Original subtitles

Spuneţi-mi, băieţi,

de ce vreţi să adoptaţi ?

Tot discutăm de ceva vreme despre asta.

Nu-i aşa, Gabe ?

Avem o relaţie stabilă.

Suntem împreună de opt ani.

Aşadar, acesta pare să fie următorul pas firesc.

Am senzaţia că eşti cam agitat, Gabriel.

Nu sunt agitat.

Bine. Doar răspundeţi sincer şi ne vom înţelege de minune.

- Sunteţi căsătoriţi ? - Nu...

Nu că ar fi o problemă...

Lui Gabriel i se pare un act heteronormativ.

Zice că asta fac cuplurile heterosexuale

când nu mai au ce să să-şi spună.

Deci, tu îţi vei lua concediul de paternitate ?

Îl vom împărţi.

- Eu voi sta nouă luni, iar Gabe, una. - Trei.

Credeam că-ţi iei doar o lună.

Nu, trei.

Şi ne dorim o fată. Nu-i aşa, And ?

- De ce ? - Băieţii fac numai probleme.

Mi s-a spus că putem preciza asta.

Dar vă reduceţi şansele la jumătate.

Eu v-aş sfătui să vă păstraţi toate opţiunile.

Dar chiar ne-am dori o fată. Nu-i aşa, And ?

- Cu ce te ocupi, Andy ? - Sunt contabil.

Nu este nimic ruşinos.

Nu este o ocupaţie aşa fascinantă ca a lui Gabe.

Da, am auzit că eşti travestit.

- Nu sunt travestit. - Atunci, ce eşti ?

Este minunat. Lumea vine de departe ca să-l vadă.

Ar trebui să-l auzi cum cântă, la Neverland.

S-a făcut.

Vă deranjează dacă arunc o privire prin casă ?

Vreau doar să mă asigur că nu sunteţi criminali în serie.

Ce ?

De ce ai invitat-o la Neverland ?

Poate îi plac femeile.

Aş prefera să nu spun. Abia ne-am cunoscut.

Prima regulă pentru părinţi: aveţi grijă ce vorbiţi.

Nu se ştie niciodată cine vă ascultă.

Probabil crezi că-mi vei lipsi

Dar nu este adevărat

Probabil crezi Că-mi ascund suferinţa

Dar nu este adevărat

Mulţi oameni vin şi se duc

Mi se pare cel mai bine

Să mă detaşez

Atunci când pleacă

Amintirile există Doar ca să te-ntristeze

Se spune că este o suferinţă

Să-ţi fie dor de ce ai pierdut

Eu nu plâng, Pentru că nu pot iubi

Sunt liniştit

Nu mă leagă nicio amintire, Sunt liber

Dar, uneori, mă întreb

Ce s-a ales de cei Cu care am trăit aventuri

Piraţii aceia

Şi băieţii pierduţi şi zânele

Şi, uneori, aceste întrebări

Îmi dau un sentiment ciudat

Momente trecătoare în mintea mea

Cu cei de demult

Unde

S-au dus băieţii pierduţi

Nu voi şti niciodată

Piraţii aceia

Şi băieţii pierduţi şi zânele

Oare unde suntem ?

BĂIEŢI PIERDUŢI ŞI ZÂNE Episodul 1

Poate veţi avea nevoie de porţi de siguranţă,

în funcţie de vârsta copilului, şi sus, şi jos.

Tu eşti aici ?

Înţeleg ce spuneaţi. Eşti o operă de artă.

Acesta are sâni mai mari decât mine.

Sunt asistentă socială, nu preot.

Vai !

Aici se întâmplă magia.

Atunci, puneţi camera sub lacăt.

Altfel, cineva îşi va şterge nasul cu magia ta.

Şi aici trebuie încuiat.

Şi aici.

Şi asta va trebui să dispară, nu ?

Dar cu sănătatea cum staţi ?

Situaţia financiară ? Copilăria ?

Copilăria mea ?

Da. Felul în care ai fost crescut poate avea o influenţă semnificativă

asupra felului în care vei fi tu ca părinte.

Dar eu voi proceda foarte diferit.

Asta spun toţi !

Copiii te pot exaspera cum nici nu-ţi imaginezi.

Dar eu am avut o copilărie foarte fericită.

Mama şi tata s-au mutat mai aproape de Cardiff după ce m-am născut eu.

Povesteşte-mi despre părinţii tăi.

