Original subtitles

Foster, tu eşti ?

Servieta e aici, aşa cum ar trebui, dar eu simt că a fost prea uşor.

Uşor ? Am încercat două săptămâni să aflu parola pe internet.

La noapte se va efectua un transfer,

iar maşina e abandonată în parcare sub ochii tuturor.

- De ce n-a pus servietă în portbagaj ? - Cine ştie ?

- Cel mai mult se fură de acolo. - Mulţumesc pentru pont.

Nu sunt semne că ar fi explozibil în servietă.

- O s-o deschid. - Ai grijă.

Foster ?

- Sferele extraterestre sunt înăuntru. - Bingo !

Sau am avut un noroc chior, sau asta este o capcană.

- Am o problemă. - Ce ?

Servieta e curată, dar portiera prezintă urme de explozibil C4.

E o bombă în maşină ?

Foster, ce faci ?

- Sub scaun. - Atunci, pleacă de acolo !

Nu, nu, nu, stai ! Nu te mişca !

Are dispozitiv de siguranţă, Eddie. Oricum va exploda.

Nu, trebuie să faci ceva. Nu se poate întâmpla asta.

- Pe curând, Eddie. - Foster !

Foster, ce faci ?

În 1564, Nostradamus a prezis distrugerea lumii,

în 3 valuri groaznice.

Primul val e aici.

Numele meu e Cade Foster.

Asta e povestea mea...

Mi-au ucis soţia, m-au învinuit pentru crimă...

Acum fug, dar nu mă ascund.

Profeţia lui Nostradamus mă călăuzeşte.

O să-i descopăr... O să-i vânez...

O să opresc !

PRIMUL VAL Sezonul 02 Episodul 17

Traducerea şi adaptarea FlorinA (c) SubTeam

Fără victorie nu există supravieţuire. Winston Churchill

Aţi înţeles ? Ducem extraterestrul în închisoare. Fiţi pregătiţi.

Recepţie 279. Forţele extraterestre au fost distruse.

Rugăm permisiunea de survol.

Comandante, nu vei crede asta.

Continuaţi cu intervenţiile chirurgicale.

Bine, voi doi s-o faceţi. Bine. Este bine.

Dle Foster, bine ai venit.

Mă bucur să văd că eroul nostru s-a trezit în sfârşit.

Semteks cu detonare cu azot,

conectat la un mecanism cu ceas şi de presiune.

Un mecanism dat naibii.

Un plan Gua, destul de inteligent ca să te trimită la cer, dle Foster.

- Nu chiar, dacă sunt încă în viaţă. - N-a funcţionat.

- Se mai întâmplă. - Era cât pe ce să meargă.

Ai fost inconştient timp de 13 zile.

- Unde sunt ? - În apropiere de Detroit.

Într-un complex protejat, al Agenţiei Naţionale pentru Apărare.

Unde m-aţi găsit ?

La spitalului orăşenesc din Detroit. Au primit o persoană necunoscută.

- Găsită în mijlocul unei parcări goale. - Erai împreună cu asta.

Ştiţi ce sunt acele sfere ?

Amprentele tale, ne-au condus la mandatul de arestare din Chicago

şi jurnalul tău de pe site. Am trimis sferele de laborator pentru analiză.

- Şi ? - Şi...

Conţin conştiinţele unei rase extraterestre.

Dle Foster, ne-ai furnizat prima probă solidă,

a ceea ce-am suspectat de mult.

Aş dori să dau un telefon.

Fă-i o conexiune securizată.

E în regulă, dle Foster. Nu eşti interceptat sau monitorizat.

Apelul tău va fi confidenţial.

- M-am răzgândit, aş vrea să plec. - Dle Foster, e vital să rămâi aici.

- Pentru siguranţa ta. - E din cauza acelei înscenări Gua ?

Procurorul a primit instrucţiuni să te achite.

În câteva zile va deveni oficial, dar acum, pe măsură ce îi demaşti.

- Gua te va ucide cum te vede. - Regret, băieţi, de data asta nu va merge.

Dle Foster, nu suntem duşmani.

- Am mai auzit asta. - Hei, omule, linişteşte-te.

