Original subtitles

Gărzi, atenţiune! Vine coloana mr. Castlewright.

Traducerea, adaptarea şi sincronizarea manuală: Cristian82

Atenţiune!

Coloană, atenţiune!

La dreapta!

O întoarcere glorioasă, Miller.

Am executat ordinele, milord.

Nu fi idiot!

Regimentul care a atacat la Balaclava şi Waterloo

a ajuns să vâneze nişte amărâţi.

S-a întors nevătămat.

Cine?

Cpt. Miller.

- Pot rupe rândurile. - Da, milord.

Atenţiune!

Rupeţi rândurile.

Mişcaţi-vă, mişcaţi-vă!

Haideţi, intraţi!

Mişcaţi-vă!

Haideţi!

Intraţi!

- Plutonul doi s-a întors, d-le. - Cum a mers, James?

Ca de obicei.

Am înghiţit praf trei zile cu singurul rezultat de a fi împuşcaţi în spate.

Am adus doi morţi. Am prins vinovaţii.

Bine, James. Fă o baie. Vorbim mai încolo.

Da, d-le.

- Pot să mă aşez, surioară? - Fireşte.

Băiete.

- Pregăteşte ceaiul. Ai chef? - Da, mulţumesc.

- Pentru două persoane. - Da, sahib.

Eşti supărată pe el?

Nu, dimpotrivă.

Dimpotrivă? Şi de ce bagi moaca asta nefericită?

În curând se va întoarce în Anglia.

- Nu-i place India. - Şi ţie îţi place?

Ştii prea bine că tata va pleca cu ultimul batalion.

Dacă englezii pierd, vom pleca de aici.

Whisky.

Cpt. Miller!

D-ră Diana.

D-le.

Pe loc repaus.

Nu mă aşteptam să te întâlnesc aici.

Credeam că te-ai rătăcit.

Scuzaţi-mă că mă prezint în condiţiile astea,

dar n-am putut suporta setea.

Ţara asta pare făcută doar din praf.

Aici suntem obişnuiţi cu o viaţă dură.

Nu mă îndoiesc de asta, lt.

Ştim că voi, cei din armata indiană,

ne consideraţi soldaţi de salon.

Dar dacă nu debarcam în Calcutta,

ce crezi că se alegea de voi?

Mereu aceeaşi poveste.

Nu fi atât de sensibil, Arthur.

Ia loc, te rog!

Ia loc.

Opreşte-te!

Treci.

- Ce naiba faci, idiotule? - Iertaţi-mă, sahib. Iertaţi-mă.

Nu eşti în stare să cari un mănunchi de lemne de foc?

Dacă te mai văd pe aici, te ard de nu te vezi.

Ascultaţi, sahib.

- Cum îndrăzneşti să ne întrerupi? - Căpitane, te rog!

Pleacă, Timul.

Cpt. Miller nu te cunoaşte.

Îmi pare rău.

Iartă-mă, căpitane. Omul ăsta e Timul.

Se vede că nu-ţi prea plac băştinaşii.

Nu-i aşa, căpitane?

Fireşte că nu-mi plac.

Mai ales, după ce se întâmplă în India.

Timul e de trei ani servitorul meu.

E un om care are toată încrederea mea.

Asta nu înseamnă că găsesc neinteligibil obiceiul ofiţerilor armatei indiene

de a avea un servitor băştinaş.

Sunt încă multe lucruri neinteligibile

pentru ofiţerii armatei metropolitane.

E păcat că nu faceţi un efort să le înţelegeţi.

Da, se poate, dar trebuie să recunoaşteţi că nu prea ne sunt de folos.

Aproape pare că ne reproşaţi că am venit să înăbuşim revolta.

Nu, d-le.

E posibil să vă reproşăm că aţi înăbuşit-o atât de dur.

Dur?

Da.

A fost vărsat mult sânge aiurea.

Înţeleg ce vrei să spui.

Eram tocmai în Lucknow, căpitane,

când rebelii au trecut prin sabie

ofiţerii noştri şi familiile lor.

Am scăpat ca prin urechile acului.

Dar asta nu justifică atrocităţile comise de tunicile roşii în Delhi.

Atenţie, căpitane!

- Prindeţi-l! Să nu scape! - Aveţi grijă să nu scape!

Opreşte-te! Opreşte-te! Opreşte-te!

Atenţie, locotenente!

Soldaţi!

Libertate pentru India!

- Trăiască Tantiah! - Duceţi-l de aici!

Eşti rănit, căpitane.

Dragii voştri băştinaşi.

Mereu aceeaşi poveste.

Mai multă treabă pentru plutonul de execuţie.

Porc împuţit! Ridică-te!

- Trăiască India liberă! - Tacă-ţi gura, nenorocitule!

Nenorocitule!

„Cele cinci persoane neidentificate,

„fiindcă au refuzat să-şi dezvăluie numele,

„şi care sunt vinovate că au tras mişeleşte

„asupra trupelor Majestăţii Sale, regina,

„au fost condamnate la moarte de înaltul sfat din Allahabad.”

Sentinţa va fi executată acum.

Cât ceremonial pentru nişte rebeli.

În Delhi îi punem în faţa ţevii tunului

şi-i spulberăm fără atâtea menajamente.

Încărcaţi!

Ţintiţi!

- Trăiască Tantiah... - Trăiască Tantiah...

Foc!

La picior arm'!

Atenţiune!

La dreapta!

Înainte! Marş!

Sergente!

