Original subtitles

DUP� ROMANUL "UCENICIA LUI IONU�" DE MIHAIL SADOVEANU

La 21 mai (1469), de Sf�nta �n�l�are, hramul M�n�stirii Neam�u,

mul�imile adunate acolo a�teptau sosirea M�riei Sale �tefan.

De la urcarea �n scaunul Moldovei a lui �tefan Vod� Mu�at trecuser� 12 ani.

�n acest timp, M�ria Sa trudise f�r� hodin� la r�nduirea ��rii,

la �nt�rirea hotarelor �i la �ntocmirea o�tilor sale.

Dup� aproape un sfert de veac de t�ieri, pustiiri �i pojaruri

pe care le s�v�r�iser� �n lupta lor pentru domnie feciorii lui Alexandru cel Bun,

p�m�ntenii cuno�teau iar�i bel�ugul �i pacea.

S� se ridice norodul ca s� priveasc� pe domnul s�u

�i pe fiul nostru, Alexandru vod�.

Poftesc tuturora bine �i bel�ug!

�i mai poftesc s� se �tie de to�i c� nu ne vom clinti din cump�n� dreapt�

poruncita nou� de cel care st� deasupra vie�ii �i a mor�ii!

�i c� vom lupta pentru neat�rnarea ��rii �i r�nduiala acestui p�m�nt!

Va mai poftesc pe to�i s�-mi da�i r�gaz �i sprijin

s� ispr�vesc r�zboiul pe care l-am �nceput �mpotriva neor�nduirilor.

�n �ara asta au umblat neor�nduirile la fel ca v�nturile

Am g�sit-o cu prea mul�i st�p�ni!

Nu trebuie s� fie dec�t unul!

�n Tara Moldovei trebuie s� fie r�nduiala �n toate t�rgurile

�i satele �i lini�te pe toate c�ile negu��torilor!

C�ci eu poftesc tuturora bel�ug �n case

�i lini�te �i pace!

M�ria ta! Ce este?

De mare sfial�, o muiere a slobozit un prunc.

De unde este acea muiere?

E nevasta unuia dintre pribegii ce a�teapt� soroc de a�ezare la M�ria ta.

Mul�umesc de r�spuns, staroste Caliman.

Mai d�-mi o l�murire:

Dup� �ipat nu pot cunoa�te dac� e prunc ori fata.

E c� M�ria ta! Fl�c�u! Fl�c�u, m�ria ta!

Atunci s� fie finul nostru!

�i numele lui s� fie �n�l�are, dup� sf�nta zi de azi!

S� ni se �nf��i�eze la patruzeci de zile cu mama lui, cu omul ei

�i cu toate neamurile sale sorocite pentru a �ntemeia a�ez�ri noi,

unde finul nostru va cre�te b�rbat voinic �i o�tean domnesc!

Atunci Doamne al nostru, ne dai voie s� cinstim cumetria �ntru slava mariei Tale?

Staroste Caliman, �nt�i �ng�dui�i s� ias� domnul vostru din biseric�.

La urma ave�i �i �nvoirea paharelor.

V�d c� te por�i cu cinste �n slujba pe care o ai!

Mul�umesc, M�ria ta!

V�z�nd c� ni se apropie vremea, am �nv��at pe feciorii

pe care-i avem la treburile v�n�torii domne�ti

�i am pus pe seama dulgherului s� ne fac� racla.

C�nd �i c�nd, ca s� ne aducem aminte de suflet

ne �ntrist�m, M�ria ta �i ne culc�m �n acea racl�.

Dar v�z�nd feciorii no�tri c� suntem tot v�rtos �i nu mai murim

au cobor�t racla din pod �i acum dau din ea ov�z la cai!

FRA�II JDERI

Suna �n mine stihuri am�r�te di cartea neamului Musatinilor.

�i pe Bogdan Vod� Musat l-a omor�t fratele s�u Petru Aron Vod�.

Iar pe Aron vod� l-a t�iat �tefan, feciorul lui Bogdan,

ca s�-mi r�zbun p�rintele.

Oare p�catul pe care l-am s�v�r�it va pune cap�t pentru totdeauna

�nvr�jbirii dintre feciorii �i nepo�ii lui Alexandru Vod� b�tr�nul?

Poate acest fiu al nostru va fi ferit de durerile �i fr�m�nt�rile p�rintelui s�u.

�mi place c� �l v�d pe acest fecior al comisului Manole Jder.

Sunt mul�umit de ceea ce v�d.

Aceasta trud� ne va fi nou� de mare folos.

M�ria ta, cuviosul Nicodim mai cunoa�te �i o t�lm�cire nou� din Apocalips�.

Da?

Am aflat-o la Sf�ntul Munte, M�ria ta.

Sunt doritor s� aflu �i eu acea t�lm�cire..

Te poftesc, cuvioase Nicodim, s� mi-o spui ast�zi, la pr�nzul de la St�re�ie.

Cum te cheam�?

M� cheam� Ionu�, M�ria ta.

Zis �i "Jder cel mititel�.

Are c�ini �i �oimi.

Ai c�ini?

Am, luminate st�p�ne.

�i mai am un erete pe care l-am �nv��at la prepeli�e.

A�a c� am adus pentru masa Mariei tale prepeli�e de la noi, de la Timi�

�i comisul Manole Jder mi-a poruncit s� s�rut mana Mariei

tale �i din partea lui �i s� spun c� toate-s bune.

�i, M�ria sa e dorit� acolo.

Ce slujb� faci domnia ta la Timi�?

Nu am o slujb� anumit�, M�ria ta.

f�r� de c�t dau ajutor lui b�di�a Simion.

Sunt iepe care fata, sunt arm�sari care au n�rav..

Noi suntem �i c�l�re�i �i doftori.

Mi se pare M�ria ta, Alexandrel, fiul meu

c� mi-ai cerut ajutor �i prieten pentru tine pe acest Jder.

Dac� pofte�ti aceasta, fie.

Preasfinte P�rinte Arhimandrit Amfilohie, binecuv�nteaz� p�inea �i carnea,

cu care nu suntem destul de vrednici a ne �ndestula

dac� Dumnezeu ar m�sura pofta noastr� dup� faptele ce s�v�r�im.

- A�a e, M�ria ta. - A�a e, M�ria ta.

Cuvioase Nicodim,

poftesc s� aud t�lm�cirea cea nou�.

�Am v�zut cer deschis �i iat�, s-a ar�tat cal alb,

cel c�lare are numele Credinciosul �i Adev�ratul

El judeca �i se lupta cu dreptate.

Ochii lui ca para focului, fruntea lui este �mpodobit� cu cununi �mp�r�te�ti.�

Prea luminate Doamne, Acel lupt�tor pe cal alb, e Cuv�ntul Legii nou�.

Vine vremea ca lupt�torul s� cheme domnii p�m�ntului rom�nesc,

pentru prigonirea fiarei care s-a ridicat asupra semin�iilor.

E scris ca lupt�tor pe cal alb s-o �nt�mpine �i s-o loveasc�

v�rs�ndu-i spurc�ciunea sufletului.

Ionu�!

Ascult, M�ria ta.

Nu a�a, lonu�.

Eu vreau c� domnia ta s� �n�elegi c� te-am ales c� pe un prieten.

M� bucur, M�ria ta!

�i ��i mul�umesc.

Domnia ta lonu�, mi-ai pl�cut de anul trecut.

Am v�zut c� e�ti vrednic �i cuno�ti at�tea locuri.

Acum abia am a�teptat s� venim la Neam�,

ca s� ��i cer s� m� urmezi undeva.

Am nevoie de domnia ta.

M� aflu nevrednic de at�tea laude, M�ria ta..

�i sunt gata s� te urm�resc oriunde vei porunci!

Dar mai �nt�i, trebuie s� juri c� s� am �ncredin�are c� nu va

afla nimeni, niciodat� despre ce ai s� vezi �i ce am s�-�i spun.

Jur!

M�ria ta!

Dar e o tain� at�t de cumplit�?

Da! Tata nu trebuie s� afle.

El spune c� bucuriile �i dezmierd�rile voievozilor trebuie s� fie pu�ine �i ascunse

Dar eu, lonu�... de asta toamna nu mai am pace.

De c�nd...

Am v�zut pe cineva.

M�ria ta, �n�eleg.

E o tain� de dragoste.

A�a e, lonu�.

Mergem departe?

Nu, aproape, la lonaseni.

Dac� �ntreab� cineva, am fost s�-mi ar��i eretele �i c�inii.

- C�nd plec�m? - Acum.

- �i c�nd ne �ntoarcem? - La asfin�itul soarelui.

Bine, M�ria ta.

Jup�neasa Tudosia,

Poftesc s� �tiu dac� sunte�i bucuro�i de oaspe�i?

Acesta este prietenul meu, lonu� Jder.

S� fie s�n�tos.

V� poftesc cu drag� inim� la mas� �i la hodina.

Mul�umim.

Nu suntem nici prea fl�m�nzi, nici prea trudi�i.

Poftim doar s� ne �nchin�m jupani�ei Nasta.

Hai!

�ezi.

S� nu �i se par� ciudate lucrurile acestea, lonu�.

�ns� eu �i surorile mele tr�im ca �ntr-o �nchisoare.

P�n� ce se va lumina iar� curtea �i-o veni Doamn�.

Atunci poate tata o uita de unele necazuri ale

noastre �i ne-a lasa s� tr�im mai �n voie.

Ce necazuri ai, M�ria ta?

De ce r�zi, M�ria ta?

R�d pentru c�, dac� o s� vii la curte la Suceava, precum a r�nduit M�ria Sa,

o s� trebuiasc� s� �nve�i �i tu s� cite�ti �i s� scrii �n s�rba, greac� �i latin�,

�i s�-�i v�ri �n cap stihuri de Homer, �i atunci s� vezi!

Dac� trebuie, �nv��, M�ria ta.

Dar t�tu�a (tat�l meu) spune c� dintre to�i fra�ii b�di�a (fratele mai mare) Nicoar�,

adic� p�rintele Nicodim a ales �nv���tur�.

