Original subtitles

Zilele încăpăţânatei rase umane,

sunt numărate.

Dacă omul, cunoscut sub numele de 117

crede că poate opri această maree...

Îl invit să facă o încercare.

Tu şi cu mine, trebuie să lucrăm împreună.

Suntem ţinte sigure pe strada asta. Miroase a capcană.

Sunt soldaţi Raven Nation care veghează. Ăsta-i ultimul loc unde mai căutăm.

Dacă nu-i găsim, vom pleca.

Doar gunoi ? Ce surpriză ?

Centrul de preşcolari.

Jordan, dacă e adevărat, vorbim de o catastrofă naţională.

Eddie, n-am găsit nimic.

Vezi în capătul străzii.

Şi grăbiţi-vă, înainte să fiţi aruncaţi în aer.

Jordan... Am găsit-o.

- Uşurel. - Deschide valiza cu grijă.

Potrivit emailului ai mai puţin de un minut ca să opreşti explozia.

Ar trebui să vezi un ecran, un detonator şi un afişaj principal.

Frate, asta-i operă de artă. Designul e incredibil.

Dacă schemele sunt corecte, ar trebui

să existe trei fire conectate la detonator.

Prima dată, taie firul de masă.

L-ai găsit ?

Bine, ăsta pare de masă.

Bine, Foster...

Ar trebui să vezi un fir alb.

Asta-i alimentarea de rezervă pentru baterie.

Trebuie să-l tai, înainte să tai firul de detonare.

Eşti sigur ?

Aşa cred... am glumit. Da, sunt sigur.

A mai rămas unul roz şi unul albastru.

Care este firul de detonare ?

În email spune că albastru. Taie-l şi bomba este dezactivată.

Să sperăm că acest email nu ne vinde gogoşi.

Până acum s-a potrivit totul.

Liniştitor.

- Foster ! - Ce se întâmplă ?

Ia cleştele !

Grăbiţi-vă. Aveţi zece secunde.

Opt secunde.

- Şase... Cinci... - Nu-i ăsta.

Patru... trei... Doi... unu...

Sunteţi în regulă ?

Da, Eddie. Suntem în regulă.

Am făcut primul pas.

Cea mai scumpă pentru 117,

va fi în curând a mea.

În 1564 Nostradamus a prezis distrugerea lumii,

în trei valuri groaznice...

Primul val e aici.

Numele meu e Cade Foster.

Asta-i povestea mea...

Mi-au ucis soţia, m-au învinuit pentru crimă...

Acum fug, dar nu mă ascund.

Profeţia lui Nostradamus mă călăuzeşte.

Am să-i descopăr... Am să-i vânez...

Am să opresc !

PRIMUL VAL Sezonul 03 Episodul 11

Traducerea şi adaptarea FlorinA (c) SubTeam

Catrenul 15, centuria V...

"Mesajul precede mesagerul, o legătură bruscă spre întuneric.

Ridicat între strălucire şi neant, copilul este eliberat cu umbre în spate."

Paranoid Times primeşte mii accesări pe săptămână,

datorită numărului tot mai mare de adepţi

care ştiu că extratereştrii ameninţă lumea.

Cele mai multe emailuri oferă sprijin,

dar atunci când am primit un pont despre o bombă Gua,

plasată într-o clădire guvernamentală, a trebuit să verificăm.

Acel email a salvat sute de vieţi, dar cine l-a trimis ?

Un extraterestru nemulţumit ? Un om care cunoaşte planurile Gua ?

Emailul a fost trimis de la un calculator de la această adresă.

Cu sprijinul luptătorilor Raven Nation voi afla dacă cel ce a trimis emailul

e prieten sau duşman.

- Cu ce vă ajut ? - Sunt Timotei Murray, Compustar,

providerul dvs de internet.

Am înţeles că aveţi probleme cu modemul ?

Din câte ştiu, nu.

- Aveţi calculator la această adresă ? - Da.

În raport spune că aveţi probleme cu trimiterea de emailuri.

Nu ştiu. Sunt un dinozaur.

Poftim ?

- Nu ştiu nimic despre calculatoare. - Aşadar, soţul îl foloseşte ?

Nu sunt căsătorită. Nu-i momentul potrivit, acum.

- Fetiţa mea este bolnavă. - A folosit calculatorul ?

Cine este, mătuşă Anne ?

Scumpo, du-te înapoi în pat.

Ştiu de copii superdotaţi, dar fata asta nu putea trimite mesajul.