Termină-i cum trebuie pe oamenii ăştia.

- Trăiască Tantiah... - Trăiască India...

Ce vor?

Cadavrele.

Ca să se asigure că nu le îngropăm învelite în piei de porc sau de vită.

Cum am făcut în Delhi.

Cine e Tantiah?

Tantiah e cu noi.

Tunicile roşii nu l-au putut prinde.

Marea Revoltă nu va muri cât trăieşte Tantiah.

O sută de mii de războinici Khyber vor coborî curând din munţi,

iar Tantiah îi va conduce.

- Tantiah va fi cu noi... - Tantiah va fi cu noi...

Mărşăluiţi, oameni buni!

- Libertate pentru India... - Libertate pentru India...

Daţi-le tuturor vestea cea mare!

Şi între timp, semănaţi teroare printre tunicile roşii.

Kali asigură deliciile paradisului celui care moare în misiune.

Kali vrea asta!

Mărşăluiţi şi ucideţi!

Ucideţi!

Ucideţi!

Ucideţi!

Tanauduriam.

De ce-i înşeli pe bieţii paria?

Ce contează că mor zece paria cât moare un englez?

Pentru ce dacă Marea Revoltă s-a terminat?

Marea Revoltă n-a murit.

- Trebuie să trăiască în sânge. - Nu, Tanauduriam.

Ideile nu trebuie hrănite cu sânge inutil.

Dar ai luptat până la final.

Sub comanda ta, Delhi a rezistat trei luni.

A fost nevoie pentru ca ideea să nu moară.

Acum cincizeci de mii de tunici roşii au debarcat în Calcutta.

Fiecare indian e dispus să moară dacă îi ceri.

Asta mă sperie.

Din nefericire,

mi-aţi transformat numele în simbolul unui fanatism sângeros şi inutil.

De asta trebuie să dispar.

Ne vei abandona? Chiar eşti decis?

Vrei cumva să mă împiedici?

Nu. Niciun indian nu va ridica mâna asupra lui Tantiah.

Dar chiar şi fără tine, eu voi continua lupta.

Tantiah.

- E adevărat ce i-ai zis tatei? - Da.

Deci, nu vei ajuta războinicii Khyber în luptă?

Nu, e o luptă inutilă.

Şi niciun indian nu trebuie să-şi sacrifice viaţa în zadar,

ci să trăiască în numele libertăţii.

Nu vreau să mai moară nimeni în faţa unui pluton de execuţie

invocându-mi numele.

Vor mai trece mulţi ani până să se poată vorbi de libertate în India.

Atâţia încât cred că noi nu vom vedea asta.

Dar vom şti că am sădit prima sămânţă. Ideea tocmai s-a născut.

- Trebuie doar să aşteptăm să crească. - Unde mergi?

Unde numele meu nu va mai cauza alte morţi.

Te pot ajuta, Tantiah?

Aş vrea să am ochi şi urechi în forturile englezeşti,

- dar cu asta nu mă poţi ajuta. - De ce nu?

Merg dintr-o parte într-alta cu oile mele şi pot să văd şi să ascult.

Bine. Dacă vreodată ştii ceva, spune-mi.

- Cum te numeşti? - Mamou Bali.

- Ce vrei? - Să vorbesc cu Bowen sahib.

Serios?

Şi poate vrei să vorbeşti şi cu lord Krador.

- De ce nu? - Pentru ce?

Ca să-i dau pedigriul unui armăsar afgan.

Şi de ce l-ar interesa pe lord Krador pedigriul unui armăsar?

- Îl interesează mai mult decât crezi. - Pleacă de aici, măscăriciule!

Opriţi caii ăia! Opriţi-i!

Opriţi caii ăia!

- Să nu scape! Deschideţi uşa! - Vă rog ajutaţi-mă să opresc caii!

Stăpânul meu mă va ucide!

- Gărzi! - Ajutaţi-mă, pentru numele lui D-zeu!

Opriţi caii!

Stăpânul îmi va tăia capul dacă pierd un cal! Vă rog, ajutaţi-mă!

- Opriţi-i! - Vă rog, ajutaţi-mă!

Atenţie!

- Vă dau tot ce-mi cereţi! - Opriţi-i, repede!

- Ajutaţi-mă, vă rog! - Atenţie la cai!

Mr. Castlewright.

Numele Tantiah a ajuns să fie pentru indieni

un fel de drog care le stârneşte fanatismul într-un mod incredibil.

Da, ştim deja ceva de asta, d-le.

Până nu-i prins şi executat în public, Marea Revoltă nu va fi înăbuşită.

Prinderea acelui fachir nu-i treaba mea.

S-o facă poliţia indiană sau infanteria indiană.

Ajutaţi-mă! Ajutaţi-mă! Să nu scape niciunul!

- Vă rog! - Să nu scape niciunul!

Opreşte-te! Opreşte-te, Trăsnet, opreşte-te!

Ce naiba se întâmplă?

- Amice, unde mergi? - Stai cuminte!

Ia-ţi mâinile de pe el.

Ce se întâmplă?

Trebuie să fie ceva important, întrucât ai venit personal.

Am adus pedigriul unui armăsar afgan.

În sfârşit. Slavă Domnului.

Fiind musulman ai mari avantaje,

- dar şi mari privaţiuni. - Cum îţi permiţi?

Dă-i drumul!

Milord, ţi-l prezint pe col. Patterson

de la serviciul secret englez din India.

Bună ziua, d-lor!