De asta s-a dus la m�n�stire ca s� �nve�e el pentru noi to�i.

S� nu te superi, M�ria ta,

Precum se �tie copila noastr� e o proast� �i se ru�ineaz� s� se �nf��i�eze.

�i e team� c� o ur�ti de data trecut� �i c� nu mai dore�ti s� o vezi.

Am spus c� doresc s-o v�d.

Poftesc pe M�ria ta s� nu se supere.

Fata e dup� u��.

Nasta!

Ne... era dor de M�ria ta.

Acesta este Jder, prietenul meu.

A� dori s� r�m�ie.

R�m�i, lonu�.

�l cheam� Ionu�?

Dac� nu �i-e cu sup�rare, a�a �l cheam�, jupani�a.

Lui i-am spus patima mea

ceea ce n-am avut �ndr�zneala s� spun domniei tale

Nu �n�eleg de ce �ndr�zneala are nevoie M�ria ta.

C�ci eu sunt o copil� f�r� ap�rare �i maica mea e v�duv�.

�i dac� vrei M�ria ta s� m� ru�inezi

eu nu voi pune nici o �mpotrivire.

fiind un lucru f�r� pre� �n m�inile Mariei tale.

Trebuie s� am �ndr�zneala s�-�i m�rturisesc dragostea mea.

Nu vreau nici s� te ru�inez, nici s� te iau ca pe un lucru f�r� pre�.

Nu �n�eleg, M�ria ta.

Doresc s� �tiu...

dac� ai pentru mine dragoste

F�r� asta, ce pre� au str�daniile mele?

Dac� trebuie cu orice chip s� afli M�ria ta

m�rturisesc c� mi-e�ti drag.

�ns� m� rog s� ai mil� de mine.

Spune mamei mele �i cere �nvoire de la Vod�.

Altfel eu m� azv�rlu �n acea f�nt�na din care au scos �ig�ncile apa

pentru dulce�uri de trandafiri.

Toate se vor face cum porunce�ti.

Prime�te-mi numai dragostea.

Las�-m� s� te s�rut.

S�rut�-m�, M�ria ta.

Spune-mi c� �i-s drag.

Mi-e�ti drag, M�ria ta.

�i m�-nvoiesti s� vin iar�i?

O s�-�i trimit vorb� poate prin lonu� c�nd s� ne vedem?

Dar numai noi doi.

M�ria ta, te rog, s�-i spui �i mamei mele, c� n-avem a ne teme.

M� duc s-o chem.

Dar s� nu pofte�ti s� mergi cu mine c� m� ru�inez �i nu pot

Ce pot s�-i spun jup�nesei Tudosia?

Nu �tiu, M�ria ta.

Dac� nu g�se�ti vorbe, eu totu�i i-a� spune c�-�i sunt drag�

�i c� numaidec�t va s� afle �i Vod�, p�rintele Mariei Tale.

Rog pe prietenul lonu�, s� m� �nso�easc�.

Mi-e fric� pe �ntunericul s�lii p�n� la odaia mamei.

Du-te, lonu�.

Cu bine, M�ria ta.

Cum s� fac, lonu� ca s� calc �mpotrivirea ei?

Trebuie s� fii r�bd�tor, M�ria ta.

Poate ai dreptate.

Am �ns� �n mine o ar�i�� ca de boal�.

Am auzit, M�ria ta c� dore�ti a-mi spune ceva.. Da..

Voiam s�-�i mul�umesc pentru dulcea�� de trandafiri

�i s�-�i cer �ng�duin�a de a mai veni pe aici.

Acum plec�m.

Eu tocmai preg�tisem de cin�.

Pe cur�nd, jup�neasa Tudosia.

S-ascul�i de porunca M�riei sale, Domnul, �i s� nu

te-ndupleci la unele sporcaciuni ale lui Alexandrel Vod�

Nu �i-a spus nimic? Nu te-a-ndemnat la nimic?

Nu mi-a spus nimic, nu m-a-ndemnat la nimic.

Uit�-te la mine.

De ce-�i pleci ochii?

Pentru c� m� b�nuie�ti pe nedrept. Bine.

Am �ncredere �n tine.

Dar s� �ii mine, dac� se �nt�mpl� vreo pozn�,

lovit �n inim� e mai cu seam� M�ria sa.

Sarutmana b�di�a Nicoar� �i p�rinte Nicodim.

Gr�be�te-te s� nu te-apuce noaptea.

Nu �i-e fric� de-ntuneric?

Am arme �i s�ge�i la obl�nc dac�-mi iese �nainte b�rbat �narmat.

Ai pus bine cartea de la cancelaria domneasc�? O am aici.

S� nu te popreasc� ostenii din Brani�te.

Ionu� e b�rbat, pun prinsoare c� vine pe drum c�nt�nd.

S� �tii, comise, c� se teme.

Nu se poate, Ilisafta! E s�ngele meu!

Nu te fuduli degeaba!

Copilul e copil �i se teme!

Eu �i-am spus s� nu-l trimi�i, dumneata l-ai trimis!

Mira-m-a�! Cine m-a rugat �n fel �i chip ca s� trimit copilul?

Ca s� fie �n ochii domniei... S� se bucure de mila M�riei Sale.

Se temea comisul c-are s�-�i fie fric� noaptea pe drum.

Ai mers bine? Nu �i s-a-nt�mplat nimic? Vino aici, m�nzule!

Aicea sunt, t�tu�a! V�d!

Ce �i-a poruncit M�ria Sa?

S� merg degrab� la Suceava odat� cu b�di�a Cristea �i Candachia.

Bine.

Du-te �i �nghite trei pl�cinte de la Comisoaia.

Pe urma culc�-te. Culc�-te la herghelie.

M�ine vine M�ria sa �i trebuie s� fiu �n picioare.

Ai �n�eles?�n�eles, t�tu�a. Treci.

Las� baietu s� se culce, und'te duci?

Nu te sup�ra, comise!

M� duc s�-i dau de m�ncare!

Jup�neasa Ilisafta, vino aici!

Mezinul �sta nu mai este un prunc!

Nu trebuie s�-l ru�in�m cu dezmierd�rile.

Totdeauna... totdeauna m-ai asuprit dumneata!

Nu m� duc la el, n-ai grij�!

Hai sus!

Jup�ne Simioane, comis al doilea..

Cuno�ti obiceiul M�riei sale c�nd binevoie�te a veni la Timi�?

Cunosc. S� fii f�r� nici o grij�.

Tu ce stai acolo?

Repede-l pe Gheorghe t�tarul la fratele dumitale, vistiernicul Cristea

s� mi-l aduc� la vreme aici, �ntru �nt�mpinarea M�riei sale!

M-am dus, t�tu�a! Stai!

Cum facem s� aib� �i M�ria sa pu�in v�nat, dac� pofte�te?

O s� fie, t�tu�a o s� fie �i v�nat �i �i trimit �i la b�di�a Cristea!

Gheorghe?

Dar ce-o s� te faci domnia ta, jup�ne Simioane, al doilea

comis, dac� M�ria sa are s� pofteasc� s�-�i vad� so�ia?

Are s� afle c�-s tot holtei �i gata.

Are s�-�i porunceasc� iar!

O s� caut s� m� supun.

Dac-oi putea, cinstite comise..

Am prins o iscoad�.

D�dea t�rcoale mereu, �ntreb�nd ici colo despre herghelia domneasc�.

�i despre Catalan. Tocmai acum, c�nd vine M�ria sa?

Tocmai acum.

Simioane, ia-l �i popreste-l bine. L-om cerceta dup� ce va trece alaiul!

Doamne! Hai s� vezi dac�-s toate bune la Catalan.

Cred, nana Chira, ca pu�ine jup�nese se pot l�uda cu un obraz c� al meu.

Pu�ine!

Nici chiar jup�neasa, nora Mariei tale.

Ap�i nora asta a noastr�, care se crede frumuse�ea lumii

n-are alt� grij� dec�t s� �i sticleasc� ochii ca un demon �i

s�-�i scoat� p�rul la vedere c� �i cum ar fi �nc� fecioar�,

dar nu s-a-nvrednicit s-aduc� cur�ii de la Timi� mo�tenitor.

C�t despre ceilal�i feciori ai no�tri.. nici o n�dejde.

Damian umbla cu negustoriile lui p�n� �n Lehia.

N-are alt� grij� dec�t s�-�i adune s�cule�ii lui de galbeni.

P�rintele Nicodim, care a fost odat� Nicoar� r�m�ne

sterp �i �ntristat p�n� la ispr�vitul zilelor lui.

Iar lonu� e �nc� prea crud.

C� bine le mai spui, jup�neasa �i st�p�na mea!

�i-acuma, ispr�vi�i cu g�titul!

S�-�i dau ni�te busuioc s� te freci pe m�ini.

�terge-te bine pe m�ini.

A�a.�i-aduc �i ni�te cui�oare s� le �ii pu�in �n gur�..

�i-acuma te duci �n pridvor, stai pe prag �i-a�teapt�.

Nora noastr� iar o s�-ntarzie.

A�a �nt�rzii dumneata �ntotdeauna, vistienice.

D�-i drumul! O s� pierdem alaiul domnesc.

S� n-ai nici o grij� �n privin�a alaiului.

Uite, nu g�seam br�ul �sta pe care mi l-a trimis frate-meu Damian, de la Lyov.

O s� m�n�m mai tare �i o s� ajungem alaiul.

Ia te uit� ce g�ti�a-i mama! Bun g�sit, Nuta!

Bine-a�i venit, bine-a�i venit!

Sarutmana!

Stai! Ce e, Laz�re?

Nu-i nimic, jup�neasa, afar� dec�t M�ria s� intr� cu alaiul la herghelii �n spate!

Aici nu mai vine? Nu mai vine, a�a m-o trimes!

Vai de mine!�i cu m�ncarea g�tit� anume pentru M�ria sa, ce s� fac?!

Stai, unde fugi a�a? Stai pu�in! Ia m�car co�ul cu claponul!

Chira! Adu co�ul cu claponul, hai!

Catalan a fost adus tocmai din Spania, M�ria ta!