- De ce nu ? - E schema unei bombe extraterestre.

Cam dificil la 9 ani, de unde să ştie ?

Nu ştie. N-am putut s-o întreb fără să mă deconspir.

Poate că altcineva l-a trimis de pe adresa ei.

Am verificat deja. Nimeni nu a intrat în sistemul ei.

Conform lui Anne Berman, Emily e singura care utilizează acel computer.

Bine, aşadar, fata a desenat această schemă ?

Inginerii studiază ani de zile, ca să facă astfel de lucruri.

Are ea cunoştinţe avansate de circuite electrice şi design !

Nu prea cred.

- Există ceva folositor ? - Colecţia mea de documente tip text.

Registrele matricole, de la şcoala Parkside.

Ce avem ?

- IQ-ul ei e 189. - E un geniu.

E deosebit de bună la matematică, aritmetică, trigonometrie, fizică...

Edward, poate nu eşti singurul copil minune de aici.

Da, citiţi mai departe.

Recent, a avut probleme. Suspendată de două ori pentru bătaie.

O fată de 9 ani suspendată de două ori pentru bătaie ?

Am fost dată afară de trei ori din şcoala elementară.

Un an de şcoală militară mi-a făcut bine.

Pariez că ar fi mândri de tine să te vadă acum.

E programul de vizite al unui membru al programului de studiu la domiciliu.

Acest program a fost iniţiat pentru a nu lăsa copiii s-o ia razna.

Aş spune că sunt copii dotaţi.

Bingo !

- Doamna Berman ? - Da ?

Helen Lesco, programul de studiu de la şcoala Parkside.

Vin imediat.

- Am vorbit săptămâna trecută ? - Nu, era colega mea.

- Mi-a transferat cazul lui Emily. - Intră.

- Aveţi o casă frumoasă. - Mulţumesc.

- Sunt frumoase. - Mulţumesc mult.

Le-aţi făcut dvs ?

E doar un hobby. Le vând la târgurile de artizanat.

Este cerneală din India pe hârtie făcută artizanal.

Nu te îmbogăţeşte, dar îţi dă satisfacţie.

Frumos. Dnă Berman, trebuie să vorbim despre Emily.

- Sunteţi tutorele ei legal ? - Da, e nepoata mea.

Sora mea şi soţul ei, părinţii lui Emily,

au murit anul trecut într-un accident rutier.

- Îmi pare rău. - Emily a fost afectată.

Am trecut prin ceva similar. Desigur, eram mult mai în vârstă.

Îmi pot imagina cum ar trebui să fie la nouă ani.

- Pot vorbi cu ea ? - Emily e sus în camera ei.

S-a descurcat bine la început, dar dintr-o dată s-a schimbat.

S-a bătut cu alţi copii,

ostilitate faţă de profesori, coşmaruri...

Ar putea apărea o reacţie întârziată în astfel de cazuri.

Aşa am crezut prima dată, dar au mai fost şi altele.

- Emily a avut convulsii. - Cum se manifesta ?

Ca şi cum ar intra în transă. Vede în mintea ei ceva groaznic.

- A examinat-o vreun doctor ? - Au crezut prima dată că e autism.

Au făcut o serie de teste, apoi au trimis-o la clinica Mayo pentru alte teste.

Au exclus autismul.

Au găsit altceva ?

N-am să-i spun. A trecut prin atâtea.

Poţi să-mi spui mie.

Sunt aici ca să te ajut.

Numărul de celule albe din sânge scade zilnic.

Doctorii nu au mai văzut aşa ceva.

În ritmul ăsta va muri în două luni.

Iubito, e cineva aici care vrea să vorbească cu tine.

Bună Emily, eu sunt Helen...

- Nu este adevărat. - Emily...

- E în regulă. - Nu e Helen.

Îmi amintesc poezia asta de când eram copil.

- Ţi-a făcut-o mătuşa ta ? - Da, da, i-am făcut-o. Spune-i, Emmy.

Spune-i cât de mult îţi place poezia.

Copilul născut luni e arătos. Copilul născut marţi e graţios.

Copilul născut miercuri e plin de durere. Copilul născut joi are ce merge.

- Pleacă ! - Emily, eu doar...

Pleacă !

Pleacă...

Pleacă !

Nu, te rog, pleacă !

E în regulă !

El spune că vom muri. Cu toţii.

- E bine. Acum eşti aici. - El spune că vom muri cu toţii.

- Cine spune asta ? - Mabus.