Tata era profesor de fizică. Mama lucra la o creşă.

- La instituţii de limbă galeză ? - Da.

Mama era afectuoasă.

Grijulie...

Tata era...

Ei bine, mergeam mult la capelă.

Tata este diacon.

Tatăl lui a fost preot, deci...

Mama îl ajuta la şcoala duminicală, până...

A murit când eram eu mic. O hemoragie cerebrală.

Gabriel, îmi pare rău să aud asta.

Este în regulă. Asta a fost demult.

Probabil a fost o traumă groaznică pentru tine, copil fiind.

Nu ! Nu !

Nu ! Nu !

Nu-mi aduc aminte mare lucru, să fiu sincer.

Îţi vei învăţa şi copilul limba galeză ?

Nu.

Nu ar fi corect faţă de Andy.

De ce nu ? Chiar mă gândeam să iau şi eu lecţii.

Nu crezi că ar fi ca o terapie, dar fără terapie, de fapt ?

Nu eu am o problemă cu limba.

Felul în care te priveşte, judecându-te...

Chiar este necesară atâta indiscreţie ?

Pentru ce trebuie să ştie ea totul ?

Orice idiot poate să ejaculeze şi să facă un copil.

Exact. De aici, şi nevoia de adopţii.

Ea trebuie să se asigure că nu-i vom face şi noi rău

unui copil traumatizat deja.

Nu ai menţionat...

Ce părere ai tu despre mine ?

Te cunosc ! Dai prea multe detalii.

În plus, ne-a spus să nu minţim, iar tu nu suporţi să minţi.

Da, dar nu mint.

Doar nu spun tot adevărul.

Nu ţi se pare ceva extrem ?

Sincer, Jackie, adevărul este

că, în afară de faptul că voia să fugă departe de tata,

singurul motiv pentru care a ales Cardiff

a fost că voia să se împrietenească cu Shirley Bassey.

Nu aveam multe, dar dragostea nu mi-a lipsit.

Acum, îmi doresc să pot dărui şi eu asta cuiva,

să-l ajut să reuşească şi să facă ceva.

Şi s-a împrietenit mama ta cu Shirley ?

A încercat... Era să fie arestată.

Da, este extrem...

Spune-mi ce hobbyuri aveai când erai mic.

Copiii, care trebuie învăţaţi

să respecte valorile morale tradiţionale, sunt învăţaţi...

Îmi plăcea să citesc.

...că au dreptul inalienabil de a fi homosexuali.

Acei copii sunt privaţi de un start sănătos în viaţă.

Şi îmi plăcea la nebunie să mă costumez.

Vino, băiete !

...să te asiguri că este făcut într-un stil homosexual perfect...

Gabriel !

Gabriel !

Era binişor, aş spune.

Eram doar noi doi, aşa că...

Când vocile din întuneric mă bântuie...

Muzica mă făcea fericit.

Şi şoaptele adierii nopţii mă necăjesc...

Şi ce părere are tatăl tău despre adopţie ?

Este entuziasmat ?

Nu i-am spus încă.

Vrem să-i spunem faţă în faţă.

Sunt sigur că va fi încântat.

Data viitoare, vom discuta

despre momentul când ţi-ai dat seama că eşti homosexual.

Nu poate fi niciodată un singur moment, Jackie.

Este o serie de momente.

Desfă-ţi pantalonii.

Ţi-a fost greu să accepţi ?

...şi scapă-mă de rău,

de gândurile mele necurate,

de băieţii frumoşi şi de erecţii...

Nu, nu prea.

Dar tatăl tău ?

Cred că lui i-a fost puţin mai greu.

Dar, în Biblie, nimeni nu recunoaşte că e homosexual.

Este îngrozitor să fii adolescent.

Este o perioadă derutantă.

Nu ştiam dacă-mi vine să-i omor pe băieţii care se luau de mine

sau să fac sex cu ei.

Scuză-mă. Pentru o clipă, am uitat unde sunt.

Ai fost hărţuit, Gabriel ?

Doamne fereşte ! Nu, deloc.

Nu am fost hărţuit. Doar chestiile normale...

Poponarule !

Sunt chiar recunoscător pentru asta.

Asta m-a format.

Faptul că eram izolat a fost un avantaj pentru mine,

pentru că mi-am dedicat timpul muzicii.

Îmi plăcea să fiu în centrul atenţiei.

