Original subtitles

E numai vina mea.

Tu ești un spirit liber. Conceptul ăsta nu există aici.

Toată viața mi-am dorit un singur lucru. Speram că mă vei sprijini!

Ai talent și îndrăzneală.

- Sunt plătită ca să dansez! - Ba nu.

Ești plătită să faci reclamă regimului.

Bun-venit în paradis!

Nu-i da târcoale spaniolei. Nu-i loc pentru doi cocoși.

- Viața în exil nu-i rea. - Simón, nu plec cu tine.

Nu te aștepta ca viitorul să fie altfel, dacă nu schimbăm prezentul.

Înainte, credeam că-și dau fiicele și soțiile de frică,

dar o fac din devotament.

Povestea e inspirată din fapte reale.

Personajele și evenimentele sunt rodul ficțiunii.

Orice asemănare cu realitatea e doar o coincidență.

GENERALISIMUL TRUJILLO ÎN SPANIA

Nava SS Antilles se apropie însoțită de aproape o sută de bărci de pescuit

și îl aduce aici pe Generalisimul Rafael Leónidas Trujillo Molina.

În capitala spaniolă,

șeful statului, Francisco Franco, soția acestuia și oficialii din guvern

îl întâmpină călduros pe Binefăcătorul nostru.

Generalisimii se îmbrățișează și urcă într-o decapotabilă.

Procesiunea flancată de Garda Maură se îndreaptă către palatul Moncloa.

Madridul reverberează sentimentele întregii Spanii

și îl omagiază pe Binefăcător, reprezentantul unei națiuni prietene.

Această demonstrație de respect din partea unei puteri globale

se datorează dezvoltării accelerate a Republicii Dominicane.

În ultimele două decenii, țara noastră săracă înainte

a atins stabilitatea economică și armonia spirituală

mulțumită efortului și viziunii

Generalisimului nostru Rafael Leónidas Trujillo Molina,

un patriot căruia poporul nostru muncitor și unit

îi va fi etern recunoscător.

SFÂRȘIT

Club de noapte

STRIGĂTUL FLUTURILOR

- Nenorocitul dracului! - Fata mea...

Din partea Binefăcătorului Rafael Leónidas Trujillo

Generalisimul vă transmite sincere condoleanțe

și regretă că este plecat din țară

și nu vă poate fi alături în aceste momente dificile.

Ar trebui să ardă jerba aia.

Generalisimul nostru și-a început turneul de succes în Europa.

Rafael Leónidas Trujillo lucrează neostenit

să aducă țara noastră în rândul marilor puteri ale lumii libere

și s-a întâlnit cu omologul său, generalul Francisco Franco,

pentru a consolida acordurile de cooperare.

Așteaptă-mă în birou.

Scuze, nu voiam să te trezesc.

- Nu. - Oamenii au început să-și facă griji.

Iertați-mă.

Trebuia să vă anunț.

Doar că...

nu aveam unde să mă duc.

Cum să n-ai unde să te duci? N-ai casă?

S-a întâmplat ceva, nimic grav.

- Trebuie să găsesc un loc unde să dorm. - Prințeso, se rezolvă!

Îți dau o cameră la pensiunea artiștilor. Poți să te muți chiar azi.

Vorbiți serios?

Vă sunt foarte recunoscătoare!

N-ai pentru ce. Momentan, poți rămâne aici.

Dacă nu-l deranjezi pe solistul nostru, te poți muta după spectacol.

Ce zici?

Da, mulțumesc.

Odihnește-te.

Poftim, tată. Cum te simți?

Bea puțin.

- Vreau să vă spun ceva. - Ia să vedem...

Simón vrea să merg cu el la Paris.

I-am zis că nu.

De ce, Minerva?

Paris e orașul cel mai frumos din lume și el e un băiat dintr-o familie bună!

Nu e momentul să plec din țară.

Nu poți lua decizii fără să te consulți cu noi.

Gândește-te la viitorul tău.

Ți-ai pierdut mințile? Nu vei mai găsi o altă șansă ca asta.

O șansă să ce, mamă?

- Să găsești un bărbat ca el. - Mamă, bărbații nu sunt șanse.