De la �mp�ratul harapilor.

Sta a�ezat �ntr-un grajd deosebit.

Dasc�lul nostru Pamfil zice c� acest arm�sar ar fi n�zdravan!

Cai n�zdravani nu-s dec�t �n basme.

Nu �tiu s-a aflat sau e scris undeva c� M�ria sa �tefan

are mare noroc c�nd merge la r�zboi cu acest cal.

Da, �ntr-adev�r, a�a crede �i M�ria sa.

Vai ce bine-mi pare, drag� nora c� ai mai venit pe la noi.

E de mirare aceast� r�nduial� care nu �ng�duie

femeilor s� intre la grajdurile domne�ti.

�i noi ce facem acuma?

Vei binevoi s� r�m�i cu mine �i s� ne �inem de ur�t una alteia..

R�u �mi pare, drag� nora, c� domnia sa ne ocole�te.

Mai bine ar fi �ezut �n locul acela pe jil�, acolo unde stai dumneata

dec�t s� se osteneasc� prin soare �i s� stea de vorb� cu hergheligii.

�ntr-adev�r, aici e locul cel mai bun.

Jup�neasa soacra, mi se pare c� �i l-am luat.

��i st� bine �i dumitale �n el.

S� fii s�n�toas� �i s� ai noroc �n toate cum ai

avut cu vistiernicul Cristea, feciorul nostru.

Mul�umesc dumitale, jup�neasa soacra.

Mai ales avem a mul�umi lui Dumnezeu, eu �i Cristea, pentru tinere�e �i bog��ie.

S� nu uit�m c� vistiernicul Cristea are a mul�umi �i

tat�lui meu pentru cele trei mo�ii aduse �n zestre.

Are a-�i mul�umi �i dumitale pentru darul vorbirii �ntru care ��i seam�n�.

Drag� nora..

tinere�ile �i bog��iile trec

Darul de care vorbe�ti dumneata r�m�ne p�n� la b�tr�ne�e.

Este adev�rat, �i se vede asta.

Pofte�te, m�ria ta.

Jup�neasa mea, comisoaia Elisafta te roag� s�

gu�ti o f�r�mitur� din buc��ele preg�tite anume.

Da. Iat�-l �i pe acel fecior pe care-l cheam� Ionu� Jder

�ntocmai, M�ria ta.

Ai aflat, comise c� am poruncit s� fie adus la curtea noastr�?

Ne bucur�m de mila Mariei tale.

Jup�ne Simion Jder e�ti domnia ta bun s�-mi spui pe cine �i-ai ales?

Am poruncit s� te g�sesc �nsurat.

�i eu sunt m�hnit, m�rite Doamne, ca fiul nostru cel mai mare n-a pus cununa de mire.

Este vreo pricin�?

Te v�d vrednic �n toate, jup�ne Simioane.

A� pofti s� �mpline�ti �i aceast� porunc� a noastr�.

M�ria ta..

cu greutate fac ceea ce ai poruncit numai dou� tagme de oameni.

Care, jupan al doilea comis?

Nu, �nt�i ostene�te-te �i-mi toarn� vin, fii cuparul

meu azi, ia credin�a �i apoi umple-mi cupa.

S� afle jup�neasa Elisafta c� ne-am bucurat de claponul ce ne-a trimis.

M�ria ta..

�i care sunt acele dou� tagme de oameni de care vorbeai, jup�ne Simioane?

κi g�sesc cu greu so�ia cei care sunt r�ndui�i

de Dumnezeu s� fie st�p�nitorii noroadelor

Ai dreptate.

�i care-i a doua tagm�?

�n tagma cealalt�, M�ria ta sunt acei mi�ei ca

mine c�rora le-a fost str�puns� inima �n tinere�e

�i acum ur�sc partea femeiasc�.

Bine, comise al doilea.

Mi-a pl�cut ce mi-ai spus.

Dar s� �ti�i, boieri dumneavoastr�, c� am�ndou� aceste tagme �i pot g�si leacul.

Numai s� binevoiasc� s� �i-l caute!

Leacul se afla!

A�a-i, m�ria ta!

Uite, de pild�, vistiernicul Cristea!

A ales calea cea bun� a vie�ii, nu-i a�a, vistiernice? Da, M�ria ta

�tiu c� st�p�nului meu �i e cunoscut� suferin�a fratelui nostru.

�i de aceea M�ria ta se milostive�te s�-l ierte.

Tagma aceasta nu mai poate avea dragoste dec�t c�tre domnul s�u.

ceea ce este bine �i folositor mariei tale.

Comisul al doilea are so�ie, datoria sa, �i prunci caii

aceste minunate dobitoace pe care Dumnezeu le-a dat domnilor

ca s� g�seasc� �n ele repeziciune, desf�tare �i putere!

Sunt mul�umit, jupan Manole de acest fiu al dumitale!

A mo�tenit limba dulce de la jup�neasa Elisafta, nu?

Asta numaidec�t, m�ria ta!

Boier Cristea, s� te �nf��i�ezi dumneata cu jup�neasa

�i cu fratele dumitale cel mic la curtea noastr�.

c� am a-�i da o porunc�.

De-acuma oi tremura �i-oi pl�nge �i pentru b�iatul ist�.

cum am tremurat �i am pl�ns �i pentru domnia ta c�nd plecai la oaste.

Uite �i-acuma, c�nd m� g�ndesc la..

Te poftesc s� nu pl�ngi, jup�neasa Elisafta

Lacrimile femeii tulbura feinul b�rbatului.

Orice ar spune unii �i al�ii mai va s� curg� mult� ap� pe Moldova

p�n� i-or cre�te �ntregi tuleile acestui pui de om �i i s-o coace osul..

�nc� are nevoie de c�ldura cuibului..

Ionu� e b�rbat, jup�neasa Elisafta!

Se duce din porunca M�riei sale s� �i fac� ucenicia de o�tean!

Dar de ce s� se �nstr�ineze b�iatul?

�i cine i-a da acolo de m�ncare �i cine l-a spala �i cine i-a p�zi somnul?

Mult� minte are �i maria s�!

S� ia a�a tam nesam copiii oamenilor!

Jup�neasa Elisafta, muierile ar face mai bine s� nu

se amestece �n treburile b�rba�ilor �i ale domnilor!

Mai bine s� tac�!

S� privegheze clostele �i stativele

A�a crezi dumneata, comise Manole, c� nu au a se amesteca?!

Ba mie-mi pare c� �i femeile au un suflet �i o minte �i o judecat�!

Gata!�i au, pe l�ng� closte �i stative a cre�te copii! Destul!

�i a-i na�te... �i copiii �tia se fac mari! Las�-m�!

�i s�racii mamii... �mi tremur� inima ca

copiii pleac� �i poate nu s-or mai �ntoarce...

Aduce�i prinsul.

V�d c� grija noastr� cu aceste herghelii n-are s� se ispr�veasc� niciodat�!

S�-mi dea voie cinstitul comis s�-i spun c�... Ce s� spui? S� nu spui nimic!

Ai iscodit sau nu?

S�-mi dea voie cinstitul comis al doilea s�-i spun c� sunt losif de la Nimirceni

�i c� vin de la Lyov, de la fratele domniei sale.

Atunci, dac-a venit de la b�di�a Damian..

Domnia ta s� binevoie�ti a pre�ui t�cerea!

Mi se pare c� te gr�be�ti, cinstite comise al doilea!

Omul e �n puterea mea.

S�-mi r�spunzi atuncea, omule, de ce n-ai m�rturisit nici un cuv�nt acestui staroste?

Am avut mare grab� s� m�-nfatisez aici.

Rog pe comisul cel t�n�r s� taie aici singur �i s� scoat� pecetea st�p�nului meu.

A�i cunoscut pecetea? Am cunoscut-o.

Asculta�i ce trebuie s� v� spun.

Ave�i dreptate s� v� teme�i de furi, c�ci �ntr-adev�r oamenii

care va amenin�a sunt pricepu�i foarte �n acest me�te�ug.

Boierii Mihu �i Agapie, fugarii din Polonia �i al�i du�mani ai lui vod�

au tocmit lotri �ndr�zne�i s�-l fure pe Catalan.

Pfuu, drace!

S-au �nvoit cu Gogolea lotrul, vestit �n patru hotare.

�i a� mai ad�uga c� st�p�nul meu, el �nsu�i va sosi cur�nd �n Moldova.

Dac� fratele Damian te-a trimis cu vestirea asta �nseamn� c�-i mare primejdie.

P�rerea mea e s� d�m numaidec�t de �tire m�riei sale.

Ba p�rerea mea este c� mai cu seam� Vod� s� nu afle, ca s�

nu �l tulbur�m �i cu asta, pe l�ng� at�tea griji ce are..

c�ci dac� �tim despre ce e vorba, du�manul e �n m�na noastr�.

G�sim o osp�t�rie curat� la Baia, S� facem desear� popas acolo.

G�sim drag� jup�neasa �i la Suceava g�telile pe care le iube�ti..

Crezi c� de aceea am vrut, vistiernice?

Bine-ar fi s� st�m aici.. Poate s-ondura maria s� s� ne puie aici �n slujba..

G�se�ti tot ce vrei.

Opre�te ca de obicei la Jonann, auzi?

P�inea domneasc� e amar�, p�n� Mina, ce zici, s� o �ndulcim cu vin?

Dumneata care �l �nso�e�ti pe Alexandrel vod� la toate

petrecerile n-ai avea de ce te pl�nge, jup�ne Clivat!

Asemena ochi �i asemenea... vin nu g�sesc eu pe

acolo unde merg de la o vreme cu st�p�nul meu.

Va duce departe?

Nu m� ispiti p�n� Mina, ca locul unde mergem noi e chiar l�ng� hotarul le�esc..

�i ar fi primejdie pentru Alexandrel vod� dac� taina

asta ar prinde prea mul�i ochi �i prea multe urechi..

Dac�-i o tain�..

Coan� Mina!

P�n� Mina! Da?

Vistiernicul Cristea �i jup�neasa!

Jup�ne, tocmai am poruncit s� se fiarb� la cohnie

b�utura aceea turceasc� care se cheam� cafea.