Probabil că tatăl tău era foarte mândru.

Presupun. Nu este foarte vorbăreţ.

Ai vrea să-ţi înveţi şi copilul să cânte la pian ?

- Acum, nu mai cânt. - Nu ?

Am renunţat la facultatea de muzică după anul întâi.

Ai renunţat...

Da, mi s-a părut cam strict.

Câţiva ani, am avut slujbe temporare.

Apoi, Berwyn a deschis Neverland

şi m-am hotârât să mă întorc în Cardiff.

Şi acolo l-am cunoscut pe...

Andy.

Te-ar deranja dacă te-aş săruta ?

Scuză-mă, nu trebuia să spun nimic...

Nu, este în regulă.

Doar că...

Nimeni nu mi-a mai cerut voie până acum.

Mereu spun că sărutul acela mi-a salvat viaţa.

Nu că aş fi avut nevoie să fiu salvat...

Pot să te întreb de ce vrei să adopţi, Gabriel ?

Sincer ?

Da, este mult mai bine să fii cât se poate de sincer, până la urmă.

Bine.

Îmi doresc să adopt pentru că...

Pentru că...

Pentru că văd tineri care se distrează cum făceam şi eu,

dar eu nu mai pot face asta,

pentru că sunt sătul de viaţa asta lumească,

de succesiunea muncii şi a nenumăratelor nopţi pierdute,

pentru că toţi bărbaţii de vârsta mea se pare că au copii acum,

pentru că îl iubesc mult pe Andy şi ştiu că asta îl va face fericit.

Dar, şi mai important, vreau să adopt

pentru că eu cred că mă va face un om mult mai bun,

mai tolerant şi mai răbdător.

Nu voi mai fi furios şi ursuz, va trebui să mă maturizez

şi să am grijă şi de altcineva.

Va trebui să nu mă mai doară

în fundul meu traumatizat, promiscuu, dar cât se poate de drăguţ.

Nu ai spus asta !

Normal că nu. Am spus doar...

Cred că eu şi Andy avem mult de oferit, ca părinţi.

Bine.

Risc de nevoi speciale, ca urmare a...

Nu acceptăm.

Eşti dur !

Lucrăm amândoi.

Şi ce ? Nu ar trebui să fim deschişi, măcar ?

Fiecare caz este diferit.

Nu ne-am pricepe şi ştii asta.

Jackie a spus că va fi greu şi să facem faţă traumei.

Bine, bine...

Sindromul Down.

Nu acceptăm.

Este oribil ! Putem măcar...

Mai taci, sfântule !

Dar Maica Tereza ce ar face ?

Nimic, fiindcă a murit.

Femeile însărcinate sunt monitorizate pentru depistarea anomaliilor.

Atunci, SIDA sau HIV ?

La început, doar homosexualii şi consumatorii de droguri

mureau de SIDA,

dar, în trei ani, aproape 2.000 dintre noi vor muri.

Nu acceptăm.

- Vorbeşti serios ? - Ar complica totul.

- Nu este complicat. - Dar tot este o complicaţie !

- Spune-i asta lui Berwyn. - Berwyn ar fi de acord cu mine.

Pe naiba, idiotule !

Te poţi descurca foarte bine.

Şi să ştii că sunt foarte sănătos, mulţumesc !

Mă bucur că sunteţi deschişi multor posibilităţi,

dar vreau să discutăm despre refuzul vostru

de a cunoaşte părinţii biologici.

Eu eram dispus...

Este puţin probabil să se comporte civilizat. Li s-au luat copiii.

Nu face presupuneri, Gabe.

Fii deschis !

Astfel, i-ai putea oferi copilului tău o idee despre mama şi tatăl lor.

Mulţi părinţi adoptivi o consideră o experienţă pozitivă.

Cu toţii merităm o a doua şansă, nu ?

Ce ar fi să trec că, deocamdată, sunteţi dispuşi ?

Bine.

Am câteva întrebări despre sprijinul de care aţi beneficia.

În ce priveşte familia,

aţi trecut-o doar pe mama lui Andy.

Nu este suficient ?

Mai ales pentru că, uneori, mi se pare că-l preferă pe Gabe.

Gabe este minunat.

A adus culoare în viaţa lui Andy şi este de un aşa bun-simţ !

A fost nevoit să se maturizeze repede. Gabe aduce scânteile în relaţie.