- Uşurel. Înţeleg prin ce treci. - Pe naiba !

Lăsaţi-l în pace.

Înapoi ! Dle Foster, există un test pentru extratereştri, nu ?

Rănile oamenilor nu se vindecă instantaneu.

Bine... dă-i drumul.

Cred că am trecut testul.

Dă-i drumul.

Odihneşte-te, dle Foster. Mâine vom vorbi din nou.

Adu-mi ceva pentru asta.

Intră !

Scuze, am picat prost. Revin mai târziu.

- Stai, stai ! Cine eşti ? - Sunt dr Heather LeGuin.

Psihiatrul angajat de către agenţie.

Am venit să te ajut, cu tot ce pot.

Începe prin a-mi arăta unde-i cea mai apropiată staţie de autobuz.

Înţeleg de ce nu te simţi confortabil, dar ai avut o comoţie foarte gravă.

Ţi s-a prescris să te odihneşti cel puţin trei săptămâni.

- Voi cere o a două opinie. - Bine. Cu toate astea, înainte de a pleca,

există cineva care ar vrea să te vadă.

- Unchiule Harry ? - Cade ? Eşti bine, fiule ?

- Hei, nu te apropia de pe mine ! - Cade, ce s-a întâmplat ?

Extratereştrii mi-au ucis unchiul. L-au luat ostatic.

Am vorbit cu el la secţia de poliţie din Chicago şi de atunci nu l-am mai văzut.

Acei poliţişti au cam exagerat puţin.

Nimic cu care să nu se poată descurca unchiul tău.

- Cade, a fost verificat. - Haide, fiule, sunt fratele mamei tale.

Unde mă duceai la antrenamentul de hochei ?

Patinoarul Kelly, ştii asta.

În fiecare joi şi sâmbătă dimineaţă.

Ţii minte când am fost eliminat din echipă ?

Eliminat ? În niciun caz !

Ai câştigat campionatul orăşenesc. Te-au numit "tren de neoprit".

Şi cine ţi-a dat o carte cu autograful lui Bobby Hall ?

Cade, eu sunt.

Te-am sunat imediat ce am ieşit din secţia de poliţie.

De luni de zile am încercat să dau de tine. Telefonul e deconectat.

Mi-au deconectat telefonul, ai dreptate. Au fost vremuri grele, Cade.

Mi-am pierdut slujba, bani, totul.

Mă întorc.

Vreau să ies. Acum !

După cum ţi-am explicat, pentru siguranţa ta, nu te pot lăsa să pleci.

- Nu ai niciun drept să mă ţii aici. - Am, când e vorba de siguranţa ta,

ordin al preşedintelui.

Am cazierul curat, Blaylock. Sunt om liber.

Afară e un risc ridicat de asasinat.

Mă laşi să ies de aici, sau voi găsi o cale s-o fac.

Doctore LeGuin, apreciez ajutorul tău.

- Lasă-l afară. - Ce ?

Agenţii pot merge cu el.

Sănătatea lui mentală e la fel de importantă ca securitatea fizică.

- Nici vorbă. - Lasă-l, doc. Mă descurc eu.

Nu, stai puţin. Bill, mi-ai cerut părerea şi ţi-am spus-o.

Escorta armată. Agent Mitchell...

- El e la comandă. - Nu e ceea ce aveam în minte.

Accepţi sau renunţi.

- Cade, va merge unde doreşte. - Unde anume, mai exact ?

Vreau să merg acasă.

Poftim, ia vesta asta. Nu se ştie niciodată.

Avem cinci ore până la Chicago. Suficient ca să tragi un pui de somn.

Am dormit suficient.

Pentru protecţia ta.

- Este exact cum ţi-o aminteşti ? - A trecut ceva vreme.

- Locul arată diferit. Ce s-a întâmplat ? - Pare-se că l-a cumpărat o familie

acum şase luni. I-am făcut să se mute într-o seară.

- Uite, sunt aici, dacă ai nevoie de ceva. - Mulţumesc.

Poţi merge înăuntru. Zona e sigură.

Tu ai fost întotdeauna optimist. Şi iubesc asta la tine.