Aşadar?

Tantiah se ascunde în apropiere de Goalpara.

- Nu-i a bună. - De ce?

Golapara e situat pe platoul Khyber,

în apropiere de graniţa cu Afganistan.

Şi eu trebuie să merg cu escadronul meu în jungla aia?

Ar fi cea mai bună cale de a-l alarma şi obliga pe Tantiah să dispară iar.

Escadronul d-ta ar putea asigura protecţie de la distanţă

şi atrage atenţia războinicilor Khyber.

Dar dacă vreţi să-l prindeţi pe Tantiah,

va trebui să acţionaţi cu multă atenţie

şi multă viclenie.

Atunci, de ce n-o faci d-ta?

Col Patterson e cunoscut de zece ani ca şi Mamou Bali la toate graniţele,

fost negustor de cai afgani.

Şi nimeni nu trebuie să-i ştie adevărata identitate, milord.

Cu alte cuvinte, dacă-l lăsaţi pe Tantiah să scape

cine-l va regăsi?

Veţi avea nevoie de cineva care să cunoască zona.

Îl avem.

E un ofiţer care acum doi ani a fost într-o misiune de cartografiere acolo.

Lt. Cullen.

- Locotenente. - Da, d-le.

Nu crezi că-i vremea să-l trimiţi acasă pe amărâtul ăla?

Nu, d-le. E dreptul meu ca ofiţer al armatei indiene să am un servitor.

Să fie clar că la cea mai mică bănuială îl voi ucide personal pe maimuţoiul ăla.

Nu va fi nevoie, d-le.

Timul va fi mereu loial.

Ca sepoy-i regimentelor care s-au revoltat împuşcându-şi ofiţerii?

Asta s-a întâmplat doar în regimentele

unde ofiţerii i-au tratat ca pe nişte maimuţoi, d-le.

Formaţi un singur rând! Înainte!

Staţi aproape unul de altul!

Ce? Sunt englezii!

Englezii!

- Vin englezii! - Vin englezii...

- Vin tunicile roşii... - Vin tunicile roşii...

Englezii! Se apropie!

- Vin englezii... - Vin tunicile roşii...

- Vin englezii... - Vin tunicile roşii...

Altă grămadă de şobolani.

N-ar fi mai bine să ocolim satul, milord?

Drumul ne permite.

Nu vor putea spune niciodată că de frica unor rebeli

regimentul al IV-lea lăncieri şi-a schimbat traseul.

Căpitane!

Atenţiune! Înainte!

Afară cu englezii!

Prindeţi tunicile roşii!

- Prindeţi-i! Să nu scape niciunul! - Haideţi!

- Haideţi! Grăbiţi-vă, lăncieri! - Afară cu englezii!

Înapoi!

Haide, căpitane! Prinde vinovaţii!

- Conzo! - Da, milord!

Îi vreau vii!

Sergente! Nu-i ucide!

Îi vrem vii!

Acum vedeţi voi!

Haideţi, haideţi!

- Moarte englezilor! - Moarte englezilor...

Grăbiţi-vă, prindeţi-i!

- Nu, nu, nu! - Vino încoace!

Haide, pleacă de aici! Pleacă!

Nu mişcaţi! Linişte! Linişte!

Sunt pregătiţi, d-le!

- Îi împuşcăm, milord? - Să-i împuşcăm?

Să aibă aceeaşi moarte ca un soldat?

Nici gând!

- Sergente! - Da, d-le!

La ordin.

- Pregătiţi jocul cu suliţa. - Nu, asta nu, milord.

Cum îţi permiţi?

Am dat un ordin, locotenente!

Jocul cu suliţa e un obicei barbar.

Ştiu, dar asta merită.

Ce aşteptaţi? Mişcaţi-vă, şobolani împuţiţi!

- Mişcă-te, sergente! - Mişcaţi-vă! Am spus să vă mişcaţi!

Nu!

Gata, d-le.

Distracţia s-a terminat.

În regulă, să mergem!

Să mergem, sergente!

Atenţiune!

Încălecaţi!

Vin din Guwahati.

Am făcut ce ne-ai ordonat, Tanauduriam,

dar englezii au decimat Guwahati.

Vor fi răzbunaţi.

Când va conduce Tantiah războinicii Khyber?

Curând.

Tantiah!

Tantiah.

Informaţiile tale au fost utile.

Morţii din Guwahati vor fi răzbunaţi.

Acum du-te şi spune-le tuturor că l-ai văzut pe Tantiah. Du-te!

Ascultă, Tantiah.

Un regiment de cavalerie se apropie de munţii noştri.

Războinicii Khyber îl va nimici dacă sunt conduşi de tine.

Dar dacă-i duci pe Khyber pe câmpie, vor fi făcuţi fărâme.

Şi tu o ştii.

Tunicile roşii nu vor veni în veci în munţii ăştia.

Nu vor îndrăzni.

Aici e?

Da.

Nu te invidiez, Miller. Nu invidiez nici caii.

Oamenii din grupul tău sunt cu toţii voluntari?

Da, milord.

Atunci, înainte.

Vom fi vigilenţi până primim veşti de la tine.

Şi sper să nu trebuiască să urc eu munţii ăia blestemaţi.

Nu va fi nevoie, milord.

Sper, căpitane.

Succes.

Sgt. Wilkins!

- Da, d-le. - Grupează-mi oamenii.

Am înţeles.

Atenţiune, voluntari ai cpt. Miller!