V-a spus că a studiat la un colegiu regal ?

Nu la unul oarecare, ci la unul regal !

Nu l-a cunoscut pe Charles,

dar e plăcut să ştii că este aprobat de el.

Dar v-ar ajuta dacă l-ai trece şi pe tatăl tău.

Altfel, s-ar putea să se întrebe de ce nu ai făcut-o.

Te sun cu o veste bună.

De ce vorbeşti în engleză ?

Este şi Andy lângă mine. Stai, pot să te pun pe difuzor.

Nu, nu face asta.

Şi spune odată, Gabriel ! Plecam la cor.

Vrem să adoptăm.

Cum adică, să adoptaţi ?

Să adoptăm.

Un copil.

Vom fi părinţi.

Tată...

- V-aţi gândit bine ? - Sigur că...

Sigur că ne-am gândit.

Ce este ? Speram că te vei bucura.

Nu mi se pare o idee bună, Gabriel.

Trebuie să-l lămurim,

să-l ajutăm.

Şi Gabe avea temeri legate de ideile moştenite şi cele dobândite.

Ba nu.

Vorbeai mereu despre "Prevestirea".

Fricile sunt perfect normale.

Noi organizăm ateliere pentru rude,

care sunt foarte eficiente şi îi liniştesc pe oameni.

Există şi nişte cărţi extraordinare.

Îmi pare rău, dar o carte şi un atelier nu vor fi de ajuns.

Trebuie doar să mai vorbeşti cu el. Va fi bine.

Ba nu, Andy, pentru că...

... crede că homosexualii nu merită să fie părinţi.

Ţi-a spus el asta ?

Nu e nevoie să-mi spună !

Eu nu cred că asta este problema.

Cred că adopţia este problema.

Gabriel, poate că tu îţi proiectezi temerile

asupra tatălui tău, pentru că ai crescut cu ideile acestea.

E absurd ! Eu nu cred asta.

Sunt ideile tatei, nu ale mele.

Sigur că merit să am copii !

Chiar merit mult mai mult decât el,

pentru că ai mei nu vor creşte aşa derutaţi cum am fost eu,

fiindcă voi avea grijă să ştie

că, oricine ar fi şi orice ar deveni,

nu au niciun motiv să le fie ruşine.

Bine.

Gabriel, tu îmi ascunzi ceva.

Doar homosexualii luau SIDA...

Autorităţile locale nu vor promova aceste idei în şcolile publice.

Tolerarea homosexualităţii...

...au dreptul inalienabil de a fi homosexuali.

Gabe, mai este ceva ce ar trebui să ştiu ?

Pentru ce te-ai apucat să-i spui toate astea ?

Au trecut ani de când nu ai făcut nimic.

Am rezolvat. Ai scăpat.

Doar ştii care sunt limitele.

Nu te îmbeţi niciodată.

Nu bei niciodată vin alb sau Prosecco.

Nu mai este nicio problemă.

Exact. Şi, atunci, ce contează că i-am spus ?

Maturizează-te, Gabriel ! Sigur că contează.

Motivul pentru care copiii sunt adoptaţi

este că părinţii lor sunt prea distruşi ca să-i poată creşte.

Atunci, de ce ar avea încredere în noi serviciile sociale,

când şi tu erai la fel de distrus ?

Îmi pare rău.

Ai dreptate.

Ce contează ?

Dar tu ai reuşit să scapi.

Doar pentru că tu ai putut să-mi plăteşti terapia.

Nu prea este corect, nu ?

Tu îţi doreşti măcar să adoptăm ?

Pentru că, dacă nu-ţi doreşti...

Sigur că-mi doresc.

Sigur că da !

Iar am stricat totul, nu ?

Nu neapărat.

Am vorbit cu şefa mea şi am căzut de acord

că este în favoarea ta faptul că ai fost sincer.

Eu cred că oamenii care şi-au învins dependenţele

pot fi minunaţi ca părinţi adoptivi,

pentru că ştiu ce înseamnă să suferi o traumă.

Nu vreau să ne bucurăm prea devreme,

pentru că depinde de comisie şi de asistentul social al copilului

şi nu vor avea toţi aceeaşi părere ca mine.

Deci, nu s-a terminat totul ?

Nu aş mai continua, dacă nu aş crede că vă pot ajuta.

Am vorbit cu psihologul tău azi-dimineaţă, care mi-a spus...