Cade, mergi la un specialist în Rochester. - Ce s-a întâmplat cu mine,

nu are nimic de-a face cu specialişti sau psihiatri.

Aceasta este un fel de conspiraţie. - O conspiraţie ?

Îţi datorez totul, Hannah.

- Ai fost cu mine la greu. - Te iubesc, Cade.

Hannah ! Hannah !

Hannah !

Sunt îngrozită, iar tu te furişezi afară şi mă laşi singură ?

Cade, vrei să te întorci la complex ?

Haide, în câteva zile, vei putea pleca legal.

Trebuie să-l găsesc pe Eddie Nambolous.

Am trimis deja o echipă de agenţi să caute pe dl Nambolous.

- Sau s-a ascuns bine, sau e mort. - Eddie nu este mort.

Vom continua să-l căutăm, dar acum avem treburi mai urgente.

- Cum ar fi ce ? - Ieri au prins 2 agenţi Gua când ştergeau,

fişiere din calculatoarele acceleratorului de particule Fermi.

Trei agenţi FBI au fost ucişi, înainte ca extratereştrii să se evapore.

3 agenţi morţi, ucigaşii au scăpat

- Nicio referire la extratereştri. - Chestiunea e confidenţială.

- Ţineţi publicul în întuneric ? - Preşedintele şi Consiliul de securitate,

pregătesc un anunţ la momentul potrivit, bine ?

În primul rând, trebuie să-i eradicăm din guvern şi armată.

Ştim că s-au infiltrat la cele mai înalte niveluri.

Trebuie să presupunem că Gua, ştiu că au fost descoperiţi.

E doar o chestiune de timp până ce vor încerca să ne atace.

Ce vrei de la mine ?

Agenţi de informaţii americani. Asta le este acoperirea.

Acum o săptămână i-am marcat ca fiind duşmani.

Spioni Gua, nenorociţi.

Îi vom distruge, la fel cum aţi făcut dvs, domnule.

Trebuie să ştim toate locaţiile întâlnirilor şi informaţiile acumulate

în contact cu extratereştrii sau susţinătorii tăi.

Atunci veţi primi vacanţa pe care o meriţi.

Înţeleg că eziţi să-ţi dezvălui sursele, dar avem nevoie

de ajutorul tău pentru a găsi alţi spioni în rândurile noastre.

Aceasta este cea mai întunecată zi din istoria omenirii,

expertiza ta este cheia acestei operaţiuni.

Gândeşte-te.

Dl. Foster, eşti bine ?

- Stai acolo ! - Dle Foster.

Înapoi. Vreau să ies, acum.

Mitchell.

E în regulă. Pleacă.

E în regulă.

Pot să vă ajut, dle Foster ?

Bine. Ce vezi ?

Văd extratereştri.

- Acum ? - Un alt extraterestru.

- Şi ăsta ? - Extraterestru cu pălărie.

Tu crezi că noi suntem cu toţii extratereştri, nu-i aşa ?

- Aţi putea fi. - De ce nu te-am ucis, atunci ?

Pentru că am o carte pe care Gua o doreşte.

- E poliţa mea de asigurare. - Da, ţi-am citit jurnalul.

Ştiu totul despre cartea lui Nostradamus, dar trebuie să înţelegi

că nu mai contează, Cade. Ai trecut Rubiconul... Ai reuşit.

De ce e aşa de greu să crezi că ai reuşit ?

Pentru că ştiu de ce sunt în stare Gua. Nu mai am încredere în nimeni.

Îţi spun eu ce se întâmplă.

- Chiar te rog. - Paranoia ta...

A fost o tehnică importantă de supravieţuire

cât timp erai pe fugă, iar acum, că ai reuşit, nu ştii cum s-o dezactivezi.

Aşa că ar trebui să-mi fac griji doar, de starea de oboseală.

Se numeşte stress posttraumatic şi trebuie să-l depăşeşti

dacă vrei să înţelegi ce s-a întâmplat.

Am înţeles de fiecare dată, când un extraterestru s-a transformat în fum.

Serios ?

Poate vrei să te uiţi la astea.

Cade Foster a evadat. Ucigaş periculos înarmat.

