băutura.

Şi apoi ce au făcut, Red şi Nevada?

Au plecat împreuna, coioţi ticăloşi!

Red şi Nevada sunt morţi.

Poţi bea în memoria lor.

Cum se zice: cine trage sabia de sabie va pieri.

Nu! Mă predau!

Dată viitoare, bate înainte să dai buzna.

Te tot joci.

Sunt mulţi care vor să mă omoare doar ca să se laude tot restul vieţii.

Ai avut publicul tău, care l-ai vrut. O ocazie bună,

care nu apare de două ori.

Ei, bine...

Asta depinde de punctul tău de vedere.

E un joc primejdios.

Da.

Nu e uşor să învârţi o bilă.

Dar chiar şi dacă o faci,

mai devreme sau mai târziu va sfârşi într-o gaură.

Se duce!

Ratat la un fir de păr!

Practic mi-ai salvat viaţa astăzi.

Dar prefer să fiu împuşcat din greşeala decât să mă scapi tu.

Asta nu e o idee bună, fiule!

E mai bine să nu fii împuşcat deloc, chiar şi din greşeala altuia.

De ce ai suflat bila? Nu se pune aşa!

Am vrut s-o scot la aer.

Şi îmi spui ce căutai azi-dimineaţă în stradă?

Mă plictiseam să stau.

Continui să-mi întorci spatele.

Un tip ca tine n-ar trebui să aibă aşa încredere în mine.

Poate că ai prea mare încredere în tine.

Ştii povestea cu mica păsărica? Bunicul obişnuia să mi-o spună.

Pe vremea mea, oamenii nu trăiau destul ca să ajungă bunici.

Nu-i uşor, fiule, dar se poate.

Era o mică păsărica care nu ştia să zboare.

Într-o noapte rece a ieşit din cuib şi a căzut pe jos.

A început să facă aşa:

ca o nebună, pentru că era aproape îngheţată.

Spre norocul ei a venit o vacă,

care a auzit-o şi i s-a făcut milă de ea.

Atunci,

şi-a ridicat coada,

şi "splotch"!

A lăsat o balegă mare şi fierbinte pe ea.

Păsăricii îi era cald şi bine acum,

Dra tot nu era mulţumită, şi continua să facă:

încă şi mai tare.

Un coiot bătrân şi rău a auzit-o şi s-a apropiat de ea.

A întins laba...

şi a scos păsărica din balegă.

A curăţat-o frumos de mizerie,

şi apoi...

a înghiţit-o dintr-o dată!

Bunicul mi-a spus că e o morală aici,

dar trebuie să o găsiţi voi singuri.

Păsărica, coiot, balegă...

n-are nici un sens pentru mine.

Încă mai crezi în poveşti.?

Da.

De exemplu,

Asta e tipul cel bun care vrea să-şi răzbune fratele.

Şi asta e tipul cel rău,

care va fi omorât

pentru că l-a omorât pe fratele tipului cel bun.

Şi asta...

Îngerul meu cu ochi albaştri care mă păzeşte de rău.

Asta nu-i nimeni.

Asta ne pune pe noi doi fata în faţă.

Nu.

Asta te lasă pe ţine singur,

Împotriva a 150.

Te zbaţi din greu să faci un erou din mine.

Tu eşti deja unul.

Mai ai nevoie de încă o faptă deosebită care să te facă o legendă.

Ce nu înţeleg eu,

e ce importanţa are asta pentru tine?

Un bărbat, ca să fie bărbat cu adevărat,

are nevoie de cineva care să creadă în el.

Am întâlnit tot felul de oameni în viaţa mea.

Hoţi şi ucigaşi,

proxeneţi şi prostituate,

ţărani şi predicatori.

Chiar şi câţiva care să spună adevărul.

Dar tipul de om de care vorbeşti tu, niciodată.

Poate că nu l-ai întâlnit niciodată,

dar asta e singurul om care contează.

Cred că numele lui e Sullivan.

Şi eu cred la fel.

O să-l omoare pe Sullivan!

Dar Sullivan, nu e nimic!