Bărbaţii homosexuali din generaţia lui

încă resimt efectele deceniilor de marginalizare.

Dar Gabriel a dezvoltat strategii pentru a-şi controla pornirile

şi, după părerea mea, ar fi un părinte extraordinar.

Nu se mai îmbată niciodată.

Doar două pahare.

Şi pentru mine la fel, dragule.

Eu sunt convinsă că aveţi multe de oferit

unui copil, Gabe, amândoi.

Aşadar, eu cred că ar trebui să continuăm procesul normal,

dacă asta vă doriţi.

Încercaţi să mă opriţi !

Scuze, este un plângăcios.

Vai ! Am întârziat la tribunal.

Staţi liniştiţi, ies singură.

Vă sun eu săptămâna aceasta.

Este o zi de activităţi. Ar fi bine să mergeţi.

Ce zi este ?

De activităţi, când puteţi cunoaşte copiii care aşteaptă să fie adoptaţi.

Un fel de întâlniri rapide, dar cu copii.

Gabe, te rog să nu le spui asta celorlalţi asistenţi sociali !

Dar nu ni s-a aprobat dosarul încă.

Va fi după aprobare şi ştiu că veţi fi raţionali

şi nu vă veţi lăsa convinşi de factori superficiali.

Ce factori superficiali ?

Drăgălăşenia lor.

Dar ei ştiu că pentru asta sunt acolo ?

Cei mai mari ştiu.

Doamne ! Este îngrozitor.

La început, nu ştiam nici eu ce să cred,

dar au dat peste o mie de copii spre adopţie prin ei.

Gândiţi-vă, măcar.

Vă voi suna.

Vorbeşte cu tatăl tău !

Şi ştiu că tu nu crezi că este o idee bună,

dar asistenta noastră socială zice că sta ne-ar ajuta.

Pentru numele lui Dumnezeu, Gabriel !

După cum te porţi,

credeam că-mi vei spune că ai cancer sau aşa ceva.

Te rog, tată.

Ce părere ai tu despre mine ?

Doar nu aş putea refuza, nu ?

Dar este plăcut să ţi se ceară părerea.

Mulţumim, Emrys.

Dar...

Nu este uşor să creşti un copil, să ştii.

Ştiu.

Şi vă puteţi trezi cu orice.

Orice ?

Înţelegi ce vreau să spun.

Vor vorbi galeză ?

I-ai accepta mai uşor, dacă ar vorbi ?

- Nu fi caraghios, Gabriel ! - Se pare că este o problemă.

Eu doar...

Ce, tată ?

Pur şi simplu, cred că un copil are nevoie de o mamă.

Ba nu, Emrys.

Îmi închipui cât de greu ţi-a fost fără Non,

dar un copil nu are nevoie de o mamă.

Are nevoie de dragoste.

Doamne...

Vom fi părinţi.

Mă simt ca un idiot.

Arăţi foarte bine. Tuturor copiilor le place Superman.

Supergirl, Jackie.

A fost o remarcă heteronormativă ?

Nu-l băga în seamă. Este enervant când este agitat.

Care este problema lor ?

Îşi studiază contracandidaţii.

Îmi închipui că suntem o reală ameninţare.

La naiba !

Ce jenant !

- Haide, am întârziat ! - Nu cred.

Poftim ?

Dar trişează ! Tema era "supereroi".

Făt-Frumos şi Zâna cea bună nu sunt supereroi.

- Ar trebui descalificaţi. - Nu este o competiţie.

Ba sigur că este o competiţie.

Bună ziua, tuturor !

Bună ziua !

Bună !

Sunt sigur că aveţi sentimente contradictorii, de entuziasm şi emoţie,

poate şi nerăbdare, şi este normal.

De ce suntem aşa excitaţi acum ?

Oare corpurile noastre cred că vrem să procreăm ?

În broşurile acestea, veţi găsi informaţii despre copii.

Bineînţeles, aveţi propriile criterii

şi ştim că oamenii se concentrează asupra favoriţilor.

Dar încercaţi să circulaţi,

să pstraţi opţiunile deschise.

Astăzi, scopul este să vedeţi dacă aveţi o legătură emoţională cu cineva.

Vă las puţin să vă uitaţi pe broşuri.

Eşti pregătit ?

Alege-mă pe mine !

Alege-mă pe mine !

Alege-mă pe mine !

Este aproape 10:30.