Urmaţi-mă!

Dii! Dii! Dii!

E imposibil, d-le!

Nu putem continua călare.

Atunci vom continua pe jos.

În regulă, d-le.

Voi da ordinele corespunzătoare.

Bine, locotenente. Dii!

Dii! Dii! Dii!

Staţi!

N-are rost, sergente. Nu căuta un loc de trecere.

- Nu putem continua călare. - Atunci ce facem, d-le?

Vom lăsa caii aici!

Şi suliţele, pintenii şi mănuşile!

- Vom lua doar puştile şi muniţia! - Da, d-le!

Descălecaţi!

Lăsaţi caii şi suliţele aici.

Daţi-vă jos mănuşile şi pintenii.

Luaţi doar puştile şi muniţia!

Nu spun că nu-i dreptul tău, lt.,

nici nu vreau să discut despre regulament, dar...

crezi că-i bine să-l iei cu tine pe indianul ăla

în cea mai delicată şi secretă etapă a misiunii noastre?

Voi arunca o privire, sahib.

Sigur ne va fi mai util decât suliţele oamenilor tăi.

Rămâi aici până se întunecă, iar când e întuneric bine, întoarce-te la fort.

Da, d-le.

Adu frânghia.

Cineva va trebui să ducă un capăt de frânghie dincolo.

Sigur...

există o trecătoare mai uşoară.

Se poate.

La nord de izvoare.

La 241 km de aici.

Timul.

Ai mare grijă.

Vino mai aproape, Timul!

Ţine-te bine!

Frânghia! Întindeţi-o, întindeţi-o!

Ţine-te bine, Timul!

Haide, nu-i da drumul!

- Încearcă să mergi contra curentului! - Frânghia asta!

Frânghia asta!

Trageţi de frânghie!

- Nu-i da drumul, Timul! - Haide, haide!

- Nu-i dau drumul! - Continuă!

- Haide, haide! - Continuă!

Atenţie!

Curentul e foarte puternic!

Mai încearcă o dată.

Atenţie!

Bravo, Timul, ai reuşit!

- Leagă frânghia de copac! - Acum.

Du-te, locotenente.

Atenţie!

Trageţi repede de frânghie!

- Haideţi! - De frânghia care a intrat în râu!

Poftiţi frânghia.

Atenţie, atenţie!

Cred că-i un şacal.

Ăsta e, Timul?

E imposibil, sahib.

Stai cuminte, căpitane. Rămâi acolo.

Dacă mai faceţi un pas, trag!

Bine aţi venit, locotenente.

Mamou Bali vă aşteaptă.

Unde-i Mamou Bali?

Mamou Bali a ordonat să rămâneţi peste noapte aici.

Se va întâlni cu voi în zori.

Mamou Bali a ordonat?

Cum îşi permite să dea ordine unui ofiţer al Majestăţii Sale regina?

Mamou Bali poate s-o facă, sahib.

E ridicol!

Un negustor de cai afgani şi-n plus spion îmi dă mie ordine!

Du-mă la el.

Nu, căpitane.

Rămâneţi peste noapte aici.

E în interesul vostru să-l ascultaţi pe Mamou Bali.

Ajunge cu prostiile!

Eu dau ordinele.

Trebuie să îl asculţi.

Dacă o spune Mamou Bali,

cred că are motivele lui.

Nu te băga, locotenente.

Ştiu bine ce fac.

Haide! Supune-te sau trag.

Şi după ce tragi, cine te va mai duce la Mamou Bali, căpitane?

Crezi că glumesc, nu?

Întrucât eşti un mahomedan atât de curajos, te voi spânzura.

Sergente Lee, adu-mi o frânghie!

Cum vrei, căpitane.

Tu-ţi asumi responsabilitatea.

Urmaţi-mă. Pregătiţi-vă să mergeţi toată noaptea!

Toată lumea la drum, plecăm de aici.

Haideţi, grăbiţi-vă!

Haideţi, haideţi! Grăbiţi-vă!

Pregăteşte-mi mâncare pentru o zi.

- Pleci? - Mă întorc repede, stai liniştită.

Eşti frumos ca apusul şi puternic ca un tigru.

Întoarce-te repede, domnul meu.

- Mulţumesc. - Mamou Bali?

Idiotul naibii!

Cine ţi-a dat voie să intri?

Ce vor de la mine tunicile roşii?

Vor să-mi fure femeile?

Doamnelor!

Plecaţi repede de aici!

Fiu de căţea şi de şacal!

Nu ţi-am spus să ţii departe de tabără sahibii?

Mi-ai spus, Mamou Bali.

Dar nu m-ai avertizat că sahibul ăsta e mai căpos decât un catâr!

Eşti ca un profet care se încurcă, fiu de iapă sălbatică!

Dar crezi că ăsta-i un motiv întemeiat să-i aduci aici?

Motivul e pistolul

pe care nebunul ăsta necredincios l-a îndreptat spre fruntea mea!

Eu i-am ordonat să ne aducă aici.

Şi să terminăm odată cu farsa asta!

Hassan, spune-le să facă de mâncare soldaţilor.

Şi acum pune deoparte pistolul, căpitane.

Ai putea face o altă gafă, ai făcut destule pe ziua de azi.

Ascultă-mă, Mamou Bali.

Cred că trebuie să-ţi scoţi ceva din cap.

N-ar trebui să uiţi că eu dau ordinele aici.

Văd că n-ai fost informat cine sunt cu adevărat.