Știi bine la ce mă refer.

Știu exact la ce te referi, dar viața nu se rezumă la bărbați.

Am planuri de viitor.

Ce planuri, draga mea?

Să fac Dreptul.

Să schimb ceva aici.

Singură, nu poți schimba nimic.

- Cu o floare nu se face primăvară. - Mentalitatea asta...

Să încheiem discuția.

Dacă ai venit să mă cerți, să știi că nu-i nevoie.

Doar tu știi ce porți în suflet.

Tată, plecarea și căsătoria ar fi doar o evadare.

Nu vreau să schimb o cușcă cu alta, ci să rămân și să-mi urmez planurile.

BINEFĂCĂTORUL ÎNTR-UN TURNEU EUROPEAN DE SUCCES

Acum e momentul.

Să mă înscriu?

N-o să afle.

Mulțumesc, tată!

Prin față e altfel decât pe la spate, deși prefer pe la spate.

Estetica e o formă de artă!

Stimați spectatori...

În seara asta ai debutul, dragă! Ești absolut superbă!

- Julio César! - Se desface. Te ajut eu.

Ia uite... Gata!

- Nu se poate! - Ești bine?

Fugi pe scenă!

O seară bună!

Trebuie să vorbim.

- Marcos, lasă-mă să trec. - De ce nu suni?

- N-avem ce discuta. - Iartă-mă, da?

Te-am neglijat, nu ți-am dat suficientă atenție...

N-am știut să te ascult.

Am multe pe cap la muncă și... Mă ierți, da?

Ari, hai să ne împăcăm! Am înțeles, n-ai de ce să faci asta.

Poți să te întorci cu mine la hotel, să-ți păstrezi postul, e încă liber.

Marcos, ce tot spui?

Ce vrei? O locuință?

Vrei o mărire de salariu? Spune-mi.

Nu vreau postul de la hotel și nici banii tăi.

Vreau doar să dansez.

Îți găsesc eu un loc unde să dansezi fără să fii tratată ca o târfă.

Marcos, dă-mi drumul.

- Crezi că-mi place să-mi văd iubita aici? - Nu sunt iubita ta!

Și nu te-ai gândit să-mi zici și mie?

Sau chiar ești o târfă care a fost cu mine doar din interes?

- Marcos! - Vrei să te plătesc?

- Vorbim când ești treaz. - Nu. Vorbim acum!

- Dă-mi drumul! - Arantxa.

- Nu! - Ce se întâmplă? E vreo problemă?

Poate, dar nu te privește.

Stai liniștit, tocmai pleca.

E un vechi prieten.

Să nu te mai întorci!

- Te simți bine? - Mulțumesc!

Îți mulțumesc pentru ajutor.

- N-am făcut nimic. - Ba da.

Ai făcut.

Nu vreau să-l pierd.

Ce anume?

Dansul.

Îți imaginezi cum ar fi viața ta departe de scenă?

Goală, cu siguranță.

Dacă nu-mi merge cu bărbații, poate cu dansul...

Sunt un dezastru.

Nu. O să-ți meargă bine cu dansul.

Dar felul cum dansezi atrage bărbații.

- Talentul s-ar putea să-ți fie blestem. - Taci.

- E adevărat. Noi, artiștii... - Ajunge.

Sunt foarte beată.

Odihnește-te.

Ce-i asta?

- O valiză maronie. - Văd și eu asta. Unde pleci?

- Doar tata știe. - Deci ar trebui să-mi spui și mie.

Haide, Minerva! Spune-mi.

Plec la capitală două zile...

ca să mă înscriu la Drept.

Ce bine! O să faci facultatea.

- Te-ai pregătit? - Momentan se face doar înscrierea.

Și atunci de ce nu-i spui mamei?

Nu știu cum va reacționa.

Prefer să merg și să văd cum e. Mai bine să cer iertare decât să cer voie.

- Unde o să dormi? - Lasă întrebările și dă-mi bluza!

Bună dimineața!

- Puteți să chemați un taxi, vă rog? - Ați primit ceva.

Mulțumesc!