Jordan a pretins că-i ia o probă de sânge din deget. Nu s-a vindecat.

Am verificat povestea mătuşii, părinţii, accidentul, totul e real.

Ai mai aflat ceva despre Anne ?

Am verificat-o şi pe Anne Berman,

totul arată că sunt umanoide.

- Îmi trebuie un nou balsam de rufe. - Nu se potriveşte, Eddie.

Cum poate o fată de nouă ani să ne spună cum să dezamorsăm o bombă Gua ?

De unde să ştiu ? Este un geniu.

După cum a spus Jordan, poate îşi schimbă conştiinţa cu Mabus...

- Poate îi intră în minte. - Sau poate el intră în a ei.

Mabus ar ajuta să-şi dezamorseze propria bombă ? Mă îndoiesc.

Am mai întâlnit mediumi care comunicau cu Gua.

- Ce-i aşa de greu de crezut ? - Sunt prudent.

Dacă este aşa, fata ne-ar putea spune despre

strategia de invazie, planurile lui Mabus, totul.

Cheia pentru a opri invazia se află la o fetiţă de nouă ani ?

O întorsătură a destinului, omule.

Îmi plac şosetele lungi. Îmi ţin cald la genunchi.

Îţi place limonada ?

Nicio problemă dacă nu vorbeşti.

Câteodată e mai bine să taci.

Când eram de vârsta ta, aveam des coşmaruri.

Câteodată de frică faci lucruri, pe care nu le-ai face în mod normal.

Am avut o dată probleme pentru că am lovit o fată.

- Ţi s-a întâmplat vreodată ? - Da.

Vrei să-mi povesteşti ?

Gina Rogolo mi-a luat păpuşa şi am vrut s-o iau înapoi.

- Aşa că, ai lovit-o ? - Da.

Emily, îţi aminteşti să fi trimis un email la Paranoid Times ?

Era vorba despre o bombă.

Uneori, merg la calculator şi nu-mi amintesc ce am făcut.

Vrei să-mi spui despre Mabus ? Ştiu cine este, Emily.

Poţi avea încredere în mine.

E mare şi înfricoşător. Faţa lui e înfricoşătoare.

- Şi nu pot scăpa. - Ce fel de loc e ăla ?

- Este mare, mic ? - Seamănă cu un coridor.

E în faţa mea, iar eu vreau să fug.

- Dar e o lumină în spatele meu. - Ce fel de lumină ?

La fel cum se spune că e în Rai,

dar acest loc nu e Raiul.

Ştiu că dacă l-aş atinge, moare totul.

Trebuie doar să baţi şi să intri ?

A sunat Jordan. A spus că nu sunt acasă.

Te-ai împrietenit cu grădinarul ?

Raven Nation, prietene.

M-am uitat în toate fişierele. Nimic special.

Nu sunt mesaje secrete, nici planuri de luptă Gua.

Citeşte cărţi grele...

"Copilul născut luni e arătos." Îmi place poezia. E foarte mişto.

M-am născut marţi.

- Graţios ? - Mi se potriveşte, nu crezi ?

Dacă eşti plin de ceva Eddie... cu siguranţă nu de graţie.

Foarte amuzant.

În ce zi te-ai născut ?

- Nu ştiu. Joi, cred. - "Copilul născut joi are ce merge."

Povestea vieţii mele. Uită-te la asta.

Ce este, Foster ? O mâzgălitură de lipit pe frigider ?

Se pricepe la desen.

Mai atent.

Acum, uită-te la asta.

Aici... Vezi ?

Şi aici. Sunt peste tot.

Am mai văzut acest simbol... dar unde ?

- Nu eşti de la şcoală. - Nu, nu sunt...

Dar înţeleg ceea ce vezi...

- În viziunile tale. - E ok, cei de la şcoală sunt idioţi.

- Îmi place de tine. - Şi mie de tine.

Le-ai spus celor de la şcoală ce ai văzut ?

Nu !

- Îţi aminteşti tot ce-ţi spune Mabus ? - Da.

- Îţi vorbeşte întotdeauna direct ? - Uneori.

Scuză-mă.

Jordan...

Bine, Cade. Mulţumesc.

Emily, îţi mai aminteşti desenele ?

- Despre tine şi părinţii tăi ? - Le-am desenat pentru şcoală.

Îţi aminteşti acele desene mici din desen ?

Nu !

- Eşti bine ? - Nu mă atinge !

- Emily... - Pleacă !

- Nu te apropia ! - Emily...