Mi-au adus-o pe bani grei tocmai de la Kaffa ni�te negu��tori armeni.

Dac� pofti�i v-o pot aduce �i domniilor voastre! P�n� se �nc�lzesc od�ile.

Dar ce-i aceea "cafea"?

Ni�te gr�unte care se pr�jesc �i apoi se piseaz�.

Se macin�.

Afla�i domniile voastre ca aceast� b�utur� este

o inciureala str�in� de care n-avem trebuin��.

Cum p�rin�ii no�tri n-au b�ut cafea n-o s� bem nici noi, nu?

Eu zic s-o vede�i m�car �i s-o gusta�i mai �nt�i �i mai �nt�i.

Ada-ne �i nou� s� gust�m din aceast� b�utur�, jup�ne Johann

Sunt uneori a�a, moldovenii no�tri c� le e grea�� de strai de la alte neamuri

de m�ncare str�in�, de b�utur� str�in�

dar al�ii vin la noi �i nu se mai satur�!

P�n� Mina, boierii no�tri sunt �nseta�i �i �nfometa�i dup� at�ta drum.

�i au nevoie de od�i curate �i a�ternuturi proaspete.

Ai aflat locul unde se duce Alexandrel vod�?

�tiu doar c� se afla l�ng� hotarul le�esc.

Poate afli mai multe de la lonu� Jder, noul lui tovar� de petrecere.

Hai s� tr�i�i, boieri dumneavoastr�, s� tr�i�i frumo�ilor!

V�d c� e�ti boier cu fala �i vod� se uit� la domnia ta ca la un odor de mare pre�!

Ada palm� la baba s�-�i ghiceasc� cu ghiocul.. Las�, lasa..

Hai, lasa..gata.

Aoleu, frumuseata... ca la soare m� poci uita, dar la domnia ta, ba!

Frumuseata maichii, Ptiu, ptiu, s� nu te deochi..

S�-�i ghiceasc� baba �n palm�..

Ada-ncoace palma, frumuseato!

C��i b�rba�i sunt pe lume, to�i se uit� la farmecele tale!

Eu pot lega pe cel pe care-l dore�ti..

Nu-i nevoie, c�ci e so�ul meu.

Aoleu, frumosule, chiparosule, ia pune un ban la baba la ghioc.

Hai, m�nca-�i-a� ochi�orii matale frumo�i!

Hai, pune s�-�i ghicesc norocul!

A�tep�i o veste vestisoara pe vreme de sear�, jupani�a drag�!

Rochiile cele noi de la Lyov!

Hai mai pune un ban la baba! Las�..

Hai, hai, gata!

Hai, ginerica hai s�-�i ghiceasc� baba!

M�nca-�i-a� ochii matale!

Hai, Fat Frumos, mai uit�-te o dat� la mine c� �ntineresc acuma, vino �ncoace!

Vino �ncoace s�-�i ghicesc. Hai sufla aici la baba de trei ori.

Mie mi-a pl�cut �i i-a pl�cut �i vistiernicului Cristea.

Dup� ce ne-om mai deprinde o s� ne plac� �i mai mult.

Dup� aceea, �ine minte la mine, hangiule.

c� nimeni �n �ara asta n-o s� mai poat� tr�i f�r� asemena b�utur�!

Acum, pentru c� am cunoscut ce-i aceea "cafe"

am vrea s� ne cl�tim gura �i cu olecu�� de b�utur� de-a noastr�.

Este o jup�ni�� b�lan� care te a�teapt�, �n�ltu�a la trup

te ui�i la noi �i o vezi pe d�nsa...

Ionu�...lonu�!

Gust� �i tu!

Cine e�ti domnia ta?

Eu, cinstite vistiernice sunt sluga domniei tale.

Dumitru Crivat.

cel mai umil medelnicer �i o�tean al M�riei sale.

Ai porunc� pentru mine de la M�ria sa?

Porunca e s� aduci chiar domnia ta m�ine diminea��

la curte pe noul slujitor al lui Alexandrel vod�.

pe care-l v�d sosit �i pe care-l poftesc s�

�nchine o ulcic� �n s�n�tatea st�p�nului s�u.

Du-te, lonu�.

Nu te ru�ina, jup�ne lonu�, p�n� Mina e prietena noastr�.

E cam sfios..

�l duci M�riei sale Alexandrel?

Medelnicerilor le place mai mult vinul.

Asta-i o �nv���tur� mai bun� dec�t a dasc�lilor de elineasca!

Asemenea �nv���tura �i-ar dori �i Alexandrel vod�!

Le are maria s� cat de multe! Are c�t pofte�te!

Acuma suspin� dup� una �nalt� �i b�lana..

care st� h�t, departe, la lonaseni..

Jesus M�ria! O s� fac� cale b�tut� p�n� acolo!

Am mai f�cut noi..

Iar te-ai ab�tut pe la Suceava cu doftoriile cuvio�iei tale, p�rinte Stratonic?

M�nuirea are nevoie de mine, cinstite medelnicer Crivat.

��i place via�a...

Da unde te uitai?

Signora..

Asear� la hanul lui lohan, medelnicerul Crivat a m�rturisit c� st�p�nul

s�u Alexandrel vod� suspin� acum dup� o jup�ni�� de la lonaseni

Fii binevenit, cinstite vistiernice.

M� bucur c-a�i �ndeplinit porunca �i a�i adus la curte pe mezinul domniilor voastre.

spre bucuria lui Alexandrel vod�.

M�ria ta, �tiu c� e�ti gr�bit s� r�m�i singur cu lonu�.

dar fii �ng�duitor �i cu noi �i roste�te dou�

vorbe de mul�umire acestui cinstit vistiernic

care l-a �nso�it pe slujitorul mariei tale.

Mul�umesc, vistiernice. Mul�umirea cea mai umilit� e de partea mea.

Ast�zi e o zi tare grea pentru maria s�.

A sosit o solie t�t�reasca.

P�rintele Martinian �i me�terul Antonio care ispr�vesc

sf�nta m�n�stire Putna �i fac zugr�velile..

Cinstite vistiernice. Da, p�rinte.

�ng�duie-mi s�-�i dau un sfat filosoficesc:

Femeia frumoas� �i pung� plin�, cinstite vistiernice

nu-i bine s� le ar��i, s� nu ia aminte raii.

V� pofte�te degrab� M�ria sa.

Mul�umim solilor pentru cartea pe care ne-au adus-o de la

st�p�nul lor, sl�vitul Mengli Ghirai, hanul t�tarilor de la Cram.

Jup�ne Vlaicu, binevoie�te a ne o t�lm�ci.

"Noi, Mengli Ghirai han, soarele �i st�p�nul lumii,

cel mai sl�vit dintre to�i domnii Hoardei de aur

adev�rat urma� al lui Gingis han �i B�tu han

��i scriem �ie �tefan, voievod de la Moldova.

S� �tii c� ticalosu de Mamac, feciorul haitei,

cel care �i are puturos s�la� dincolo de Volga

vrea s� ias� la Lehia �n dob�nda.

�i s� fii vrednic �i s� veghezi, a�a cum am aflat de la

negu��torii de aici de faptele mariei tale cu craiul Matyas,

c� e�ti harnic �i cu priveghere."

"�i s� �tii c� acel lotru �i g�te�te armatele

ca s� p�leasc� la hotarele Apusului."

"�i s� mai �tii c� noi vestim �i pe Cazimir, craiul de

la Lehia s�-�i g�teasc� �i el castelanii �i ostile.

��i dorim de la Allah s�n�tate �i izb�nd�."

Solii s� fie r�spl�ti�i pentru vrednicia lor.

Poate Mamac o s�-�i �ndrepte hoardele �n alt� parte!

O s� izbeasc� �n noi!

�l a�tept!

Ostile noastre sunt acum �ntocmite.

Mamac han, �ns�, e la porunca lui Mahomed sultanul.

Mahomed �i poart� acum ostile prin Dalma�ia!

Dup� care va veni cu toat� puterea asupra Moldovei!

Vom fi singuri �n fata necredincio�ilor!

Avem f�g�duielile domnilor �i crailor dimprejur!

Vreau s� v�d aur �i fier pun�ndu-se �n mi�care!

Vorbele �i f�g�duin�ele nu-mi folosesc dac� nu-s sprijinite de o�ti!

S� repezim soli la Cazimir crai.

S�-i d�m de �tire primejdia.

M�ria sa craiul are cu noi leg�m�nt!

S� plece �n Lehia cu c�r�i la Cazimir crai boierii no�tri Stanciu �i Pascu.

Vom trimite �nc� o solie la Vene�ia �i Roma. Vistiernicul Cristea a sosit?

Vistiernicul a�teapt� demult, sl�vite st�p�ne!

Veste�te adunarea boierilor la sfat �i s� pofteasc� vistiernicul Cristea Jder..

M�ria ta..

P�rinte Amfilohie..vino l�ng� mine.

Cuno�ti ceva despre porc�riile coconului domnesc?

Nu cunosc.

Sunt slab fa�� de unele fapte ale lui Alexandrel.

Am �i eu destule asupra sufletului meu..

Acest tic�los trup se desf�teaz� uneori...

M�ria ta..

noi te-am dezlegat de aceste p�cate.

Bine a�i venit.

Poftesc s� v� trimit �n dep�rtate locuri.

La Vene�ia.

Vistiernice Cristea, doresc s� aflu ce g�nduri au talienii.

Dac� vor sau nu s� ne sprijine cu o�ti, cu bani �i arme.

Te sf�tuiesc s�-�i faci prieteni printre nobilii

vene�ieni, dumneata �i frumoasa dumitale jup�neasa.

�i s� m� vesti�i de�ndat� ce afla�i ceva.

Parc�labul Vlaicu v� va spune �i v� va da toate cele de trebuin��.

Vom face �ntocmai, M�ria ta.

Merge�i s�n�to�i.

Poftesc Mariei voastre bun sosit, �ns� copila

noastr� nu se simte bine de c�teva zile.

Ce are?

Sosirea Mariei tale m� face s�n�toas�.