Sigur sunteţi nerăbdători să mergeţi.

Deci, dacă sunteţi pregătiţi,

vă rog să veniţi !

Hai să mai aşteptăm puţin.

Să nu ne grăbim, ca să nu ne simţim presaţi.

Să încerci să vorbeşti cu toţi.

Ea cum ţi se pare ?

Bună ! Eu sunt Tamsin. Îmi place să mă costumez şi să cânt.

M-a cucerit cu costumele.

Este ceva greşit dacă-mi vine să-i iau bagheta magică

şi să i-o bag în fund ?

Cu capătul cu stea ?

Aveţi destul timp, băieţi.

Duceţi-vă acolo, amestecaţi-vă printre ei.

Bună ! Eu sunt Andy. Pe tine cum te cheamă ?

Mă cheamă Ezmie.

Vreţi să luaţi loc ?

Noi...

Sigur că da.

Bună, Ezmie ! Eu sunt Gabriel, partenerul lui Andy.

Gabriel, ca îngerul ! Eu am fost Maria.

Serios ? Sunt sigur că ai fost minunată.

Da. Nu-i aşa, Paula ?

Ba da, scumpo.

Şi ce faci tu acolo, Ezmie ?

Caca de dinozaur.

Excelent !

Şi lui Andy îi place foarte tare să facă caca de dinozaur.

Nu-i aşa, Andy ?

Da...

Puţini ştiu acest lucru,

dar Andy este al doilea cel mai priceput din lume la asta.

Şi cine este cel mai priceput ?

Tu, Ezmie, desigur !

De unde ai scos toate astea ?

- Ce anume ? - Ai fost extraordinar !

Felul în care... Eu m-am pierdut.

Este mult mai greu decât îmi închipuiam.

Ştiu.

Dar te-ai purtat extraordianar cu ea.

Ai făcut să pară uşor.

Pentru că...

De fapt, nu exista nicio presiune.

Ce vrei să spui ?

Ştiam că nu am putea să ne asumăm răspunderea cu ea.

- Bună ! Pot să mă aşez aici ? - Da.

Mulţumesc.

Ce rochie frumoasă !

- Vă deranjează dacă stăm şi noi ? - Nu.

Ia uite ! Se asortează. Îţi place rozul ?

- Este culoarea mea preferată. - Şi a mea !

- Scuzaţi-mă ! Hazel ? - Da.

Aş vrea să stau puţin de vorbă

cu tine şi cu partenerul tău.

Cu soţul meu.

Cu soţul, desigur.

Vino !

Tamsin, am auzit că-ţi place "Annie."

Nu pot să cred că suntem eclipsaţi

de o zână de mâna a doua

şi de un soţ care-şi ascunde homosexualitatea.

De când suntem noi cei neinteresanţi ?

Trebuie să păstrăm liniştea aici.

Nici nu ştie să-şi dea cu rimel ! Arată stupid.

Fii bun ! Nu poţi să ştii prin ce a trecut.

Poţi să nu mai fii atât de amabil tot timpul ?

Este enervant.

Nu !

Termină ! O să ne excităm.

Hai să mai dăm o tură.

Parcă am fi la şcoală şi nimeni nu se joacă cu noi.

- Aşa mă simt şi eu. - La naiba !

Bună !

De când eşti acolo ?

De la prânz.

Voi doi înjuraţi mult.

Nu ştiam că mai este cineva aici.

Îmi place să spionez oamenii. Sunteţi homosexuali ?

Poftim ?

Claire mi-a spus că s-ar putea să vină şi homosexuali,

dar eu nu am mai cunoscut niciunul.

Iată-ne !

Claire este asistenta ta maternală ?

Este pe aici ?

Când v-aţi sărutat

s-a auzit ca şi cum aţi fi lins o îngheţată uriaşă.

A fost scârbos.

A trebuit să-mi acopăr urechile.

Aveţi acadele ?

Nu...

- Dulciuri ? - Nu.

Nu vă străduiţi prea tare. Unii au adus dulciuri.

Trebuie să aduceţi dulciuri dacă vreţi să vă placem.

Zâna cea bună are dulciuri.

Dar este stupidă.

- Ce facem acum ? - Îl urmărim.

- De ce ? - Nu ştiu...

În caz că spune ceva şi trebuie să dăm explicaţii.

Dar nu este un gest de pedofil să urmăreşti un copil ?

Nu !