Pentru Pilar Macías

Îmi pare rău, dar nu mai vreau să continui cu interviurile.

Mult succes! Te îmbrățișez, Arantxa Oyamburu

Universitatea Santo Domingo

Bună dimineața!

Îmi dați un formular de înscriere, vă rog?

Candidatul trebuie să fie prezent.

Nu înțeleg.

- Cine e candidatul? - Eu.

În regulament scrie că nu acceptăm femei.

- În care regulament? - Al facultății, domnișoară.

- Pot să-l văd? - Vă rog, nu mă faceți să pierd timpul!

Trebuie să pot consulta regulamentul undeva.

V-am spus tot ce știu.

Cu cine pot vorbi?

Veniți anul viitor ca să vedeți dacă s-a schimbat ceva.

Nu pot aștepta până anul viitor! Vin din Salcedo. Cu cine pot vorbi?

Așteptați-l pe decan, dar vă va spune același lucru.

Auziți?

Completați un formular, dar nu-l pot accepta.

Nu bateți la ușă. Așteptați până iese el.

DECANAT

...mai devreme de fiecare dată, până învățați pasul.

Ieri nu v-ați sincronizat.

Nu trebuie să dau nume.

Bună dimineața!

După ce te schimbi, alătură-te dansatorilor.

În spate, te rog. În rândul al doilea.

Al doilea?

Cum adică?

Arantxa în față.

Ești dansatoarea principală pentru numărul ăsta.

Fiindcă am întârziat?

Exagerezi.

Sau crezi că am ceva cu tine?

Nu cred că vrei să te pui cu mine. Pot să-i spun lui Petán...

Nu e doar decizia mea, dar ar fi fost de ajuns oricum.

Arantxa, în față! La locurile voastre!

Nu vă supărați, sunteți decanul?

Doar până la 18:00. După aceea, sunt un om obișnuit.

Putem vorbi, vă rog? V-am așteptat toată ziua.

- Îmi pare rău, dar mă grăbesc. - Vă conduc până la ușă.

Vin din Salcedo să mă înscriu la Drept. Nu m-au lăsat să depun formularul.

Au spus că regulamentul interzice înscrierea femeilor.

- Dacă v-au spus asta, așa o fi. - Sunteți decanul, ar trebui să știți.

Să zicem că vă acceptăm, deși n-am făcut excepții înainte...

De ce doriți să studiați Dreptul? De plăcere, bănuiesc.

Cine va avea încredere să lase justiția pe mâna unei femei?

Probabil că alte femei.

Dacă nu mă înșel, au drepturi egale cu bărbații.

S-ar simți mai respectate și mai sprijinite de o avocată.

Poate chiar și unii bărbați, de ce nu?

La proces, unul dintre avocați pierde.

Adică există mulți bărbați perdanți. De ce să nu încercați și cu o femeie?

În loc să stați acasă, liniștită,

să aveți grijă de copii, preferați să vă legați la cap cu asta?

Sincer, nu vă înțeleg.

Dar eu mă înțeleg. Dați-mi o șansă, vă rog!

Știu că nu există niciun regulament și nu mă voi opri aici,

iar asta le va da dureri de cap tuturor.

L-ați completat?

Băgați formularul pe sub ușa biroului și o să văd mâine ce pot face.

- Mulțumesc mult! - Nu vă bucurați încă. Ne vedem la examen.

- Minerva. - Bună, Asier!

Intră!

Ce surpriză!

- Ce te aduce pe aici? - Am venit s-o văd pe Arantxa.

Arantxa nu e. Cum se mai simte tatăl tău? Intră!

Nu prea bine. Se recuperează, dar i-a fost foarte greu...

în multe privințe.

Nu-i de mirare. Sunt niște nenorociți!

Intră și te rog să mă ierți! Casa e cu fundu-n sus.

- Ia loc, te rog. - Mulțumesc!

Cu plăcere! Numai puțin.

Nu-ți face griji, Minerva.

N-o să mai dureze mult. Țapul nu e etern. Am auzit mulți oameni nemulțumiți.

La fel ca noi doi și jumătatea de țară care trăiește în sărăcie.