Ţi-ai pierdut soţia. Ai avut timp s-o plângi ? Să-i jeleşti moartea ?

Sau lupta e singura modalitate de a-ţi exprima durerea ?

N-am nevoie de prostiile astea.

Nu, în regulă. Eşti furios, aşa şi trebuie.

Ai fost neîndreptăţit şi nimeni nu ştie cât ai suferit pentru ei.

- Crezi că am făcut-o pentru recunoaştere ? - Nu. Cred că eşti în faza de negare.

Apoi vine faza de acceptare. Îţi vei da seama că ai făcut un miracol.

Ai luptat împotriva celui mai mare duşman, cu care omenirea s-a confruntat vreodată.

- Simt violenţa. - Îţi place sau nu, dovedeşti voinţă umană.

- Într-o zi vei fi mulţumit de asta. - Nu voi fi niciodată mulţumit !

Nu voi recăpăta niciodată, ceea ce am pierdut.

Vin şi eu aici câteodată.

Este singurul loc unde te poţi relaxa.

- Ce vrei ? - Am văzut că ţi-ai redecorat camera.

Ai găsit ceea ce căutai ?

Suntem de aceeaşi parte, Cade. Nu ştiu cum să te conving de asta.

Am supravieţuit un an şi jumătate, fiindcă n-am avut încredere în nimeni.

Am fost supus maşinilor, care-ţi transformă creierul în gelatină.

Am văzut tentaculele Gua de transplant în trup omenesc.

Omorând oamenii ca pe cobai. Sunt în stare de război.

N-am de gând să cobor garda, doar fiindcă ţi-a sângerat mâna.

Ţi-am citit dosarul. Tatăl tău era infanterist şi a fost ucis în Vietnam.

- Nu l-am cunoscut. - Ştiai că a fost propus pentru medalia

de onoare pentru că a salvat doi răniţi din echipa lui ?

Ştiu că a fost împuşcat în gât în loc să primească medalii.

A fost un război nenorocit. Nimeni nu ştia pentru ce lupta.

Şi eu mi-am pierdut un frate acolo. De aceea m-am înscris în NDA.

- Am încercat să corectez lucrurile, ştii ? - Citeşte-mi mai departe dosarul.

- Am devenit un criminal. - Asta-i părerea ta despre tine ?

Ştiu că e banal să vorbim astăzi despre eroism, dar pentru mine, un erou este

cineva care nu aşteaptă finalul, care luptă până la ultima suflare.

Şi ăsta eşti tu, Cade... Un erou.

Eşti inspiraţia fiecărui om din această bază.

- Ce vrei de la mine ? - Numai câteva zile de interogatoriu.

Poate că vei spune câteva cuvinte atunci când decidem s-o facem public.

Ai făcut mult mai mult decât i-ai putea cere oricărui individ.

Ne-ai dat o şansă de a lupta.

Îţi mulţumesc pentru asta.

Calmează-te, omule, sunt eu...

- Eddie ? Unde ai fost, Eddie ? - M-am ascuns, frate. Treaba asta e falsă.

E un joc, omule. Este o capcană. Şi bomba şi locul ăsta.

- Sunt extratereştri ? - Nu există nicio îndoiala.

- Mă bucur că eşti bine, Foster. - Mă bucur să te văd, Eddie.

- Ştiam că acest lucru era o tâmpenie ! - Ţi-am adus lucrurile.

- Să plecăm naibii de aici. - Bine.

- Cum m-ai găsit aici, Eddie ? - Crezi că nu te-am urmărit ?

Am găsit complexul pe net. M-am strecurat într-o maşină de livrări.

Haide !

- Înapoi, Eddie ! - Aruncă-l, Foster !

Nu !

Amplasamentele active

Am făcut tot posibilul ca să-l găsim pe Eddie Namboulous. În spitale...

Poliţie şi toate agenţiile locale ale FBI. Îmi pare rău, Cade.

- Nu ştiu ce altceva putem face. - Mai încearcă.

Dacă ai o idee, s-o auzim.

Eddie a monitorizat unele situri pentru a găsi informaţii despre Gua.

Trebuie să intrăm pe aceste situri să-i trimitem un mesaj criptat

- explicându-i cum să mă găsească. - Gua îl vor vedea şi te vor găsi aici.