- Sau este ? - Oarecum...

Nu pot să cred că ne-a auzit !

Nu pot să cred că m-a auzit când am spus că m-am excitat.

Dacă spune că m-a auzit spunând asta

şi ne resping dosarul pentru că am spus asta şi el m-a auzit ?

Ce-i drept, a fost ceva ieşit din comun.

Termină ! Vorbesc serios.

Cred că am încălcat toate regulile din broşură.

Nu mai mult decât zâna care păcăleşte copii.

Noi nu l-am mituit.

Dar ne-am sărutat în faţa lui

şi am spus că este stupidă.

Cine este stupidă ?

Jackie, cred că am făcut o prostie.

Nu ştiam că este acolo !

Este prima regulă pentru părinţi.

Da, ştim.

Nu ar trebui să ne cerem scuze ?

Nu, nu vă faceţi griji.

O cunosc pe asistenta lui socială, Llinos.

Iar asistenta lui maternală, Claire, este foarte amuzantă.

Nu e nicio problemă.

Sincer, băiatul acela a auzit lucruri mult mai rele.

I-aţi văzut profilul ?

Am spus că vrem între unul şi şase ani. Este prea mare.

Abia a împlinit şapte ani.

Da, şi merge pe 40.

Şi tu ai fi la fel, dacă ai fi trăit ce a trăit el.

Voi vorbi cu asistentul lui,

să vă prezinte lui Llinos şi lui Claire.

Parcă nu era nevoie să ne cerem scuze.

Nu este nevoie.

Dar cred că ar trebui să vorbiţi cu ele despre Jake.

Dar este băiat !

Ştiu, dar fiţi deschişi,

pentru că eu am impresia că aţi stabilit o legătură.

Înainte să încep,

care dintre voi este mama şi care, tatăl ?

Poftim ?

V-am păcălit !

Uită-te la ei, Llinos !

Staţi liniştiţi, băieţi.

Şi fiica mea este lesbiană.

Când am avut primii părinţi adoptivi homosexuali,

ea mă tot certa că încercam să înţeleg

care este mama şi care, tatăl.

Până mi-am dat seama că unul era şi mamă, şi tată,

iar celălalt era leneş.

Am auzit că vă interesaţi de Jakey al meu.

- Ei bine... - Da.

Ce să vă spun eu despre Jake ?

El este cea mai mare realizare a mea.

Şi te ocupi cu asta de 30 de ani,

ceea ce spune multe.

La câţi ai ajuns acum ?

Cred că vreo 400 şi mai urmează.

- Scuze, 400 de... ? - Copii.

Drace !

Jake avea dreptate. Chiar vorbiţi urât.

- Scuze. - Vă tachinam.

Oricum, unii erau de părere că nu va putea fi adoptat

când a ajuns la mine, nu-i aşa, Llin ?

Spuneau că este sălbatic.

Vă daţi seama, să faci un copil "sălbatic" ?!

Nu era sălbatic.

Era îngrozit, mai ales de bărbaţi.

Nu s-a apropiat de Malcolm, soţul meu, în primele săptămâni.

Apoi, Malcs a început să-l ducă el la şcoală.

Jake abia suporta şi atât,

cinci minute în maşină cu el, aşezat în spate,

unde nu era nevoit să-l privească în ochi.

Apoi, până la sfârşitul semestrului, Malcs îl făcuse se cânte:

"Unde te duci tu, draga mea..."

Nu se poate ! Este piesa cântată de Gabe în seara când ne-am cunoscut.

Un semn mai clar nici că se putea !

Jake are o voce de înger.

Ce-i drept, poate fi o pacoste câteodată,

dar nu imposibil de controlat.

Este doar bravadă.

Era sub canapea, nu ?

Da, aşa face. Îi place să se ascundă în spaţii mici.

Aşa, se asigură că nu mai poate fi nimeni lângă el.

Dar băiatul acesta are nevoie mai ales

de răbdare, îmbrăţişări şi dragoste.

Îmi vor lipsi îmbrăţişările lui.

Mă va durea sufletul când va pleca.

L-aş fi adoptat eu, dar am deja şase.

Şase !

Trei ai mei, trei adoptaţi.

Oricum, ar fi extraordinar pentru el să aibă doi taţi !

Atâta timp cât staţi cuminţi.

Ne pare foarte rău pentru asta...

Nu aveţi pentru ce.