De aceea vreau să studiez Dreptul. Trebuie să-l oprim.

Deci încă ești interesată de Drept?

Știu că vei reuși, deși n-am văzut nicio femeie la universitate.

Vom vedea. Nu prea am timp să mă pregătesc pentru examen.

Va fi bine.

Vei vedea.

Unde stai?

Speram să stau cu Arantxa. Am venit aici ca să n-o deranjez la hotel.

Ei bine...

Arantxa nu mai locuiește aici și nici nu mai lucrează la hotel.

Ai fost minunată, superbă, divină!

- Crezi că Gretchen e mulțumită? - Desigur. De ce n-ar fi?

- Nu știu... - Arantxa, știi ce înseamnă asta?

O să iei lecții în particular, o să ai costume făcute la comandă,

chiar și propria cabină!

Sărmana Eva!

Ba nu, așa e lumea divertismentului. Crudă și frumoasă!

Minerva?

- Ce cauți aici? - Bună!

- Cum m-ai găsit? - Mi-a spus Asier.

- S-a întâmplat ceva? - Nu. De fapt, da.

Am venit azi să mă înscriu la Drept, dar nu e deloc ușor.

- O să rămân în oraș. - M-aș supăra dacă n-ai rămâne la mine.

El e Tomás. Suntem colegi și prieteni.

- Încântată! - Asemenea.

- Mergem? - Da.

- Te ajut? - Mulțumesc!

Probabil ești obosită.

Să-i urăm bun-venit dansatoarei principale!

- Arantxa, felicitări! - Mulțumesc mult!

Tomás.

Mi-a făcut plăcere!

- Mulțumesc mult! - Pentru puțin.

Mulțumesc, Tomás!

Ești dansatoarea principală?

Am dat probă azi. Am fost promovată.

Felicitări! Am știut dintotdeauna că ești foarte talentată.

- Spui prostii! - Serios.

Locuiesc aici.

- Fără să plătesc. - Cum așa?

E o cameră pentru cei care lucrează la club.

Pentru Petán Trujillo.

Jumătate din dominicani lucrează pentru familia Trujillo.

Și numărul lor crește.

Ce mai face tata?

De ce să mint? E foarte trist.

Înțeleg.

- Dezamăgit de fiica lui. - Nu-l judeca atât de aspru.

Pentru prima dată în viață, fac ceva pentru mine.

Nu vreau să dau socoteală nimănui.

Știi, nu vreau decât să dansez.

Cum tu vrei să devii avocată. Nu știu cum altfel să-ți explic.

Nu trebuie să-mi explici, te înțeleg.

Dar Arantxa...

jură-mi că n-o să te amesteci cu oamenii ăia, te rog!

Și Marcos?

Marcos e un imbecil.

Nu mai e iubitul meu.

- Nu vreau să deranjez. - Minerva, mă bucur că ești aici!

Te ajut cu cea mai mare plăcere, atât cât pot.

În plus, visul nostru era să locuim împreună.

Da.

REVISTA VEDETELOR

ARANTXA, „Magia care captivează”

Club de noapte

Cum a fost?

Minerva, a fost incredibil! A fost ceva...

Am purtat un costum superb și am dansat în prim-plan!

- Ai avut emoții? - Tu ce crezi?

Când făceam piruete, nu vedeam nimic în jur.

La un anumit moment, am văzut cum mă priveau spectatorii.

- Ce ți-au zis? Cum au reacționat? - Nu știu!

Știu că e printre cele mai fericite zile din viața mea, atât.

- Și tu? Ce ai făcut? - Am învățat toată ziua.

Sper să nu te deranjez, dar asta o să fac și la noapte.

Vrei să-ți pun întrebări?

Mulțumesc, dar o să adormi înainte de a doua.

Poate că ai dreptate, dar dacă ai nevoie de ceva, trezește-mă.

Spui „Arantxa” și eu te ajut, da?

- O să te trezesc. - Noapte bună!

Nu te supăra, dar n-am știut cum să-ți spun că Minerva a plecat, mamă.

Nu sunt supărată. Face întotdeauna numai ce vrea ea.

Enrique!