Pleacă. Nu pune mâna pe mine !

Se întâmplă din nou. Nu te apropia !

- Emily, eu... - Pleacă, pleacă !

Emmy...

Nu te apropia !

M-am prins. Am reuşit. Ştiam că l-am mai văzut.

- Ce-ai găsit, Eddie ? - Vine din secolul al 17-lea.

Iconografia un cult hindus dintr-un sat indonezian retras.

- Vahna. Misticism ? - Da, ei cred în şamanism

ceea ce înseamnă că sunt conduşi de un lider religios sau mistic.

Se crede că şamanii au puteri speciale.

Care e legătura ?

Vahna se practică într-un ritual ocult, numit Ahmara.

- Mai pe şleau... - Abis.

Sau neant, cum a spus Nostradamus în catren.

Ritualul Ahmara implică legătura mentală între doi oameni,

iar conexiunea mentală permite acestor oameni să se întâlnească

în ceea ce Vahna descrie ca fiind barishi, un fel de infern.

- Cum a descris Emily. - Exact, dar ascultă, Vahna...

vorbeşte despre o lumină albă strălucitoare,

ceea ce unii o descriu ca fiind graniţa dintre viaţă şi moarte.

Dar desenele lui Emily, email-ul ? Poate încearcă să ne trimită indicii.

Textul spune că ritualul e extrem de obositor şi adesea rezultatul este

moartea unuia sau ambilor participanţi şi la întreruperea conexiunii.

Şi Emily este pe moarte. Poate ăsta nu e un indiciu.

Poate e un strigăt de ajutor.

Foster !

- Foster, ce este ? - Cred că ne scapă ceva, Eddie.

Sau cineva.

Cred că lipseşte al treilea muşchetar.

Ce ?

Haide, omule, recunoaşte. Simţi ceva pentru ea.

Jordan ? Da, simt ceva pentru ea. Face parte din echipa noastră.

Ştii ce vreau să spun. Sentimente...

Nu, bineînţeles că nu.

- Tu ? - Eu şi Jordan ?

Nu, e o relaţie profesională.

Bine, mă bucur că am stabilit. Să mergem după Jordan.

Conduc eu.

- Linişteşte-te. - Da, da, da.

Ai venit aici, sub pretextul că eşti psiholog iar acum îmi spui

că faci parte dintr-un grup fanatic, numit Raven Nation ?

- De ce să nu sun la poliţie ? - Pentru că ei nu te pot ajuta, eu da.

- M-ai minţit ! - N-am avut de ales.

Te aştepţi să te cred că e posedată de un demon ?

Nu vorbesc despre un demon.

În curând va veni un preot pentru exorcism.

Ai auzit-o pe Emily, povestindu-şi visele.

Pot spune doar că persoana despre care vorbeşte, există.

Pleacă sau chem poliţia.

Anne, te rog. E în joc viaţa lui Emily.

- Pleacă, imediat ! - Nu o părăsesc.

Pleacă, te rog.

Lasă-mă în pace. Nu mă atinge !

Emily...

- Rezistă. Luptă cu el. - Nu mă atinge !

Doamne !

Anne !

Dumnezeule ! Ai avut dreptate.

- Ce ai văzut ? - L-am văzut pe cel de care mi-ai spus.

A spus...

Ce ?

Ţinta distrugerii va fi lovită din nou.

Când Anne a atins-o pe Emily, a fost atrasă în ea.

A spus de un al doilea atentat. Trebuie să-l oprim.

Ne îndreptăm spre clădire. Îţi spunem ce vom găsi.

- Ai grijă, Cade. - Şi tu. Altceva despre fată ?

Nu este atât de simplu, Cade. Nu am de gând s-o forţez.

Ce ar trebui să facem ?

Trebuie să rupem conexiunea dintre ea şi Mabus.

- Mai uşor, bine ? - Ştiu să conduc, frate.

- Ai încălcat toate regulile. - Sunt un rebel.

Cu talpa grea... Mai încet !

Cade, trebuie să o ajut. N-o s-o privesc cum moare.

După ştiinţa lui Eddie, singurul mod e uciderea lui Mabus.

Mie îmi sună bine.

Emily... este singura cale să-l găsim pe Mabus.

- Trebuie să existe o altă cale. - Eddie, ai grijă !

Grozav. Fantastic !

Îmi plac cursele, Foster. Nu-ţi face griji.

De ce ar trebui să-mi fac griji ? Jordan, te sun eu înapoi.