E Hoarda Sălbatica din spatele lui.

Trebuie să-l prevenim.

Nu înţelegi, dacă îl ucide pe Sullivan,

o să aibă 150 de ucigaşi însetaţi de sânge pe urmele lui.

O să-şi facă o droaie de duşmani.

Nu, o să-şi facă un nume.

După cum galopează, e foarte grăbit să şi-l facă.

Dacă mă ucizi, Hoarda Sălbatica o să ştie că eşti după ei.

Mi-au spus: "omoară-l sau cumpără-l".

N-aş fi încercat dacă asta nu era ultima mea şansa.

Ştii cum era Nevada.

Am avut o înţelegere, eu, el şi Red pentru încă o parte în plus.

Şi ştii la fel de bine ca şi mine cât urăşte el să împartă ceva.

A meritat glonţul pe care l-a primit.

Red a făcut-o.

Dar eu i-am păstrat partea sa.

Şi e a ta, ia tot ce vrei.

Poţi trăi o sută de ani ca un rege.

Nu intenţionez să ajung aşa de bătrân.

Am nevoie doar de 500 de dolari.

E un telegraf în oraş?

De unde iau trenul pentru New Orleans?

Urmează calea ferată până la Kimball. E un tren în fiecare vineri.

Dezamăgit?

Da...

Nu credeam că pot conta pe simţul tău fraternal.

Curios! Un tip ca tine spera ca unul ca mine

mai poate crede în chestia cu legăturile de sânge.

Sigur, Nevada era fratele meu,

dar era destul de tare ca să nu împuşte pe cineva pe la spate.

Mi-a furat 10000 de dolari.

N-o să-mi risc viaţa pentru răzbunare.

Oh, cât de moderni au devenit bătrânii ăştia!

Dar un erou nu se poate sustrage destinului său.

Destinul meu e să plec de aici.

Am întâlnire cu un vapor care va pleca spre Europa.

Uneori te întâlneşti cu destinul chiar atunci când îl eviţi cel mai mult.

Dacă încă te mai gândeşti la Hoarda Sălbatica, uit-o!

N-o să-i înfrunt.

O s-o faci, Jack, o s-o faci.

Pune-o acolo.

Aşteaptă!

Unde pleacă?

Uită-te singur... A plecat.

Dar... cine îl conduce?

Fura trenul!

Nu sunt decât 150,

dar când galopează, parcă ar fi cu miile.

Un om trebuie să ştie când să termine.

Dar cineva ca tine trebuie s-o facă cu stil.

Gândeşte-te...

150 de ticăloşi călare.

Şi tu îi înfrunţi...

Singur.

O să-ţi scrie numele în toate cărţile de istorie.

Şi tu o să fii pe pământ, scriindu-le...

în timp ce eu mă voi odihni în mormânt.

Sclipeşti ca o uşa de bordel.

Vreau ca oamenii să mă vadă.

O să ajungi în cărţile de istorie.

O să ajungi în cărţile de istorie.

O să ajungi în cărţile de istorie.

O să ajungi în cărţile de istorie.

O să ajungi în cărţile de istorie.

Acum m-ai pus în cărţile de istorie.

Cum aş putea să închei?

Într-un singur mod.

Care-i ăla?

Trebuie să mori.

Unde?

Unde sunt o mulţime de oameni.

Ţi-am spus că viaţa îţi atârnă de un fir de păr.

Nimeni n-a fost atât de iute.

Draga Nimeni,

Moartea nu e cel mai rău lucru ce i se poate întâmpla unui om.

Uită-te la mine.

Sunt mort de trei zile şi în sfârşit mi-am găsit pacea.

Obişnuiai să spui că viaţa îmi atârnă de un fir de păr.

Poate că-i aşa, dar acum viaţa ta atârnă de un fir de păr.

Asta-i unu.

Să-i rezolvăm şi pe ceilalţi!

Şi sunt o droaie de oameni care ar vrea să taie acel fir.

Cred că asta e felul tău de a te simţi în viaţa.

Vezi, e o diferenţa între tine şi mine.

Eu am încercat întotdeauna să mă feresc de belele.