- Enrique! - Plecați de aici!

Duceți-vă dracului!

- Calmează-te, Enrique! - Plecați!

Calmează-te.

Examen de admitere Facultatea de Drept

- Poftiți. - Mulțumesc!

Dle profesor, când se afișează rezultatele?

Al dv. abia după examenul oral.

Un examen oral? N-am fost informată.

Universitatea are dreptul să ceară candidaților

să participe la un examen oral.

Tematica?

La latitudinea comisiei.

Când să mă prezint?

Mâine la 08:00.

Puteți pleca.

Mulțumesc!

- Cred că am greșit. - În ce sens?

Am crezut că voi fi admisă, că voi învinge sistemul.

Dimpotrivă. Demonstrezi că ești pe drumul cel bun.

Nu te pot împiedica să te înscrii

și sunt convins că lucrarea ta a fost excelentă

și nu știu cum să te oprească.

Nu știu ce mă așteaptă mâine.

Niște bătrâni la costum cu cravată, care miros a naftalină

și vor încerca să-ți pună bețe în roate.

- Asta te așteaptă. - Le iese de minune.

De ce e atât de greu?

Vor încerca să te prindă în jocul lor cu niște întrebări capcană.

Nu-i nimic! Le dai și tu răspunsuri ipocrite.

Folosește-ți capul, de-asta îl ai.

Nu te lăsa orbită de furie. Tocmai asta vor.

Trebuie să le arăți că nu tolerezi regulile impuse de ei.

Trebuie să mergi până la capăt.

Dintre toți cei din bar, cred că 90% ar fi mândri de ceea ce faci

și te-ar sprijini.

Ceilalți 10% n-au ce căuta aici.

Poți conta pe mine pentru orice.

- Mulțumesc! - Cu plăcere!

Atunci...

- Ce vrei? - Încă o cafea.

- Nu vreau să adorm în seara asta. - Vasco, o cafea.

Ce face Arantxa?

Bine. E fericită.

Are dansul în sânge.

Dar îmi fac griji din cauza anturajului.

Tot ce pot face e să-i spun asta.

Toți i-am spus asta de mii de ori.

- Poftiți! - Mulțumim, Vasco!

Sper să fie prudentă cu oamenii ăia.

Sunt sigură că este. E cea mai isteață prietenă a mea.

Felicitări, prințesa mea!

Ți-am adus un buchet frumos, cu ocazia debutului.

- E foarte mare! - Felicitări și mie! Eu te-am descoperit.

- Mulțumesc! Nu trebuia să vă deranjați. - Cine ți-a zis că a fost un deranj?

Investesc în vedeta mea! De aceea ai cea mai bună cameră.

Ai baie separată, ca să te răcorești singură...

- Mulțumesc! - ...pe căldura asta.

Știam că nu mă vei dezamăgi dacă te fac vedetă.

Ăsta e abia începutul.

- Nu, Petán, te rog! - Nu face pe mironosița.

Nu-mi mulțumești pentru cât te-am ajutat?

- Te rog, nu! - Mă exciți, vezi?

Te rog, nu!

Credeai că poți dansa aici fără mine?

PENSIUNE

Dansez pentru mama mea

și am ajuns la club mulțumită fratelui tău!

- Încerci să treci peste el? - Ce tot spui?

Ce ai auzit.

- Pleacă și Generalisimul n-o să afle. - Nu te juca cu mine!

Nu mă joc.

Nerecunoscătoarele ca tine nu sfârșesc bine deloc.

Bună!

L-am văzut pe Petán.

Ce s-a întâmplat?

Nimic.

A venit să...

mă felicite și...

a întrecut măsura.

- Ești bine? - Da. Nu s-a întâmplat nimic.

Ba da! Ți-a făcut ceva?

Nu l-am lăsat.

Nu se va opri. E ca frate-su și ceilalți perverși din familie.

Arantxa, trebuie să pleci de aici.

Du-te la Asier. Nu va îndrăzni să te caute acolo.

- Pot să-mi port și singură de grijă. - Da?

Da.

- Nu vreau să mă bag... - Atunci n-o face.