- Cred că merită riscul. - Nu poţi evalua acest risc, doctore.

Îi datorăm asta. Tu i-o datorezi.

Cu agent Tomalin, camera de control.

Tomalin este expertul nostru în calculatoare,

dar trebuie să te avertizez, Cade. Prietenul tău este probabil mort.

- Este o onoare să te cunosc, dle Foster. - Cade îl caută pe Eddie Nambolous.

Am încercat să dăm de urma "Paranoid Time" căutând profilul paginii.

Eddie e imposibil de găsit. Este prea bun.

- Trebuie să-l aducem la noi. - Cum ?

Să bombardăm siturile pe care le monitorizează. Începem cu cele mari

ale poliţiei şi spitalelor. - Ca motoarele de căutare se îl găsească.

Exact.

Voi crea un cod de hackeri, urmat de formatul Cade. C-A-D-E.

Dacă monitorizează netul, va aştepta formatul criptat.

- Foloseşte codul Morse. Doar ăsta-l ştiu. - Am o idee mai bună.

Plasez pe toate site-urile specificate. Apare ca programul lor de pagină web,

aşa că nu-l vor şterge. Codul tău în va dirija pe un alt site

cu numărul de contact. După asta, totul depinde de el.

- Eddie îl va găsi. - Să sperăm.

Fii calm.

Ne urmăresc. Ne ascultă.

Eşti în pericol.

Ne vedem pe acoperi, la ora două dimineaţă.

Ai grijă. Ne supraveghează.

Asta-i tot. I-am trimis un mesaj criptat.

Acum totul este doar o chestiune de timp.

Se pare că e bine. Mulţumesc. Mulţumesc mult.

- Ai avut ceva noroc ? - Vom aştepta şi vom vedea.

Sper că-l vom găsi. Ziarul lui e grozav.

- Mai este cineva aici. - Trebuie să coborâm de pe acoperiş.

Pleacă de lângă ea, Foster !

- Cade, este un extraterestru. - Înapoi, Mitchell !

Foster, depărtează-te de Tomalin. Acum !

- Nu mişca, extraterestru nenorocit. - Nu eu sunt extraterestru, Foster.

Ea este. Este un duplicat genetic.

N-o putem lăsa să sară de pe acoperiş !

Pentru Gua !

Aşadar, ăsta e modul în care mor.

Gua atentează la viaţa ta, deoarece s-au răzgândit

- de când eşti aici ? - Poate. Nu ştiu ce să cred.

E un loc de încredere, Cade.

Încredere ? Am crezut că eram nebun

atunci când au experimentat prima dată pe mine.

Am crezut că eram pedepsit pentru toţi acei ani cât am fost hoţ.

Nu meritam o viaţă mai bună. Nu am meritat-o pe Hannah.

Şi când ai aflat că extratereştrii există ?

Am decis ca nu mi-aş pierde minţile doar dacă aş lupta împotriva lor.

Acum gata cu asta, Cade. Ai câştigat.

- Atunci de ce nu simt liniştea ? - Exact. Nu înţelegi ?

Ai nevoie de a lupta, pentru a nu te confrunta cu durerea şi pierderea.

Poate simţi că fără război şi cu Eddie dispărut, nu mai ai nimic,

dar poţi găsi consolare, Cade.

Poţi să-ţi găseşti liniştea din nou, dacă vrei cu adevărat. Vrei ?

Vreau să respir din nou. Vreau să mă simt în siguranţă.

- Dar eşti în siguranţă aici. - Nu este suficient.

Priveşte în viitor. Poţi trăi din nou. Poţi începe imediat să lupţi pentru asta.

- Ce naiba se întâmplă ? - Acum 5 ore, Gua a încercat să detoneze

un mic dispozitiv nuclear în buricul Pentagonului.

Din fericire, această încercare a eşuat.

Nu înţelegeţi greşit, oameni buni. Suntem în stare de război.

Nu a fost clar când va începe, dar preşedintele acum, oficial,

a declarat starea de alertă.

Pregătiţi-vă pentru a face public. Naţiunile trebuie să fie cu noi.