Nu putem �ti ce are, uneori are ar�i��.

�n unele nop�i o doare capul �i nu poate dormi.

��i este �ntr-adev�r mai bine?

Ar fi cu mult mai bine, m�ria ta.

S� mergem, M�ria ta.

Ionu�..

a� vrea s�-�i spun ceva.. Ionu�!

Ionu�..

Ionu�, ascult�-m�! Trebuie s�-�i vorbesc �nainte de a pleca.

Poate tot vei cugeta, M�ria ta, la sfatul moldovenilor no�tri,

ca la casa prietenilor e bun� �nt�rzierea.

Mul�umesc, jup�neasa.

O s� m� g�ndesc la asta.

Te rog �ntoarce-te.

Te a�tept.

P�cat c� nu e s�n�toas� copila domniei tale.

�ezi.

Vezi, lonu�? Toate jupani�ele ca ea doresc cununi de voievod.

Noi �ns�, capetele �ncoronate, avem alt� r�nduial� a vie�ii.

O femeie este lipsit� de apropierea domneasc�... Pe c�te

�n�eleg, Domniei tale nu-i mai e drag� jupani�a Nasta.

Ba mi-e drag�, �i sunt bolnav din pricina ei.

Poate c� doar o dore�ti, M�ria ta.

dar n-o mai socote�ti a�a, ca pe o �mp�r�teas�,

ca s� te �nvesele�ti numai la vederea ei..

Ascult�, lonu�, domnia ta din Timi�?

iar eu am avut �i al�i dasc�li dec�t pe cei ai m�riei sale.

�i cunosc aceasta... dulcea�� are pre� de o clip�

Dragostea e lunateca. Descre�te �i cre�te.

C�nd o fi luna plin� �i s-or face zarz�rele, o s�

vin s� culeg rodul, dup� f�g�duin�� ce-am avut.

S� mergem. Te urmez �ndat�, m�ria ta.

Numai s-adun str�jile de la por�i.

Bine.

Cum arat� finul nostru? E voinic, m�ria ta.

Voinic?

S�-l v�d!

Intru s�n�tatea lui �n�l�are �i a preacinsti�ilor cumetri.

S� faci cele de trebuin�� pentru �nzestrare.

Mul�umim de mila mariei tale!

Asta-i a doua pe care o s� mi-o dea afar� cu cle�tele Sandu fieraru.

Se-apropie funia de p�r, m�ria ta!

De ce z�bove�te p�n� la acest ceas coconul domnesc?

M�ria ta, Alexandrel vod� e pe drum cu slujitorii s�i.

Ne-a adus de �tire un alerg�tor de-al nostru.

Pune�i pece�ile pe hrisov �i s� mergem. Ne-a�teapt� mul�imea.

Ridica�i-v�!

Pribegilor din cealalt� Tara rom�neasc�

A�i venit la Moldova prigoni�i �i s�r�ci�i de nedrept��ile turce�ti,

de pr�dalnicii ismaeliteni

Iat�! Primi�i aceast� danie a domniei mele!

V� dau acest p�m�nt vou� �i urma�ilor vo�tri!

Face�i sat!

�i s� fi�i ai Moldovei care va da p�ine �i mil�!

Aici sunt �nscrise hotarele �n veci!

S� le st�p�ni�i s�n�to�i �i s� le ap�ra�i!

Tr�iasc� M�ria sa �tefan!

Dup� o veche datina str�mo�easc�, eu �nsumi voi bate cu toiagul pe coconul domnesc

ca s�-�i aduc� aminte mai t�rziu de hot�r�rea domniei mele.

S� vezi acest hotar �i printre lacrimi!

�i s� �ii minte tu �i urma�ii urma�ilor t�i de hotarul pe care noi l-am hot�r�t!

Alt� dat� rog pe M�ria ta s� nu mai z�bove�ti!

Eretele are ochi buni, m�ria ta!

Dup� ce i-am dat drumul el se �n�l�a..

Ia spune�i-mi voi mie unde a�i fost?

La... Timi�.

M�ria ta, iart�-m�.. Da, bine, bine..

Hai, spune-mi.

A� vrea s� iau la curtea mea de la Bac�u pe..

Bora �i pe S�geata.

Rogu-te d�-i �nvoire lui lonu� Jder s�-i aduc� de la Timi�.

Vino mai aproape, p�s�rarule.

S�-i spui Comisului Manole s�-l preg�teasc� pe Catalan.

�i s� cl�deasc� bine stogurile de f�n s� nu le

risipeasc� v�ntul care o s� bat� cur�nd dinspre pustie.

Iar de dumnealor, jupan Bora �i... S�geata m�ria ta..

s�-i la�i �n tihn� lor la Timi�.

Pentru v�n�toarea pe care o preg�tim avem nevoie de alt fel de s�ge�i.

Botezatule, preg�te�te-mi calul de drum. M� reped p�n� la lonaseni.

Tu a�teapt�-m� la han la lohan.

N-ar fi mai vine s� vin �i eu?

N-avea nici o treab�.

Dac� �ntreab� Alexandrel vod� de mine, s�-i spui

c� m-am dus �n Timi�, s� cump�r ceva comisului.

Bine.Du-te.

Jupan lohan? Da.

Cine sunt oamenii �tia? Sunt ni�te negu��tori

de cear� de la Lyov, jup�ne lonu�..

De cear�?

De-o cear� anume, de culoare verzuie care nu se afla

nic�ieri pe lume f�r� dec�t aici la noi, �n �ara Moldovei!

Ce dore�te st�p�nul? Eu n-am auzit de o asemena cear�.

Vreau ni�te merinde pentru drum.

D�-mi dou� be�e din astea �i d�-mi �i pl�cinte.

Ziua bun�!

Bun� s�-�i fie inima!

Ai venit la izvor, mo�ule? S� te speli pe ochi..

C�t umbla tovar�ii mei..

Pe la pris�ci pentru nego� de cear�, stau �i p�zesc casa

Cum se �ntorc ei, eu �mi iau toiagul �i vin la acest izvor.

Dar... care a�i g�sit?

Care bune, cai voinici. P�n� la 1 septembrie marfa trebuie s� fie la Lyov.

D-apoi ceilal�i negu��tori c�nd vin?

Trebuie s� pice �i ei..

�i a�tept�m. A�a..

Bun... bun..

Un ban �mi dai �i mie? De unde?

Apoi s-auzim de bine.

Numai bine �i s�n�tate s� dea Dumnezeu!

Am auzit c-ai adus pulberea cerut�, jup�ne Damian.

Cele 40 de care sunt �n curtea cet��ii, M�ria ta.

M�ria ta, s� fiu iertat a pune la picioarele sl�vite ale mariei Tale

aceste pu�ine �i proaste daruri pe care le-am adus de la Lvov.

Aceste pietricele, tocmai bune pentru un strai

femeiesc le-am primit de la Marea de ghea��

iar aceste br���ri de aur sunt trimise mariei tale de Signor Federico

starostele negu��torilor de la Caffa.

At�t genovezii din Caffa c�t �i negu��torii din cetatea Mangopului

ar fi bucuro�i s� se apropie c�t mai repede de ei puterea domniei tale

prin acea �nso�ire pe care o dorim cu to�ii.

Jup�ne Damian, mul�umim pentru darurile aduse

iar signor Federico s� �tie c� �nc� nu a venit

vremea s� s�v�r�esc acea lucrare pe care...

unii o socotesc �i �n�eleapt� �i diplomaticeasca.

�n�l�ate st�p�ne

noi nu uit�m nici o clip� c� �nso�irea Mariei tale cu domni�� M�ria

urma�a �mp�ra�ilor de la Bizan�

ar aduce ��rii nu st�ncile pu�tii de la Mangop,

ci faim� �i prietenii noi peste hotare.

Toate se vor face la vremea lor, sfin�ite p�rinte.

A�tept de la domnia ta �i unele ve�ti de la Lehia.

Dup� cum bine �tii, nu demult am cerut sprijinul �mpotriva sultanului Mahomed.

M�ria ta, dup� c�te am aflat, Cazimir crai nu se va gr�bi s� trimit� sprijin de o�ti.

El crede c� primejdia lui Mahomed sultan vine numai asupra Moldovei.

Cum de nu �n�eleg domnii �i craii c� dac� Moldova, aceast� poart� a cre�tin�t��ii cade

�ndat� va c�dea �i Lehia iar la urm�, b�tut� din coasta va c�dea �i �ara ungureasca!

Sunt prea mul�umit de slujba domniei tale, jup�ne Damian.

�n slujitori ca feciorii comisului Manole, prietenul nostru

mai ales ne �ncredin��m via�a noastr� �i a Moldovei.

Sl�vite doamne, p�rintele nostru, comisul Manole, nu ne-a crescut pentru altceva.

C�t va fi �n noi suflare, po�i s� fii f�r� grij�.

Unde ai fost? Jupan loni�� ��i aduce de �tire de la M�ria sa Alexandrel.

Doresc s� �tiu dac� nu e sup�rat pe noi.

Nu e sup�rat, jup�neasa Tudosia.

Atunci sunt lini�tit�.

Mam�, las�-l pe jupan lonu� s� r�sufle, abia a desc�lecat.

Mai bine pune o gustare pe mas�, vrednic� de un drume� trudit.

Pe urma vine r�ndul ve�tilor

Bine, fac toate astea c�t ai bate din palme.

Dar v� poftesc s� nu �ncepe�i judec��ile divanului f�r� mine.

Ionu�, nu avem dec�t c�teva clipe p�n� se va �ntoarce iar mama

�i trebuie s� �i spui c� Alexandrel vod� vrea s� �tie cum o ducem cu s�n�tatea.

�i c� nu �nt�rzie vremea, M�ria sa va veni.

Altceva am s�-i spun dup� ce vom fi numai noi doi.

Am a�teptat �ntr-una, lonu�.

�i-a fost dor de mine?

Spune.

Stai, lonu�.

N-avem vreme.

Dac� m� strig� mama, eu nu pot dec�t s� m� ascund sub bra�ul t�u.

Atunci vorbe�te!