- Tu eşti lt. Cullen, nu? - Da, d-le.

Vrei să-i explici acestui fund alb...

cine sunt eu?

E col. Patterson, d-le.

Tu ştiai?

Da, d-le,

şi credeam că şi tu.

De ce nu mi-ai spus?

Ar fi o greşeală de neiertat să dezvălui identitatea omului

care face parte din serviciul secret.

N-aş fi spus nici acum dacă nu mi-ar fi cerut col. Patterson.

Nu sunt colonel, locotenente.

Sunt doar Mamou Bali.

Mă rog, acum că răul a fost făcut...

spuneţi-mi, d-lor.

Vreţi să beţi ceva?

Vă rog, luaţi loc!

Veniţi încoace!

Grăbiţi-vă!

Lighean şi mâncare pentru musafirii mei. Grăbiţi-vă!

Fiind musulman ai mari privaţiuni,

dar uneori şi mari avantaje.

Hassan încearcă să rezolve prostia făcută de tine, căpitane.

Ce prostie, d-le?

Venind în tabăra mea m-aţi deconspirat.

Să nu credeţi că aţi venit până aici fără a fi supravegheaţi tot drumul.

Şi ce credeţi că se va întâmpla dacă se află că Mamou Bali

e prieten cu tunicile roşii?

N-avem nevoie de o călăuză. Ne putem găsi şi singuri drumul.

- Exact, d-le. - Exact?!

Misiunea lui Hassan nu e doar să ne conducă,

ci e însărcinat şi să verifice dacă ne urmăreşte cineva.

Dacă e aşa, va şti că Mamou Bali a fost deconspirat

şi va merge să-i spună.

Şi apoi?

Mamou Bali va fugi, lăsându-ne în voia sorţii.

Vrei să spui că un distins ofiţer al Majestăţii Sale regina...

Mamou Bali nu e un distins ofiţer al Majestăţii Sale regina,

e un agent al serviciului secret englez

şi se comportă ca atare.

Goalpara nu e departe, sahib.

- La ce distanţă e? - La 4.82 km.

Nu-i înţelept să mergeţi ziua, sahib.

În regulă. Atunci vom campa aici şi vom aştepta să se întunece.

Sergente!

Iartă-mă, căpitane.

În spate e o peşteră.

Ar fi mai bine să vă adăpostiţi în ea.

Haideţi, haideţi.

Toată lumea înăuntru.

Aşteaptă.

Pot să ştiu ce faci, soldat Cox?

Mă sufoc, d-le sergent major,

iar căldura din interior e de nesuportat.

Păi, suport-o! Data viitoare când te mai văd că-ţi desfaci un nasture

te ard de nu te vezi.

- Da, d-le. - Haide, locotenente.

D-zeu să te păzească, sahib.

Aşteaptă. Unde mergi?

Trebuie să mă întorc, locotenente.

- Cum adică „trebuie să te întorci”? - Sunt ordinele lui Mamou Bali.

- Dar... - Lasă-l să plece.

E mai bine aşa. Să mergem!

Să ne odihnim puţin.

Pot să se odihnească oamenii, d-le?

Da.

Trei sute de rupii risipite.

Sergente, pune un om de pază şi s-aibă grijă să nu fie văzut de afară.

Da, d-le.

Locotenente.

Da, d-le?

Colonelul...

Patterson...

Ai vrut să spui Mamou Bali, d-le.

Mamou Bali.

M-a numit într-un fel...

într-un fel...

Cum să spun?

Fund alb?

Aşa le spun veteranii armatei indiene recruţilor.

Eu nu sunt un recrut.

Sunt un ofiţer calificat.

Nimeni nu se îndoieşte de asta, d-le.

E doar o glumă tradiţională.

O glumă jignitoare şi vulgară.

Kali, Kali, Kali...

Kali!

Kali!

Kali, Kali, Kali...

Sabia sacră...

e scăldată în sânge.

Kali...

Kali!

Kali, Kali, Kali...

De ce n-ai vrut să participi la ceremonie?

Ţi-am spus deja.

Sabia sacră a fost scoasă din teacă şi scăldată în sânge.

Acum e în braţele zeiţei.

Cât e acolo războinicii Khyber vor continua lupta.

E o nebunie, Tanauduriam.

Veţi fi anihilaţi.

Dacă ne conduci tu, noi vom anihila tunicile roşii.

Nu. Nu vreau să fiu responsabil de un masacru.

Voi pleca în noaptea asta

şi sper că sabia sacră va fi luată cât mai repede din braţele zeiţei.

Locotenente.

Vine o oaie.

O oaie? E vreun păstor?

Nu văd pe nimeni.

Repede, ascundeţi-vă!

Haideţi înăuntru!

Haideţi, de ce nu vreţi să intraţi?

Ce aveţi azi?

La naiba! Asta ne lipsea!

Intraţi. Haideţi, haideţi. Grăbiţi-vă.

Scoateţi-le. Nu le lăsaţi să treacă. Scoateţi-le.

Să nu strige nimeni!

Haideţi, ieşiţi.

Haideţi, acum. Intraţi.

Haideţi, grăbiţi-vă.

Intraţi.

Haideţi!

Haideţi.

Nu fugi.

Afară.

E cineva aici?

Nu am văzut pe nimeni.

Femeia asta a fost în Guwahati.

De unde vii?

Cum te numeşti?

Cum te numeşti? Răspunde?

Surama.

De unde vii?