- Cum veţi face asta ? - Cu ajutorul tău.

- Ce vrei să spui ? - Eşti un lider adevărat, Cade.

Cineva care îi va inspira pe oameni, să se unească împotriva extratereştrilor.

Credeam că ai spus că mi-am terminat treaba.

Publicul va avea nevoie de un erou. Preşedintele a cerut să fii tu.

- Ce naiba aş putea să spun ? - Fii tu însuţi şi va fi bine.

Doamnelor şi domnilor, Cade Foster.

Dle Foster, ca expert în extratereştri... Cât de aproape suntem de invazie ?

Vă referiţi la al doilea val ?

Nu ştiu exact când va veni, luna viitoare, săptămâna viitoare

sau mâine, dar ştiu că este inevitabil...

- Dacă nu oprim acum primul val. - Avem măcar vreo şansă ?

Lupt împotriva lor de un an şi jumătate. Au puncte slabe.

Nu au puterea voinţei noastre. Sunt sigur că-i putem învinge.

"Paranoid Times" a scris tot ce-am învăţat despre Gua.

Prietenul meu Eddie Namboulous le-a publicat. Fără Eddie

şi fără oameni ca Eddie, nu puteam ajunge atât de departe.

Dacă veniţi cu mine în luptă împotriva lor, atunci Gua a pierdut deja războiul.

Vă consideraţi victorios, domnule ?

Nu, nu încă, dar tot ce s-a întâmplat de când am venit aici,

spălarea numelui meu, demascarea extratereştrilor...

Toate acestea înseamnă că sacrificiul a meritat.

- Ai fost natural. - Mulţumesc.

Vorbesc serios. Mă simt ca şi cum i-am învins deja pe Gua.

- Eşti prea optimistă. - Tu cum te simţi ?

- Jenant. Am fost purtat de val. - Nu, sufleteşte.

Cum te-ai simţit atunci când ai spus că ai aşteptat atât de mult ?

M-am simţit bine. În sfârşit am vorbit despre asta fără teamă

- că alţii vor crede că sunt nebun. - Asta e ceea ce înseamnă acceptare.

Ar trebui să fie mândru pentru ceea ce ai făcut.

- Cred că ar fi bun un pahar de vin. Tu ? - De ce nu ?

De ce nu ?

Înţelegi, vine recompensa eforturilor tale. Vor furniza inspiraţie,

te vor scoate din prima linie şi vor accepta că ţi-ai făcut treaba.

- Pentru acceptare. - Pentru acceptare.

Oh, Doamne.

Există o veche zicală printre psihiatri...

"Imediat ce simţi o atracţie către client, aleargă de rupi pământul. "

Se pare că ar trebui să-mi iau adidaşii.

Voi fi mereu aici pentru tine.

Cred că înţeleg cum te simţi, Cade. Trebuie să fi trecut prin iad.

Credeam că eşti mort, Harry. De ce ţi-au dat Gua drumul ?

Nu ştiu, fiule, dar tipul ăla, Blaylock,

mi-a spus că ai luptat împotriva lor.

- Sunt mândru de tine. - Mulţumesc.

Ţii minte c-am pus plăcuţele tatălui tău în seiful ăla ?

Da.

Poftim, ia-le Cade. Le meriţi.

Cade Foster este un erou. Nu este minunat ?

Nu ai crezut niciodată că o să-mi vezi poza pe prima pagină.

Pentru jaf bancar, probabil, dar nu pentru un lucru bun.

- Cred că a venit vremea, Cade. - Pentru ce ?

Pentru vacanţa pe care o meriţi. Ce spui de opt săptămâni într-un loc tropical ?

În Hawai poate şi Filipine. Tu şi unchiul tău, puteţi merge la pescuit.

Paza va fi discretă.

Poate te va suna preşedintele să-ţi spună câteva cuvinte.

De ce n-ar accepta ?

- Cum rămâne cu Gua şi cu lupta ? - Mobilizarea va dura câteva săptămâni.

- Nu-ţi face griji. Suntem destui. - Eddie ?

De îndată ce apare, vă punem în legătură.

Acceptă.

Ce spui, Cade ? Facem ceva pescuit la adâncime ?