Ţine-te bine ! Am văzut asta la televizor.

Acolo. Opreşte lângă cele două maşini.

Nu-mi vine să cred. M-ai lăsat să opresc.

- M-am gândit că ar funcţiona. - Să parchez lângă rable ?

Stai puţin. Ce vrei să spui ?

Mâinile sus. Ieşiţi din maşină.

Tu le spui rable, eu le spun automobile clasice.

Odihneşte-te, iubito.

Trebuie să fie dr Harris. Mă duc eu.

E tot mai rău.

Ce mai faci ?

- Ar trebui să pleci. - Nu plec nicăieri până nu te simţi bine.

- E prea puternic. - Va fi bine.

Ştiu, Jordan. O simt în lăuntru.

Nu înţeleg. Ce simţi ?

Am citit despre asta în enciclopedie...

Îl văd... pe Mabus. În abis.

- Ştiu ce se întâmplă. - Ce se întâmplă ?

Mor pe dinăuntru.

Nu te voi lăsa să mori.

Nu cred că pot lupta cu el.

Acum luptăm împotriva lui.

Mabus a spus că vrea să-ţi facă şi ţie rău.

Nu-l pot opri.

Suntem o echipă bună. Nimeni nu ne poate bate.

- Nu-l las să-ţi facă rău, Emily. - Promiţi ?

Promit.

- Îţi place poezia ? - Mi-o citea mama.

Nu e o poezie. Spune că voi muri.

Ce vrei să spui ? Poezia nu spune nimic despre moarte.

Sunt copilul miercuri, Jordan.

Plin de durere.

- Niciunul nu are acte. - Îmi pari cunoscut.

Ai dreptate. Seamănă cu tipul din reclama la mâncare pentru câini.

- Poftim ? - Ăsta.

Hei, ştii cine e tipul ăsta ? E Cade Foster.

Cine ?

Pe lista celor mai căutaţi de către FBI.

Cade Foster, căutat pentru crime în întreaga ţară.

Să fiu al naibii !

- Nu ştiu ce vorbeşti ? - Ba da, Foster.

Poate te omor, ticălosule.

M-ai prins. Sunt Cade Foster.

Sunt un criminal nenorocit şi ai face bine să ridici mâinile sus.

Ce-ai spus ?

Am spus, să ridici mâinile sus.

Nu vreau să vă fac nimic, lăsaţi armele.

Fă-o !

Nu fi prost. Eşti sub ameninţarea armei.

- Ştiai, ştiai de Raven Nation. - Le-am cerut să ne urmeze.

- Să urmărească frecvenţa poliţiei. - Chiar că nu-ţi place cum conduc !

Evident că Raven Nation trebuie să ne păzească spatele, nu Eddie ?

Da, bine...

- Unde ai găsit bomba ? - Aici, în acest grilaj.

Foster, îmi dă frisoane.

- Atenţie. - Ce este ?

- Spun doar că... - Hei, omule, eşti bine ?

Aveţi grijă.

Uşurel, 117. Nu faceţi nicio mişcare.

Nu-mi vine să cred. Extratereştri... Mabus...

- Totul pare o nebunie. - Nu te condamn.

De ce Emily ? De ce ea ?

De ce ai ales asta ?

A comandat-o un client şi nu a mai luat-o.

Ai spus că părinţii lui Emily au murit într-un accident de maşină.

- Ce s-a întâmplat ? - Au fost scoşi în decor.

- Şi nu s-a aflat cine a făcut-o. - De unde ştii ?

Pare aleatoriu, dar nu este.

Ce vrei să spui ?

Cred că ştiu de ce Mabus, a ales-o pe Emily.

Pentru a ajunge la mine.

Aşadar, e doar o capcană.

Dacă voiam să aruncăm clădirea în aer am fi făcut-o de mult timp.

Mă aşteptam la mai mult de la celebrul 117,

la ceea ce la oameni înseamnă viclean şi competent.

- Ce vrea Mabus ? - Vei vedea singur, Foster.

Ai aproximativ 30 de secunde.

Ucide-l pe Nambulous.

Să-l luăm pe Foster, pentru disecţie.

Poezia copilăriei mele. Ambele ne-am pierdut părinţii...

Emily mi-a spus că Mabus, vrea să-mi facă rău.

El ştie exact ce se întâmplă.

Nu înţeleg.

A făcut toate astea, ca să mă implice.

Emily nu e conectată cu Mabus, el e conectat cu ea.