Ştii deja. Din Guwahati.

Unde mergi?

La Goalpara.

E oraşul meu!

E o spioană.

Ce facem?

Deocamdată o luăm cu noi.

- Sergente. - Da, d-le.

Ia doi oameni şi speriaţi turma.

Da, d-le. Hardmon, Bonsovi!

Sergente.

Eu dau ordinele aici.

Atunci, sergente, nu speria turma.

Dacă cineva vine şi caută turma şi fata,

va intra direct aici.

Vom avea timp să discutăm despre conduita ta, lt.

- Plecaţi. - Haide.

Plecaţi de aici!

Haideţi! Plecaţi!

- Proastelor! Plecaţi! - Haideţi, plecaţi.

Plecaţi, plecaţi! Proastelor! Plecaţi de aici! Plecaţi!

- Plecaţi! Plecaţi! - Aşteaptă!

Din fericire, se va întuneca curând.

Nu mişca!

Ce voiai să faci? Spune?

Nu-i nevoie s-o sperii.

Încerca să scape.

Ai grijă, locotenente.

Nu trebuie să-ţi fie frică, fetiţo.

Nimeni nu-ţi va face rău.

Mă vor ucide, sahib.

Să te ucidă?

De unde ai scos-o şi pe asta?

Stai liniştită.

După ce plecăm vei fi liberă.

Mulţumesc, sahib.

Eşti un om bun.

Nu-i momentul s-o consolezi, locotenente.

E vremea să plecăm.

Haideţi, să mergem!

Wilkins.

Împuşc-o, sergente.

- Ce? Dar... - E o spioană, Wilkins.

- Înţeleg, d-le, dar de ce eu? - Execută ordinul.

Da, d-le.

Îmi pare rău, fetiţo. Îmi pare rău.

Crede-mă.

Nu!

Opreşte-te, sergente!

Ce naiba e cu tine?

Te-ai plictisit de jocul cu suliţa?

Acum te distrezi ucigând femei?

Wilkins executa ordinul meu.

În timp ce tu-l nesocoteşti.

Cine ţi-a dat voie să te întorci?

Bănuiam eu.

- Deşi mi se părea imposibil. - Nu puteam să-i dăm drumul.

Nici s-o luăm cu noi, chiar tu ai spus-o.

Era vorba doar de a avea curajul să adoptăm soluţia potrivită.

Şi „soluţia potrivită” era uciderea unei femei?

Cu sânge rece.

O femeie spui.

O băştinaşă jerpelită!

Succesul misiunii noastre e prea important

ca să ne lăsăm copleşiţi de sentimentalisme prosteşti.

„Sentimentalisme prosteşti.”

Da!

Acum dă-te la o parte

şi lasă-l pe sgt. Wilkins să-şi facă datoria.

Sergente!

Execută ordinul!

Da, d-le.

- Dă-te la o parte! - Nu, d-le.

Am spus să te dai la o parte, locotenente!

Ai atacat un superior

şi ai făcut-o într-un mod neloial

încălcând toate regulile.

Dacă crezi că ăsta-i momentul şi locul potrivit să ne duelăm,

îţi voi spune că eşti cel mai prost alb pe care l-am cunoscut.

Asta te va costa gradele, lt. Cullen

Se poate,

dar mă doare-n fund.

Mai ales că acum motivul discuţiei noastre a dispărut.

Unde-i fata?

A fost destul de inteligentă să plece.

Idiotule? De ce ai lăsat-o să plece?

Să ne grăbim, căpitane.

Nu e demn ca un pluton de lăncieri să fie comandat de un servitor.

- Opriţi-vă. Opriţi-vă. - Ce naiba vrei, maimuţoiule?

Cine eşti tu să ne dai ordine?

Opreşte-te, sergente. E ordinul locotenentului.

Trădătorule! Îţi voi da...

Vezi să ai un pic mai mult bun simţ!

Acolo e Goalpara, d-le.

Să mergem!

Să mergem!

Dincolo de zid e oraşul.

Cu puţin noroc putem ataca prin surprindere.

Dacă fata n-a dat alarma.

Nu-i niciun pericol.

Am ajuns aici înaintea ei.

Eu n-aş fi atât de sigur, locotenente.

În orice caz, n-avem de ales.

Vom acţiona cum a zis Mamou Bali.

- Să mergem! - Da, d-le.

Haideţi, mişcaţi-vă!

Nicio santinelă. E foarte ciudat.

De ce? Fortul a fost abandonat.

Nu locuieşte nimeni aici?

Băştinaşii preferă peşterile.

Asiguraţi puştile.

Şi să nu tragă nimeni până nu-i ordon.

Să mergem!

Astea-s casele lor.

Dar nu văd pe nimeni.

Cred că sunt afară, rugându-se.

Timul, du-te şi aruncă o privire.

Nu face gălăgie, căpitane.

Să aşteptăm semnalul lui Timul.

- Să mergem! - Wilkins!

Să mergem!

Atenţie, sahib.

Vin oameni!

- Iată-i! - Să ne ascundem.

Nu uita ce ţi-am spus.

Nu voi uita,

dar sabia sacră încă e în braţele zeiţei.

Grăbiţi-vă!

Acoperiţi-i gura!

Veniţi încoace!

Suntem pierduţi.

Cine a tras?

Tunicile roşii l-au prins pe Tantiah!

Scoateţi-l de aici!

Grăbeşte-te, sergente. Ajută-ne.

Da, d-le.