Sună foarte bine.

"Cade Foster, a fost ovaţionat ieri ca erou de către publicul uimit,

din întreaga lume, atunci când guvernul SUA a anunţat pericolul

unui atac extraterestru îndreptat către Pământ ".

"Foster le-a spus reporterilor despre dureroasa lui aventură de 18 luni,

care a început cu moartea soţiei lui, Hannah. Oficialii speră că

dl Foster, după recuperare... "

- Unde sunt ? - În apropiere de Detroit.

Într-un complex protejat, al Agenţiei Naţionale pentru Apărare.

Ai suferit o contuzie serioasă.

Trebuie să stai la pat cel puţin trei săptămâni.

Publicul are nevoie de un erou. Preşedintele a cerut să fii tu.

Trebuie să-l găsesc pe Eddie Namboulous.

Am trimis deja o echipă de agenţi să-l caute.

Sau s-a ascuns bine, sau este mort.

Haide, fiule, sunt fratele mamei tale.

Cine ţi-a dat o carte cu autograful lui Bobby Hall ?

- Crezi că suntem extratereştri, nu ? - Posibil.

Aceasta este cea mai întunecata zi din istoria omenirii.

Am crezut că eram nebun, când au făcut prima dată experimente pe mine.

Cade, vei învinge.

"Sperăm ca dl Foster, după recuperare în urma

odiseei sale incredibile, va accepta poziţia de consilier guvernamental ".

Cade ? E ceva în neregulă ?

Nu, totul este bine.

Mă întorc imediat.

Lăsaţi-mă să ies, ticăloşilor ! Lăsaţi-mă să ies !

Deschide poarta !

Deschide poarta ! Imediat ! Deschide poarta, acum !

O să scape ! Deschideţi poarta !

Nimic despre extratereştri.

Joshua, tu ai deschis poarta.

Protocolul experimental nu era să-l ţinem pe Cade Foster închis.

Am creat un întreg complex şi această mână care nu se vindecă, doar

- cu scopul de a înşela subiectul 117. - Şi am dat greş.

Prin acest test am vrut să vedem arhetipul psihologic al lui Foster...

Care ar avea o viaţă confortabilă, siguranţă, recompensă printr-un

loc în rândul personalităţilor. Arhetipul lui Foster nu va renunţa la luptă.

Ai comis o trădare.

Ar trebui să-ţi aminteşti că vorbeşti cu liderul Consiliului.

Am lansat un registru public pentru strategii noştri.

Există şase miliarde de oameni pe această planetă. Dacă fiecare al 117-lea,

are atitudinea lui Foster, am putea pierde această luptă.

Capturarea şi disecţia lui erau vitale pentru misiunea noastră.

Am demonstrat ce am afirmat.

Cred că liderii Gua, nu vor fi de acord cu asta.

Am plăcerea să te arestez, Joshua. Pentru înaltă trădare.

Mulţumesc, Eddie.

Eşti în viaţa, frate. Nu pot să cred.

Te caut de două săptămâni, în spitale, la morgă...

La naiba ! Cum de nu te-au păcălit ?

Era... perfect. Al naibii de perfect.

M-ai speriat, omule. Am crezut că te-ai prăpădit.

- Mă simt vinovat. - De ce ?

Pentru o clipă,

pentru o fracţiune de secundă, am vrut să accept târgul.

Nu am vrut să plec.

Nu am terminat, omule.

Blaylock a spus că adevăratul erou e cel care nu acceptă niciodată sfârşitul

pentru a demonstra. Ironic e că aceste cuvinte le-am auzit într-o locaţie Gua.

Seducţia confortului şi siguranţei, ne pot distrage de la

adevărata plagă căzută pe umanitate. Trebuie să rezistăm ispitei

şi să continuăm lupta, fiindcă ăsta-i adevăratul erou,

cel care se scoală şi luptă,

cu determinare pentru a vedea un viitor mai bun mâine.

Aşadar, deschideţi ochii. Vine invazia. Avem nevoie de eroi...

Acum, mai mult ca niciodată.

Traducerea şi adaptarea FlorinA (c) SubTeam

Pentru www.subs.ro