S-a �nt�mplat ceva? Ai nevoie de mine?

Am nevoie de tine, lonu�.

�tii, c�teodat� mama vorbe�te �n somn �i uneori c�nd �i e fric� m� cheam�.

�i?

Da, dar �ntr-o noapte mama a strigat �i a spus anumite lucruri.

Ionu�, am ascultat f�r� s� vreau.

�i m-a cuprins o spaim�..

Era vorba de oameni str�ini care amenin�au via�a lui Alexandrel vod�.

�nchipuiri �i vise... Nu, nu. Nu, lonu�!

A�a am crezut �i eu..

B�g�ndu-se de seam� c� mama �i �inea str�ns taina

am cercetat cu �iretenie despre ni�te trimi�i de la neamurile noastre din Lehia

care vin din c�nd �n c�nd aici s-aduc� ve�ti

�i-am �n�eles atunci, lonute, ca cele spuse de mama �n somn sunt adev�rate.

Crezi, �ntr-adev�r c� este primejdie pentru st�p�nul meu?

Cred, lonu�.

Mai ales c� �ntre acele neamuri ale noastre din Lehia sunt �i fugari de la Aron vod�

care dup� cum se �tie, sunt du�mani ai domniei.

Ionu�, ultima oar� mi-a fost fric� c� peste noapte o s� dormi�i aici

mai ales c� mama fusese �n�tiin�ata de venirea lui Alexandrel vod�.

Cine din Suceava ar fi putut s� o �n�tiin�eze

pe jup�neasa Tudosia de venirea noastr�?

�tiu �i eu?

C�teodat� se opre�te �n drum spre Lehia �i �ine sfat cu maic�-mea

un anume lohan Ro�u.

Nu �n�eleg ce leg�tur� are lohan Ro�u cu neamurile jup�nesei Tudosia din Lehia.

Ascult�, lonu�.

De aici de la lonaseni, un om c�lare poate duce �tire dincolo.

�i dac� acolo sta �ntr-adev�r o ceat� de oameni la p�nd�, a�tept�nd asemenea prilej

apoi p�n� �n zori pot s� vie �i s�-l ia din a�ternut pe coconul domnesc.

�i ieri au poposit aici, venind din Lehia trei c�l�re�i

Mama spunea c�-s negu��tori... Negu��tori de cear�?

Asta nu mi-a spus.

Nu m� tem at�t pentru st�p�nul t�u c�t pentru via�a ta, lonu�.

Ionu�, fur�-m�, du-m� undeva de-aici, s� nu mai am spaima.

Nasta, c�t timp sunt �n slujba domniei nu te pot fura.

Ionu�, atunci s� vii singur ori dac� vine Alexandrel, s� nu-l la�i s� �nnopteze aici

ori mai bine ar fi s� nu mai veni�i o vreme.

Nu pot. Dac�-mi porunce�te Alexandrel vod� s� vin cu el aici, trebuie s� m� supun!

M� tem de via�a ta! Ionu�, f�r� tine m� pr�p�desc �n clip�.

Nasta..

Poate sunt spaime, n�luciri, visuri!

Dac�-i adev�rat ce mi-ai spus, atunci e �ntr-adev�r primejdie!

Cuprinde-m� iar �i spune-mi dac� pot fi la fel de fericit� �i s�pt�m�na viitoare!

Am s� vin. Acum trebuie s� m� duc!

Dup� ce trecem dealul, noi ne oprim aici.

Aici e gardul.

Aici e grajdul lui Catalan.

Calul se afla �nchis �ntr-o desp�r�itur�.

Aici se poate p�trunde.

Dar cum lu�m noi calul c�nd to�i slujitorii roiesc �n jurul lui?

Numai s-ajung la el s� �i pun jungherul la g�tit�.

Boier Mihu �l dore�te pe Catalan. I-ar fi spus un

vr�jitor ca norocul lui �tefan vod� ar fi calul acesta..

Zice c-ar fi n�zdravan.

V� poruncesc s� fi�i �n�elep�i!

Nu se afla cal n�zdravan dec�t �n poveste!

Am s�-i dau o p�litura cu jungherul lui Catalan �i acesta o s� cad�!

Asta este!

Voi da�i n�val� aici c� eu s� p�trund la locul �tiut.

Se poate? Socot c� se poate.

Ei, dac� se poate, p�n� r�sare luna noi trebuie s� fim departe.

Mai ia, dragu mamei �i o pl�cint� cald�.

Las� odat� b�ietul �n pace, Elisafta!

Ca de dou� zile de c�nd s-o �ntors i s-o fi acrit de at�tea pl�cinte!

Las�, s� se �ndestuleze aici, s�r�cu�ul..

ca la Lyov n-are cine-i purta de grij�.

Este n�dejde c� feciorul nostru Daniel s� fac� nunta

dup� cum mi s-arata mie �n vis �n unele nop�i!

Are s� fie �i asta, poate la prim�vara viitoare, mutza.

Am g�sit o fa�� de negu��tor litvan, de la noi, de la Lyov.

�nc� nu ne-am �n�eles din zestre..

Vai de mine, dragu mamii..

S� nu-mi aduci nora de prin str�in�t��i, s� trebuiasc� s� m� �n�eleg cu ea prin semne!

Mai mare ru�inea!

Vino, b�iete! Hai la treburile noastre!

Aici? Aici.

Haide�i!

Ajut�-ne, Maic� precista! Ajut�-ne!

Hai!

D�-te prins, Gogolea, c� nu te ucid!

Laz�re!

S�ri�i, s�ri�i, mai!

Ai �tiut c� vin? Am �tiut.

A�a mi-o fost soarta! S� dau peste un hot mai mare ca mine!

V�d c� negu��torii de la Moldova au �i alte treburi �n �ara le�easca!

Cum �ndr�zne�ti, nemernicule?

Ai s� pl�te�ti cu capul!

Ba, preacinstite comise, ai s� m� la�i slobod s� m� duc la treaba mea.

Ba o s� te petrecem la g�dele m�riei sale!

Duce�i-l la foc, s� �l �nc�lzim oleac�!

Eu nu m� tem nici de fl�c�rile Gheenei.

C�nd �i-oi spune un lucru pe care nu-l �tiu numai eu, ai s� m� la�i slobod.

Scoate�i-i n�vodul, s�-i vedem ochii!

Unde sunt negu��torii de cear�?

Nu �tiu! Au plecat �n drumul lor!

Jupan lonu�, da de ce e�ti a�a de m�nios?

S-a-intors �i Alexandrel vod�?

De unde? Din drumurile sale.

�tii dumneata mai bine.

�i dumneata de unde �tii unde-i Alexandrel vod�?

Ce-i de mirare c� �tiu drumurile coconului domnesc?

Am aflat de la domniile voastre. De la mine n-ai aflat nimic.

Atunci de la medelnicerul Crivat.

Ori de la domnia sa, ori de la domnia ta, nu-i totuna?

�i de drumurile astea au aflat �i du�manii lui Vod� din Lehia!

N-am spus nici o vorb�, m� jur pe sufletul meu!

M� jur �n fa�a lui Dumnezeu �i-mi fac cruce!

Dumnezeu care ne-aude �i ne vede, c� nu-i nimic din ceea ce poate crezi dumneata!

�tii ce cred eu? S� m�rturise�ti tot ce �tii, femeie tic�loas�!

Botezatu! Stai!

Vai de mine, jup�ne lonu�, asta-i plata dumitale pentru prietenia care �i-am purtat?

Te-ai �mbr�cat de drum? Jup�ne!

S� m�rturise�ti aici pe loc, ce treab� ai la lonaseni

�i ce sfat �ii cu jup�neasa Tudosia!

Doamne Dumnezeule, dar ce �i-a venit domniei tale s� n�scoce�ti o asemenea pozn�?

Noi suntem credincio�i robi ai domniei!

Las� t�nguirile! Ia-l!

Nu, jupan lonu�! Spun tot!

Spun! Eu n-am nici o vin�.

Fie-�i mil� de mine. E �n primejdie via�a lui Alexandrel vod�? Da.

Spune!

S-a pus la cale o capcan� la lonaseni.

�n noaptea asta.

At�ta �tiu!

Jur pe Sf�nta Fecioar�!

Botezatule, leag�-i zdrav�n pe am�ndoi.

Dac� nu m�-ntorc p�n� �n zori, s�-i dai de veste postelnicului Soara.

S� trimit� oameni dup� mine la lonaseni.

Stai! Cine-i?

Slujitorul M�riei sale, lonu�!

Spune, maria s� a ajuns cu bine?

A ajuns cu bine �i acum hodine�te.

Preg�te�te caii, plec�m!

Ce fac cucoanele? Ce s� fac�?

Nu �tii cum sunt femeile?

De cum l-a v�zut pe maria s�, jupani�a s-a �mboln�vit iar.

Am porunc� de la vod� s�-l duc pe cocon la D�n�ui.

Treze�te slujitorii! S� pun� �eile pe cai, plec�m!

M�ria ta!

Scoal�-te �i ie�i!

Slujitorii sunt gata!

Plec�m!

Ce e, Jder? Ce s-a �nt�mplat?

A aflat tata ceva? M�ria ta, am s�-�i spun pe drum!

�mbrac�-te, s� nu mai z�bovim o clip�!

Slujitorii sunt gata, gr�bi�i-v�!

Ioni��, ce s-a �nt�mplat?

Nu te teme!

Am venit s�-l iau pe Alexandrel.

Nu mai pot, lonu�.

Mi-e fric�!

Acum sunt cu adev�rat bolnav�!

Asear� abia am sc�pat de el!

Ce-o s� se �nt�mple cu mine, lonu�?

A�teapt�, nu-�i fie team�!

Ai �ncredere �n mine!

S� n-aprinde�i nici o f�clie!

Ionu�, ar trebui s� ne lu�m r�mas bun de la gazde!

N-avem vreme, M�ria ta, n-avem vreme!

�i-apoi cum s� se arate �n fata mariei tale jup�nesele, �n c�m�i de noapte?