- Înainte! - Să mergem...

Moarte englezilor!

Să ne adăpostim!

Să mergem!

Sahib.

Acolo e o altă ieşire.

Poftim. Du-te la căpitan şi condu-l aici.

- Supraveghează-l pe Tantiah. - Da, sahib.

- Wilkins, urmează-mă. - Da, d-le.

Haide, grăbeşte-te, grăbeşte-te!

Locotenentul e în galeria din capăt.

Eu merg să-l caut pe căpitan.

Vino cu mine.

Retrageţi-vă câte unul!

Înainte!

Căpitane, locotenentul a găsit o altă ieşire.

Vă conduc eu.

Bine. Du-te înainte.

La atac!

- Unde-i Tantiah? - A fugit.

Blestematul.

Acoperă-mă.

Wilkins.

- Urcă. - Da, d-le.

Grăbeşte-te.

Vezi pe cineva, Wilkins?

Nu văd pe nimeni aici, d-le.

Panta coboară până în pădure.

Locotenentul ne aşteaptă afară.

Să mergem!

Unde-i Tantiah? Ce-a păţit?

A fugit, sahib.

- L-a ucis pe Strit... - Te-a rănit?

- Da, nu l-am putut împiedica. - Te poţi căţăra?

Da.

Bine. Să mergem!

Deschideţi uşa!

Aici, căpitane!

Urcă pe frânghie.

Grăbeşte-te!

Grăbeşte-te!

- Unde-i Tantiah? - A fugit.

- Foc! - Idioţilor!

Înapoi!

Retragerea!

Şi acum ce facem, d-le?

Ne continuăm drumul.

Nenorociţi de Khyber.

Vom încerca să ajungem la Mamou Bali.

Misiunea a eşuat deja, d-le.

Eşti nebun, locotenente.

Nu renunţ aşa uşor,

în pofida obstacolelor create de propriii mei subalterni,

dar responsabilii vor plăti.

- Soldat Hardmon. - Da, d-le.

Nu am ordonat să-ţi asiguri puşca?

Am asigurat-o, d-le. Pot jura pe sănătatea mamei.

Lasă-ţi mama în pace!

Puşca a tras şi i-a atenţionat pe războinicii Khyber.

Când ne întoarcem ne vom încheia socotelile

şi te asigur că vor fi considerabile.

Atenţie.

Haideţi, grăbiţi-vă, vin englezii.

Absolut, ştiam că războinicii Khyber au fost avertizaţi

şi tu ai făcut-o, nu?

Dar cum putea s-o facă ea dacă încă n-a ajuns în oraş?

Prostii! Hardmon nu e singurul vinovat, lt.

A fost o mare greşeală să lăsăm fata să scape.

Şi tu vei răspunde de asta în faţa unei curţi marţiale.

La ce naiba te gândeşti, d-le?

Dacă vrei să găseşti cu orice preţ un vinovat

- cu care să-ţi poţi împărtăşi eşecul... - Taci din gură!

N-a fost niciun eşec din partea mea, locotenente.

Ci doar indisciplină şi neglijenţă din partea subalternilor mei.

- Ascultă, căpitane! - Destul, lt., destul!

Nu-ţi înrăutăţi şi mai tare situaţia

acumulând noi acuzaţii de indisciplină şi insubordonare.

- Sgt. Lee! - D-le.

Ia în primire fata şi ai grijă să nu scape.

N-ar trebui s-o luăm cu noi, căpitane.

Unde mergem?

Nu e altă soluţie decât să ne întâlnim cu Mamou Bali.

Dau alarma.

În scurt timp, vor veni cu sutele după noi.

Atunci nu e timp de pierdut. Haideţi, să mergem!

Atacăm acum?

Nu, mai bine le-am tăia calea.

Urmaţi-mă!

Slavă Domnului, nu se mai aud semnalele.

Nu te bucura prea tare, sergente.

Asta înseamnă că s-au pus în mişcare.

Să mergem!

Nu înţeleg, încearcă să ajungă pe teritoriul lui Mamou Bali.

În orice caz, n-au cum să scape.

Toate ieşirile sunt blocate.

Tabăra lui Mamou Bali e în partea aia, d-le.

Atunci ce aşteptăm?

Dar eu cred că n-ar trebui să ne compromitem.

Să mergem, locotenente!

Da, d-le.

Aşteptaţi!

Au un prizonier. E o femeie.

E fiica mea.

- Mi-o vor plăti. - Aşteaptă!

Aici nu-i putem ataca prin surprindere,

ar lupta, iar fiica ta ar putea muri.

Oamenii din sat coboară pe câmpie.

De ce ai nevoie de atâţia oameni?

Toate satele din munţi îşi adună războinicii.

Pentru a prinde o duzină de englezi?

Am fost foarte nesăbuiţi venind aici noaptea trecută.

Practic i-am condamnat la moarte.

Hassan n-a eliminat toţi spionii.

Hassan a ucis toţi spionii.

N-au fost spioni, sahib, ci trădători printre noi.

Îţi aduc ultimul mesaj de la el.

Am vrut să mor cu el, dar mi-a ordonat să mă salvez

ca să-ţi spun un lucru.

De ce lui şi nu mie?

Fiindcă el poate înţelege şi tu nu.

Sabia sacră a războinicilor Khyber a fost scoasă din teacă

şi pusă în mâinile zeiţei.

Înţelegi ce înseamnă asta, locotenente?

Da.

Ştii unde e templul din munţi?