Să nu vă cereţi scuze că îi arătaţi unui copil

ce înseamnă dragostea adevărată.

Bună ! Eu sunt Jake. Îmi place să mă joc pe Nintendo.

Vă las puţin, băieţi ?

Te rog.

Ce amuzant !

Nu-i nimic...

Cu toţii suntem doar nişte copii.

Nu putem măcar să ne uităm pe dosarul lui ?

Are şapte ani, este băiat şi este un caz complicat.

Nu putem face compromisuri încontinuu.

Nu văd care este problema.

- Nu vreau băiat ! - Dar nu simţi că...

Dacă ar conta doar ce simţi,

pentru ce mai trecem prin evaluare ?

Hai, dragule !

Poate ar trebui să aruncăm o privire.

Doar o privire. Nu înseamnă că...

Ştiu, ştiu.

Doar o privire.

Jake este un copil curios, inteligent, cu o imaginaţie bogată.

Şi a venit pe lume copilul lor...

Este foarte afectuos, dar poate fi exagerat de prudent,

iar comportamentul lui este, uneori, greu de gestionat.

Totuşi, acesta s-a îmbunătăţit mult la asistenţii maternali,

iar Jake reacţionează bine la laude şi limite ferme.

Eşti în siguranţă, scumpule.

A făcut progrese mari de când a venit la noi.

Are o relaţie bună cu ambii asistenţi maternali,

dând dovadă de capacitatea de a forma o legătură strânsă.

- Ce faci ? Doamne ! - Tu m-ai lovit !

- Lasă-mă ! - Ridică-te !

Dar nu are încredere încă, din cauza experienţelor sale.

Lăsaţi-mă să-l văd !

Nu ! Nu !

- Nu mi-l luaţi pe Jakey ! - Unde îl duceţi ?

- Jakey, îmi pare rău ! - Jake !

Îmi pare rău, Jake ! Lăsaţi-mă să-l văd !

Lăsaţi-mă să-l văd !

- Violenţa este ereditară ? - Nu.

Nu cred.

Dacă ajunge să ne facă rău ?

Dacă apare tatăl lui într-o zi şi ne omoară ?

Este puţin probabil.

În orice caz, nici nu mă gândesc să-i cunosc.

Sunt nişte monştri.

Asta înseamnă că...

Nu ştiu, And.

Este foarte diferit de ce am discutat iniţial.

- Este băiat. Nu-mi plac băieţii. - Dar tu eşti homosexual !

Tocmai, ştiu de ce sunt în stare !

Nu trebuie să ne lăsăm cuceriţi doar pentru că l-am cunoscut.

Trebuie să gândim la informaţiile obiective.

Dar el nu mai este o informaţie obiectivă.

Ştiam că aşa va fi.

Ştiam eu că te vei ataşa.

Are nişte nevoi speciale, And.

Ştiu, ştiu.

Tu ce ai face, Billy ?

Fă-o !

Fă-o !

Ai greşit sexul, să ştii. Billy era fată, de fapt.

Nu, serios ?

Au aflat abia după ce a murit.

Asta e chestia...

În Victoria Park a fost loc mereu pentru toată lumea,

indiferent de sex.

Ce este ?

Eşti un nesuferit !

Gândeşte-te puţin.

Vorbeşti ca Marlene Dietrich

Şi dansezi ca Zizi Jeanmaire

Porţi doar haine Balmain

Iar în păr, diamante şi perle

Da, aşa este

Locuieşti într-un apartament şic

Lângă bulevardul St. Michel

Acolo îţi ţii discurile cu Rolling Stones

Şi cu Sacha Distel

Dar unde te duci tu, draga mea

Când eşti singură în pat

Spune-mi ce este în sufletul tău

Vreau să-ţi citesc gândurile

Îmi amintesc străduţele de Napoli

Doi copii, în zdrenţe, cerşind

Amândoi animaţi de un mare vis

Acela de a-şi depăşi condiţia

Priveşte-mă în ochi, Marie-Claire...

Andy...

Şi adu-ţi aminte cine eşti...

Ce este ?

Hai s-o facem.

...dar ştiu că în sufletul tău încă ai o rană...

Ştiu unde te duci, draga mea

Când eşti singură în pat

Ştiu ce este în sufletul tău

Pentru că-ţi pot citi gândurile

Sfârşitul episodului 1

Traducerea şi adaptarea: FAST TITLES MEDIA