Se vede treaba ca jupan Damian care le �tie toate c�te se �nt�mpl� �n lumea asta

n-a aflat c� pe l�ng� �njunghierea lui Catalan

boier Mihu mi-a mai dat o �ns�rcinare.

Care?

S�-l lu�m z�log pe Alexandrel vod� ca s� scoat� boier

Mihu averile de la Moldova poprite de �tefan Vod�.

A�a c� �n noaptea asta oamenii mei prind pe coconul lui �tefan vod� la lonaseni.

Dup� c�te �tiu, cu Alexandrel vod� se afla �i mezinul domniilor voastre.

a�a c� am z�log bun de schimb.

Domnia ta m� slobozi pe mine

�i eu �i-i dau pe d�n�ii.

Te caut� c�l�re�i din urm�.

Par a fi mai mul�i ca noi!

M�ria ta, ne ap�s� o primejdie.

Dumneata Coman, treci �nainte �i cere ajutor la primul sat!

Iar noi s� c�ut�m loc de ap�rare!

La deal, M�ria ta.

Ascult�, lonu�, cine poate �ndr�zni s� se ating� de mine?

Se mai g�sesc oameni f�r� ru�ine, m�ria ta!

Cum am aflat am venit repede s� te scap de la pierzanie.

Dumneaui, Crivat medelnicer �i-ar putea aduce aminte de raiul

nostru de la T�rgul Sucevei �i de ispita �arpelui de-acolo..

Atunci �nseamn� c� nu-i porunca m�riei sale, p�rintele meu!

E tot porunca, m�ria ta, pe care nu se putea s-o lep�d de la mine!

Cum se poate una ca asta?

Jder! Ai s� dai seama de cele s�v�r�ite!

Mustr�-m�, m�ria ta

dar s� nu-mi iei capul pentru c� vreau s�-l pun pentru via�a Mariei tale!

Ascunde�i caii!

Socot eu acum, prietene lonu� c� se dovede�te �nc� o

dat� lumii care-i pricina nenorocirii b�rba�ilor.

Jder!��i poruncesc/

Ascult�, m�ria ta!

Poftim pe maria s� Alexandru vod� s� dea prins!

Avem porunc� s� nu i se pricinuiasc� nici o stric�ciune!

Dac� nu se supune noi nu mai r�spundem de via�a M�riei sale!

De unde �tiu eu c� cele ce spui nu-s �n�el�ciune sau capcana?

Dac� nu m� crezi, comise, str�punge-m�!

Las�-l!

Jur�-te! M� jur c� spun adev�rul!

M� jur pe sufletul meu!

�i pe jude�ul cel �nfrico�at de la �mplinirea veacurilor.

Acum m� crezi?

Te cred.

Nu mai putem �nt�rzia nici o clip�, c� dac� n-ajungem la Ionaseni la vreme

acei copii bezmetici se pot pr�p�di!

Iart�-m� dac� �i-am gre�it cu ceva.

D�-le porunca s� ias� �nainte arca�ii, mai �ncolo e o r�p�.

�n spatele nostru nu se poate c���ra nimeni.

Sta�i!

Opre�te-�i oamenii, Gogolea!

Atanasie, cheam� oamenii din r�p�!

Spune-le c� a venit Gogolea!

S� lase armele jos!

A venit Gogolea!

Sta�i! E �n primejdie via�a lui Gogolea!

�napoi! �napoi!

Fugi, la�ule?

Stai! Nu d�, jup�ne!

Stai!

Stai!

Ionu�! B�di�a!

B�di�a Simioane!

Ai fost cu dreptate, Gogolea.

Pune-�i oamenii la hotar! Ca s� te las slobod!

M�ria Ta, a venit b�di�a Simion!

Atanasie, ia-�i oamenii �i porni�i spre hotar!

V� ajung din urm�!

Comise Simion, s� �tii c� ai �n mine un prieten.

�i iertare pentru grab� cu care trebuie s� m� �ndep�rtez

de la luminata fa�� a M�riei sale Alexandrel vod�.

T�tarii!

N�v�lesc t�tarii!

Iar alerg�torii primejdiei s� se repead� la satele de la hotar

s� dea vestire ca vitele, pruncii �i muierile s� se duc� la ad�post sub codru!

B�rba�ii s� nu cuteze a umbla �n alt� parte dec�t �n tab�ra �tiuta

�i care le-a fost poruncita de dreg�tori �i de c�pitanii r�ze�ilor.

Altfel s� nu face�i, jup�ne Bodea. Am �n�eles, M�ria ta!

iar domnia ta, c�pitane Harman s� pui r�nduiala la tunuri �i pulbere.

Ne-au sosit 40 de care, le-a adus Damian Jder de la Lvov. �tiu.

Vin t�tarii!

Vin t�tarii!

T�tarii au intrat �n sat! Spre p�dure, oameni buni! Haide�i!

Intra�i �n p�dure.

Haide�i!

Hai mai repede!

Ascunde�i-v�!

De ce mi l-a�i ucis?

Pe aici cu to�ii!

Nu te duce, Tudorutu, nu te duce!

Ostile sunt ascunse privirii.

A�teptam poruncile Mariei Tale.

Steagurile (solda�i) de r�ze�ti ale lui Bode s�-i �mping� �ncoace din spate.

�n valea asta o s�-i prindem ca �ntr-un foc.

C�l�rimea lui Radu Gangur �i va lovi din fa��. Am �n�eles.

Pedestrimea o s�-i izbeasc� �n l�turi.

Iar gloata le va t�ia calea.

Pu�tile c�pitanului Harman le vom a�eza acolo.

A�a vom face, M�ria ta.

Pulbere ave�i destul�? Da.

M� bucur, comise Manole c� te v�d al�turi de noi

�mpreun� cu feciorii domniei tale care m� slujesc cu credin�a.

Dar mezinul t�u, cinstite comise e �nc� un copil f�r� minte...

A fost primejdie pentru via�a lui Alexandrel vod�!

S� mi se �nf��i�eze vinova�ii.

Asta-i r�splata st�ruin�elor �i dragostei mele?

M�ria ta... Iart�-m�.

Trebuie s� te iert�m, Alexandre, pentru c� e�ti copilul nostru.

Vrednicule slujitor, pentru fapta lui ascuns� �i

pref�cut� se cuvine s� lu�m acestui feciora� capul!

dar i-l l�s�m pentru vrednicia tat�lui �i a fra�ilor s�i.

�ns� v� poftesc comise s�-l �ine�i o vreme la

isp�ire, a�a cum �i noi vom face cu fiul nostru.

Spune lonu� Jder, care sunt acele fiin�e care au ademenit pe Alexandrel vod�?

M�ria ta..

Jup�neasa Tudosia de la lonaseni �i copila ei, Nasta.

C�nd ne �ntoarcem s� ni se �nf��i�eze neghina cu jup�ni�a ei.

Peste poate, m�ria ta!

Ol�carii no�tri au dau vestire c� t�tarii au ars

Ionasenii, iar pe jup�neasa �i copila ei le-au dus roabe.

Os�nda noastr� le va ajunge pretutindeni!

Duce�i-v�!

M�ria ta, t�tarii se apropie de gura B�ii.

Vornicul Bodea �i m�n� din urm�.

Sunt mul�i, m�ria ta..

Mi se pare mie, lonu�, c� e�ti �ntr-o slujb� grea.

E cu ochi negri sau c�prui?

Trebuie s� oftez �i eu. Slujba, suferin�a asta

e ca v�rsatul negru de care nu sc�pa nimeni.

Dac� ie�im bine din �nv�lm�ag s� te m�rturise�ti p�rintelui Nicodim,

Ori mamei.

Mai bine m� m�rturisesc dumitale.

T�tarii se apropie de gura B�ii.

A sosit ceasul.

Au b�tut asupra mea valuri �i nu m-am cl�tinat.

Au detunat tr�snete �i am r�mas ca de st�nc�.

Calul.

Foc!

J�ratecul care l-a�i st�rpit aici s� v� fie pace �i

hodina! Urma�ii vo�tri s� aib� tihna v�ntului �i a ploii!

S� n-ave�i ce m�nca!

Pl�te�te-le, Doamne, dup� faptele lor!

Focul s� v� ard� �i ap� s� va-nece!

�n genunchi!

S� nu v-ajung� acas� dec�t numele!

Praful �i scrumul s� se aleag� din voi! Ridica�i-i!

S� fi�i hrana viermilor neadormi�i ai p�m�ntului!

Ceasul m�nc�rii s�-l afla�i cu biciul!

S� v�-ntoarce�i cer�etori la vadurile apelor pe unde a�i trecut!

S� nu se-ating� nimeni de ei!

A sosit o solie t�t�reasca, M�ria ta!

Unde �i-e st�p�na?

Vai, jup�ne loni��. Vai de zilele noastre!

Pe jupani�a Nasta au luat-o t�tarii �i au dus-o,

departe, la t�rgul cel mare de la Oceakov!

Oceakov?

Stai, lonu�! Unde vrei s� te duci? M� duc s� o caut, b�di�a Simioane!

Nebunule!

Unde s� te duci, de ce s-o cau�i?

Nu �tii c� aici �n Moldova o a�teapt� pe jupani�a Nasta os�nda lui Vod�?

Os�nda Nastei �i os�nda mea!

Ascult�, lonu�.Ast�zi, c�nd l-ai prins pe fiul lui Mamac han am

socotit c� �i-ai ispavit ucenicia �i ai intrat �n r�ndul b�rba�ilor!

�i eu ce s� fac acuma, b�di�a Simioane?

Ce s� fac? Comise Simioane, porunca de la vornicul Bode!

Solie de la st�p�nul lumii, sl�vitul Mamac han, �mp�ratul �mp�ra�ilor

Solia dore�te s� le dau prin�ii �i pe fratele st�p�nului lor?

Da.�i mai dore�te s� le dau �i pe feciorul st�p�nului lor. Da.

�i nu vre�i ca ei s� fie judeca�i pentru r�ut��ile

pe care le-au s�v�r�it pe p�m�ntul ��rii noastre...

Acesta e un drept al lor de r�zboi de la Gingis han �i B�tu han.