Dar ca să fii o dansatoare strălucită, nu trebuie să-ți sacrifici demnitatea!

Minerva, în ce lume trăiești?

Ca să fiu dansatoare în țara asta, trebuie să îndur asta și multe altele!

Nu înțelegi cât de periculoasă e lumea în care te bagi?

Ce crezi că nu înțeleg?

Încă din copilărie, am trăit în iad și am făcut orice să supraviețuiesc!

N-am crescut la căldurică, așa că nu veni să-mi spui ce e pericolul!

- Ar trebui să mă sprijini. - Să te sprijin?

- Sprijină-mă așa cum te sprijin eu! - Vrei să-ți distrugi viața? N-ai decât.

Dar refuz să fiu martoră la asta!

Bine.

Bună seara, Arantxa! Scuză-mă, știu că e târziu.

Credeam că m-am făcut înțeleasă.

Absolut, dar voiam să-mi iau rămas-bun și să-ți mulțumesc.

Am auzit că e foarte bun.

Bine...

Nu era nevoie, dar îți mulțumesc.

Înainte să plec, vreau să te întreb ceva.

Câți oameni din San Sebastián, din Europa sau din Spania

au auzit de Minerva?

Sau câți elevi și studenți învață despre povestea Fluturilor?

Spune-mi.

- Foarte puțini. - Și nu vrei să schimbăm asta?

Tocmai de aceea tu vei spune povestea, iar eu mă bucur pentru tine.

Nu. Pentru asta am nevoie de tine.

Da, Arantxa. Am vorbit cu sora ei, cu cei care o cunoșteau,

cu istorici, dar nimeni...

Nimeni n-a știut să-mi dea răspunsul la următoarea întrebare.

Cum a reușit o femeie să se opună hărțuirii din partea unui om ca Trujillo?

Nu știu... Cum faci? Cum supraviețuiești?

- Pregăteam cina, dar poți intra. - Mulțumesc!

Se observă că ați studiat cu interes.

- Și? - Ați trecut examenul.

Dar e doar prima parte a procesului de admitere.

De ce ați ales această profesie?

De mică am descoperit că justiția ia forma unei femei.

Într-o excursie la capitală, am văzut statuia ei pentru prima dată.

Fără să știu ce înseamnă, am început s-o desenez peste tot.

Când mi s-au explicat cele trei simboluri, au început să mă obsedeze.

Am început să cataloghez lucrurile ca fiind juste și injuste.

Dreptul nu e doar un capriciu. Cred că știți asta.

Nu e un capriciu, nu mă înțelegeți greșit, vă rog.

Știu că sunt femeie, iar asta distorsionează lucrurile.

Și eu aș gândi la fel, dar puneți-vă în locul meu.

Cum erați la vârsta mea?

Erați curioși să aflați mai multe despre justiție,

să învățați și să aplicați ceea ce ați învățat.

Și eu simt același lucru.

Da, mai rar vedeți asta la o femeie, dar dacă-mi dați șansa,

vă pot dovedi că privesc lucrurile cu aceeași pasiune

ca a dumneavoastră și a multor alți tineri

care ar da orice ca să devină avocați.

Cred că Dreptul e un sistem de legi creat să satisfacă nevoile oamenilor

și sunt aici să vă spun că aceasta este nevoia mea.

Știți că e prima dată când o tânără dă examenul de admitere?

Și veniți tocmai din Salcedo cu atâta convingere!

Știți că am mulți prieteni acolo? Unul dintre ei e chiar un avocat excelent.

Domnișoară Mirabal, peste o săptămână veți primi răspunsul.

- Mulțumesc mult! - Încă ceva.

Ce părere aveți despre guvern?

La ce vă referiți?

Suntem o universitate de stat într-o țară

unde se fac eforturi mari pentru educația tinerilor.

Deci ce părere aveți despre guvern?

Cred că acum se scrie istoria republicii

și aș fi etern recunoscătoare țării și Generalisimului,

dacă aș avea ocazia să studiez aici.

Așa cum spune președintele nostru, suntem o țară cu un potențial uriaș.

Subtitrarea: Georgiana Stănculescu