Lasă-mă în pace. Nu vreau să mor !

Se întâmplă din nou. Fă ceva. Te rog !

Uşurel, domnilor.

El nu este Eddie Nambulous. Nu-l recunoaşteţi ?

Da, nu mă recunoaşteţi ?

- E cel din reclama la mâncare pentru câini. - Disecţia ar trebui să aştepte.

Emily ?

Emily !

Vino aici şi ia-mă de mână !

Jordan, vine Mabus, îl simt.

Nu, stai departe de lumină ! Îţi face rău.

Orice ai face, nu-ţi da drumul din mâna mea.

Capcană nenorocită.

E de rău, Foster. Trebuie să mergem la Jordan.

Trebuie să fie pe aici pe undeva.

Emily. Emily !

Jordan.

- Dă-i drumul ! - Poate.

Depinde de tine.

Dă-i drumul lui Emily, nu are nimic de-a face cu ea !

Aşa să fie ?

Pe mine mă vrei. Ai făcut toate astea pentru a ajunge la mine. Dă-i drumul !

Dă-i drumul !

Eşti bine ?

De mult timp te doresc.

Nu mă poţi avea.

Eu sunt al şaptelea mesager, ultimul din lista profeţilor.

Nu pot înţelege cât de mare este puterea mea.

Nu mi te poţi împotrivi.

Du-te naibii.

Priveşte în jur, eşti deja acolo.

- Vino la mine, Jordan. - Nu !

Vino. Nu te mai opune. Simte puterea mea.

Ce faci ? Ieşi din mintea mea !

- Lasă-mă în mintea ta. - Nu !

- Încetează ! - Pleacă !

Nu-mi poţi rezista, Jordan.

Nu. Te rog să încetezi.

Traversează abisul dintre noi. Vino la mine.

Cuvântul tău este suficient.

Emily, fugi !

Spune-mi că faci parte din Gua.

Cuvântul tău este suficient.

- Nu o face, Jordan ! - Te rog, dă-i drumul.

- Omoară-mă în locul ei. - Nu pot face asta.

Am planuri pentru tine.

Jordan, te rog.

Nu ai nicio idee cât de importantă eşti.

Ai perfectă dreptate !

- Vino înapoi, 117. - Fugiţi către lumină !

- Nu îndrăznesc ! - E singura cale, Emily.

Întoarce-te, Jordan.

Eşti a mea, Jordan !

Te voi găsi !

Eşti bine ?

A plecat.

Cheia a fost ultima linie a catrenului.

"Copilul este eliberat cu umbre în spate."

Umbre în spate. Asta se întâmplă când mergi spre lumină.

Aşa e.

Cred că teama de lumină a lui Emily a fost manipularea lui Mabus.

Ca ea să nu poată rupe conexiunea cu el.

A făcut ca ea să se teamă de singura modalitate de a scăpa.

Bine lucrat, Cade.

Simbolul din desenele ei ne-a arătat direcţia bună.

Cred că nu ne-am fi descurcat fără ele.

- Iar Emily ar fi murit. - Cum se simte acum ?

După spusele medicilor, leucocitele revin la normal.

Pare că va fi bine.

E o fată deosebită.

- Bună... - Jordan, trebuie să pleci ?

Da, dar îmi va fi dor de tine.

- Ai să-mi trimiţi câte un mail ? - Promit.

Îmi aminteşti de cineva cunoscut.

- Seamănă cu mine ? - Aşa era, cu mult timp în urmă.

Jordan, sper că voi fi ca tine când voi fi mare.

Mulţumesc !

Ce spui să ne distrăm puţin ?

Haide.

Vei fi bine, Emily.

Mai sus !

Mai sus ! Până la cer.

Preţul acestui război este tot mai mare,

dar vom încerca să tragem o linie...

Ca să menţinem ceea ce avem.

Pentru a lupta pentru viitor, unde nevinovăţii nu pot supravieţui.

- Ce zi este ? Duminică ? - Sâmbătă.

Copilul de sâmbăta crede că un bol fierbinte de chili

şi nişte şosete curate, ar fi perfect.

Jordan, Foster este un copil născut joi, eu marţi. Tu în ce zi te-ai născut ?

Miercuri.

Mabus i-a spus lui Jordan că are planuri pentru ea.

Că este importantă pentru Gua.

Despre ce vorbea, rămâne un mister, dar mă îndoiesc...

Mă tem de ceea ce va aduce această luptă.

Traducerea şi adaptarea FlorinA (c) SubTeam