Ave�i deci dreptul s�-mi t�ia�i �i s�-mi jefui�i norodul

s� batjocori�i femeile �i s� fura�i copiii? Avem!

S� v� supune�i st�p�nilor lumii!

Cu toate acestea, muierile c�rora le-a�i ucis so�ii �i le-a�i furat pruncii

au ridicat glas mare �i blestem grozav dac� nu

v� judec ca pe ni�te r�uf�c�tori ce sunte�i!

Pe fiul hanului �l jerfesc pentru pruncii Moldovei!

�ie ��i las via�a.

E�ti fratele marelui han

Poate c�ndva ai s�-i iei tronul.

Poate �i zilele!

S� �ii minte tu �i neamurile tale, ca-n vecii

vecilor, cine vine la noi cu jaf �i trufie

a�a va fi primit!

Iat� r�spunsul pentru �mp�ratul �mp�ra�ilor!

S� se �mplineasc� os�nd�!

Apropia�i-v�, prieteni!

Dac� ave�i o dorin��, m�rturisi�i-o, c�ci ast�zi e ziua voastr�, vitejilor.

M�ria ta, �ng�duie-ne s� plec�m dup� mezinul nostru

Ionu� e fugar �i socotim c� e �n mare primejdie, M�ria ta

Un copil care alearg� dup� n�luca lui.

M�ria ta... Ne pare r�u c� a intrat �n astfel de primejdie

un o�tean t�n�r al nostru �ntru care noi aveam n�dejde pentru mai t�rziu.

Da�i carte domneasc� comisului Manole �i feciorilor s�i

ca s� se poat� �nf��i�a oriunde la dreg�torii no�tri.

Dup� ce-l prinde�i pe acel feciora� bezmetic,

aduce�i-mi-l ca s� �l cert �i eu �i s� �l iert.

Tr�iasc� M�ria sa, �tefan vod�!

O�teni, �i fra�i intru dreptate �i credin�a!

Biruin�a de ast�zi ne-a fost dat� ca s� ne putem bucura

�i mai departe de rodul muncii noastre!

Neamul nostru rom�nesc p�store�te slobod �i seam�n� de veacuri aceasta glie

f�r� s� asupreasc� alte semin�ii!

S� se �tie c� celor care vor cuteza s� ne calce tara, aici le vom s�pa morm�ntul!

Dup� grindina �i pojarul care ne-a lovit

s� ne �tergem lacrimile �i s� ridic�m iar�i �n soare holdele �i a�ez�rile noastre!

Apoi, datori suntem s� veghem

c�ci s-a apropia ceasul �ncerc�rii celei mari

c�nd va trebui s� dobor�m fiara ismaeliteana care ne amenin�a cu robie

�n voi mi-e n�dejdea �i puterea c�ci voi sunte�i temelia acestui p�m�nt!

Au trecut cinci ani..

Ionu� nu-�i mai g�sise dragostea.

Nasta se pr�p�dise ca at�tea alte jupani�e �n acele vremuri de n�v�liri �i bejenii.

Fra�ii Jderi se bucurau tot mai mult de �ncrederea �i mila M�riei sale.

Ionu� p�ise �n r�ndul slujitorilor lui Vod� iertat de acea nebunie a tinere�ii.

�ara se bucura de toate ale sale.

Dar iat�, o cumplit� primejdie amenin�a din nou Moldova.

Solia sultanului Mahomed:

Eu, Mahomed al �I lea

fiu al lui Murad

trimis al lui Allah pe p�m�nt

domn al domnilor lumii

st�p�n al tigvelor omene�ti

riga al rigilor

�mp�rat de apus �i de r�s�rit

cel ce binevoie�te a da tihna s�u r�zboi lumii.

c�tre �tefan, beiul de la Moldova.

De data aceasta s�-mi aduci tu �nsu�i tributul din ultimii doi ani

a�a dup� cum �l aduce domnul Valahiei.

ca s� putem avea �ncredere �n prietenia ta.

Poruncesc s�-mi deschizi de�ndat� por�ile cet��ilor tale de la mare

Chilia �i Cetatea Alba

Te pov��uim totodat� s� te desfaci de sfaturile vecinilor t�i

ale Papei de la Roma �i ale Vene�ienilor

�i ��i va fi �ie bine pe p�m�nt.

Altfel s� nu faci

c�ci mila noastr� e adiere de prim�var�

Dar sup�rarea, volbura a furtunii!

Prive�te cu b�gare de seam� �i ia aminte.

Num�rul achingiilor, spahiilor �i ienicerilor preaputernicului meu st�p�n

e cu mult mai mare dec�t al gr�un�elor de mei.

Vai celui ce nu �tie a citi adev�rul!

Cunoa�tem puterea �mp�r��iei otomane.

�tim c� o �ar� mic� poate p�rea o prad� u�oar�

pentru ostile pream�ritului sultan.

Noi �ns� �l rug�m pe M�ria sa s� ne lase

s� tr�im �n tihn� aici, �n acest col� de lume

unde neamul nostru rom�nesc a prins r�d�cini ad�nci ca �i codrii de stejar!

Nu suntem datori nim�nui �i n-am prigonit niciodat� pe nimeni!

Vrem s� tr�im �n bun� �n�elegere cu vecinii care ni i-a dat Dumnezeu

c�t �i cu celelalte ��ri mai �ndep�rtate.

Bucuro�i am fi ca solii �i negu��torii no�tri s� ajung� �i la �nalta poart�

a�a cum umbla ast�zi pe la cur�ile principilor cre�tini.

Mie nu-mi plac r�zboaiele!

Am luptat �ns� ori de c�te ori neat�rnarea �i hotarele ��rii mele au fost amenin�ate

�i dac� va fi nevoie

vom �ti s� ne ap�r�m �i �mpotriva o�tilor care au cucerit Constantinopolul!

Iat� r�spunsul nostru c�tre pream�ritul Mahomed sultan..

Iar acesta este darul nostru c�tre pream�ritul sultan Mahomed,

�n schimbul s�cule�ului cu boabe de mei.

S� nu ui�i s�-i mai spui m�ritului sultan:

c� a�a precum coco�ul a �nghi�it cu l�comie boabele de mei,

tot a�a tara Moldovei va �nghi�i �n clipa achingiii,

spahiii �i ienicerii trimi�i de acel care

"binevoie�te a da tihna s�u r�zboi lumii".

�ntreb sfatul dac� �ncuviin�eaz� ridicarea ��rii

ca s� ne �mpotrivim puterii lui Mahomed sultan.

Sultanul ne-a cerut plata tributului

�i a avut �ndr�zneala s� ne porunceasc� s�-i �nchin�m cet��ile noastre de la mare.

Dac� nu ne vom supune, ostile otomane vor fi �n cur�nd la hotarele Moldovei.

�n�l�ate st�p�ne.

Suntem al�turi de M�ria Ta, cu sufletul �i cu bra�ele noastre.

Cetele boiere�ti �i steagurile de viteji �i de r�ze�i sunt gata de lupt�, M�ria ta!

Eu vreau s� ridic�m �ntreaga �ar�, unchiule Vlaicu!

S� lupte al�turi de noi �i ��ranii de pe mo�iile domne�ti �i boiere�ti �i t�rgove�ii!

M�ria ta, �n fa�a unei o�tiri care a cucerit �mp�r��ia Bizan�ului

nu poate sta dec�t o alt� oaste, bine �ntocmit� de lefegii!

Eu �mi pun n�dejdea �n popor!

�ara e mai tare dec�t o�tile n�imite (pl�tite).

Acestea se �mpr�tie ca �i pulberile.

�ara e statornica �tiind c� �i ap�r� ale sale.

�i s� n-ai domnia ta nici o grij�, jup�ne Hudici

Vom face din cei pe care �nc� nu i-am chemat �n slujba ��rii osteni adev�ra�i!

S� nu gre�im, M�ria ta, d�nd prostimii o putere

care s-ar putea �ntoarce �ntr-o zi �mpotriva noastr�.

S� nu le d�m prilejul s-o fac�!

Mai sunt destui printre noi care uit� c� cei mul�i care robotesc sunt sarea p�m�ntului.

C�ndva la un osp�� am spus r�z�nd o prorocire:

cum c� va veni vremea c�nd va s� schimbe domnul Dumnezeu oaspe�ii Raiului

�i vor fi acolo numai boieri,

iar s�r�cimea se va bucura aici pe p�m�nt de bunurile vie�ii.

�ara crede �n M�ria ta �i te iube�te!

S� n-ai nici o grij�, st�p�ne!

M�ria ta, eu zic s� nu ridic�m �nc� gloatele de pe mo�iile noastre

Oamenii sunt acum la munca c�mpului

P�n� �n prim�vara nu avem a ne teme.

Dup� luptele grele pe care le-a avut �n Asia Uzun Hassan,

sultanului �i e greu s� trimit� oaste puternic� �mpotriva noastr�.

iar Soliman Pa�a, guvernatorul Rumeliei, lupt� acum cu ienicerii �i spahiii s�i

tocmai �n Albania, la cetatea Shkodra.

Dar achingiii lui Ali Beg sunt �n coasta noastr�, logofete Toma!

A�a este!

Iubi�ii mei sfetnici �i slujitori cu credin�a!

Putem l�sa Moldova, f�r� ap�rare, fie chiar pentru o clip�

acum c�nd potrivnicul nostru este cuceritorul Constantinopolului?

Asta nu se poate, M�ria Ta!

Asta nu se poate, M�ria Ta!

Du-ne la lupt�, M�ria ta!

Ne d�m �i via�a pentru �ara, m�ria ta!

Atunci poruncesc:

S� se ridice �ntreaga �ar�!

�i hot�r�sc c� to�i ��ranii, de pe mo�iile domne�ti �i boiere�ti

s� primeasc� arc, suli�a �i sabie

Iar c�nd vor veni la chemarea noastr� s� nu lipseasc� nim�nui acele arme

c�ci vor r�spunde cu capul!

V�rul nostru, parc�labul Duma �i vornicul Bode

vor alc�tui din gloatele de ��rani oastea cea mare a ��rii!