Dar tu, s-ar părea că le cauţi mereu.

Dar trebuie să admit că tu ai fost capabil să-ţi rezolvi problemele,

chiar dacă i-ai lăsat pe alţii să capete meritele.

Aşa poţi rămâne... Nimeni.

Ai rezolvat totul.

Dar de dată asta ai exagerat,

Şi o droaie de lume ştie acum că eşti cineva.

Şi nu mai prea îţi rămâne timp să te joci în stilul tău.

O să vrei să joci din ce în ce mai tare,

Până când o să întâlneşti pe cineva care o să vrea să te pună

şi pe tine în cărţile de istorie.

Şi aşa o să afli că singurul mod de a deveni iarăşi "Nimeni",

e să mori.

Oricum, acum când trebuie să umbli în cizmele mele,

poate că nu-ţi mai vine să râzi aşa de tare.

Dar încă mai poţi face un lucru..,

mai poţi păstra încă o părticică din iluzia aceea care a ţinut vie generaţia mea.

Poate ca o s-o faci în felul tău haios, dar...

o să-ţi fim la fel de recunoscători.

Când privesc trecutul,

Mi se pare că n-am fost toţi decât o adunătura de romantici naivi,

care încă cred că un revolver şi o lovitură bună pot rezolva totul.

Dar în Vest erau spaţii deschise,

Cu locuri destule ca să nu te baţi de nimeni.

Dar când a venit vremea ta, lucrurile s-au schimbat,

au devenit mai mici, oamenii au început să se lovească mereu unul de altul.

Dar acum şi tu poţi traversa estul liniştit, prinzând muşte,

asta şi datorită faptului că înaintea ta au fost ăştia ca mine care să facă loc.

Da, aceiaşi tipi pe care vrei să-i vezi scrişi în cărţile de istorie,

pentru că oamenii au nevoie de cineva în care să creadă aşa cum spuneai tu.

Dar tu n-o să poţi s-o duci prea mult timp,

pentru că ţara nu mai e la fel cum era.

Şi eu mă simt deja un străin.

Dar ce e mai rău?

Violenţa s-a schimbat şi ea.

A crescut, s-a organizat.

Şi un pistol bun, nu mai înseamnă nimic.

Dar cred că tu ştii toate astea.

Căci sunt vremurile tale, nu ale mele.

Am înţeles de asemenea şi morală din povestea bunicului tău,

cea cu vaca care a acoperit cu balega păsărica, pentru a o încălzi,

şi cu coiotul care a scos-o afară ca s-o mănânce.

E morala acestor noi vremuri ale tale.

Cel care arunca mizerie pe tine, nu-ţi vrea întotdeauna răul,

iar cel care te scoate din mizerie nu-ţi vrea întotdeauna binele.

Dar ideea e că,...

Atunci când eşti cu nasul în rahat, ţine-ţi gura închisă.

De aceea oamenii ca mine trebuie să plece,

şi de aceea tu ai aranjat lupta aceea cu pistoalele,

ca să mă scoţi din Vest, curat.

Oricum, cu cât înaintezi în vârsta,

Nu devii mai înţelept, ci doar mai bătrân.

Cineva poate fii mai tânăr, dar mai înţelept, ca tine.

Am început să vorbesc ca un predicator dar e vina ta.

Ce te aştepţi de la un monument naţional?

Ţine-ţi mintea şi inimă deschisă,

şi dacă mai întâlneşti un om aşa deosebit,

vă puteţi ţine companie ca să nu fiţi aşa singuri.

Se spune că depărtarea face ca prietenia să devină mai tare.

Se poate. Căci cele trei zile fără tine pe urmele mele,

mă fac să-mi fie dor de tine.

Trebuie să închei acum,

Deci, chiar dacă mereu ţi-ai băgat nasul în toate treburile mele,

îţi mulţumesc, totuşi.

P. S.: Încă un sfat de la un bătrân:

Când te duci la bărbier,

asigură-te ca sub haina aia e omul care trebuie.

Sincronizare: Agentuoo7 Subtitrări-Noi Team