Timul, ştii tu?

Unde mergi?

Unde pot să execut ultimul ordin al lui Mamou Bali.

Lasă-l să meargă, căpitane.

Trebuie să facem ceva mult mai important

decât capturarea lui Tantiah.

Războinicii Khyber

cred că atâta timp cât sabia sacră rămâne în braţele zeiţei Kali

trebuie să lupte până când...

moare ultimul om.

Şi cine va lua sabia?

Noi.

Ei cred că zeiţa Kali nu va permite asta.

Sunt doar nişte bieţi fanatici.

Dacă nu luăm sabia aia,

douăzeci de mii de războinici Khyber vor coborî din munţi

şi vor trece totul prin foc şi sabie.

Mamou Bali a fost trădat de-un om de-al lui,

dar înainte de a muri ne-a spus ce trebuie să facem.

- Timul, condu-ne la templu. - Da, sahib, să mergem!

De ce în direcţia aia?

Războinicii Khyber ne aşteaptă pe câmpie.

Noi o vom lua prin munţi,

astfel vom avea calea liberă.

Tanauduriam, nu vor trece pe-aici,

se îndreaptă spre templul sabiei sacre.

Nu înţeleg.

Or fi aflat că drumul e blocat şi au căutat altă ieşire.

Nu, dacă se îndreaptă spre templul din munţi,

sabia sacră e în pericol.

Ne vei conduce acum?

Da.

Ascultaţi-mă! Urmaţi-mă cu toţii!

- Tantiah... - Tantiah...

- Moarte tunicilor roşii! - Trăiască India liberă...

- Să mergem! - Haideţi!

Să mergem!

- Trăiască Tantiah... - Trăiască Tantiah...

Aia-i puntea care duce la templu, sahib.

Haideţi, grăbiţi-vă, grăbiţi-vă!

Pe acolo!

- Trăiască India liberă... - Trăiască Tantiah...

- Mai bine ne-am adăposti. - Să mergem!

Grăbiţi-vă!

Intrarea în templu.

- Asta? - Da.

Haideţi!

Haideţi, mişcaţi-vă, mişcaţi-vă!

Grăbiţi-vă!

Ce faci, Timul?

Voi...

voi elibera piatra pentru a bloca intrarea

ca să nu ne poată urmări, sahib.

Şi noi?

Cum mai ieşim?

Vrei să ne prinzi în capcană?

Da, sahib, vor veni războinicii Khyber

şi nu veţi lua sabia sacră.

Trebuia să-mi dau seama că tu ai fost trădătorul

şi nu un om de-al lui Mamou Bali.

Tu ai fost cel care...

l-a eliberat pe Tantiah.

Dar n-am vrut să cred.

Am fost servitorul tău loial mulţi ani, sahib,

dar şi servitorii au o patrie.

Iartă-mă, sahib, dar trebuie s-o fac.

Aşteaptă, Timul!

Nu! Nu!

Aduceţi frânghii, vom coborî pe la cascadă!

Grăbiţi-vă!

- Grăbeşte-te, locotenente. - Da, d-le.

Ce s-a întâmplat?

Unde-i Timul?

L-am ucis.

A fost un trădător, te-am avertizat.

Uneori, a fi trădător

e doar o chestiune de opinie

şi de vremuri, căpitane.

Ce naiba tot spui?

Şi de asta vei răspunde în faţa curţii marţiale.

Nu cred că vei avea şansa să mă duci în faţa unei curţi marţiale.

- Unde-i zeiţa? - Acolo.

Coborâţi frânghiile!

Acum voi!

Înainte, războinici Khyber! Moarte tunicilor roşii!

Moarte tunicilor roşii!

Wilkins, atenţie, vin!

Ascultă-mă, dacă te interesează viaţa acestei fete, nu te apropia.

E scris că tu trebuie să mori şi vei muri.

Nu te va salva fusta unei femei.

Dacă faci un singur pas, îi tai capul.

Viaţa acelei femei aparţine Indiei.

Nu contează moartea ei cât moare o tunică roşie.

Atunci va muri!

Trădătorule!

Sabia sacră, Tantiah!

Opreşte-te! Duşmanii sunt războinicii Khyber!

Trăiască India liberă...

Trăiască India liberă...

Maiorul unui regiment care a atacat la Balaclava şi Waterloo

a ajuns să comande nişte maimuţoi, şi culmea, din infanterie.

Şi numai din vina acestui cuib de viespi

unde ne-a trimis Mamou Bali al tău.

Mamou Bali a fost un om foarte înţelept, sahib,

şi s-a gândit că ar trebui să mergeţi pe jos.

Ucideţi-i pe toţi!

Ucide-mă, Tantiah. Dacă te capturează, e numai vina mea.

Nu-ţi face griji, fetiţo.

N-am putut să evit asta, nu mă va înţelege nimeni,

dar aşa a fost.

Eu te înţeleg.

Chiar dacă asta mă costă viaţa.

Ţi-e frică să mori, Tantiah?

Nu, dar mă tem să fiu spânzurat în piaţa Allahabad.

De ce?

Fiindcă asta va produce doar noi discordii,

iar oamenii n-au nevoie de asta, ci de înţelegere.

Pleacă, Tantiah.

Eşti un om înţelept şi bun, locotenente.

Sună adunarea!

Aţi urmărit filmul: TIGRUL DIN KHYBER

Traducerea, adaptarea şi sincronizarea manuală: Cristian82

S F Â R Ş I T