Original subtitles

Acum mult timp...

Un Stăpân al Timpului...

Am avut o prietenă minunată, o chema Donna Noble.

Un Stăpân al Timpului și un om. Am cutreierat universul împreună.

Uneori visez lucruri cu neputință.

Visez făpturi, aventuri și văzduhuri îndepărtate.

Dar acestea nu există.

Donna a salvat universul

absorbind în minte puterea Lorzilor, însă a costat-o scump.

Binar, binar, binar...

A trebuit să uite tot ce știa.

- Adio! - Nu, nu!

A trebuit să mă uite.

Dacă își va aminti vreodată de mine, Donna va muri.

Acum o duc bine, am un soț bun, o casă drăguță

și cea mai frumoasă fată din lume.

Dar am senzația că lipsește ceva.

N-am voie s-o mai văd pe Donna.

Zilele sunt tot mai scurte.

Am tot mai multe și mai multe vise.

Parcă se apropie ceva.

Dar acum a revenit acest chip!

De ce?

Parcă în aer plutește o furtună...

și stă să se dezlănțuie.

Cred că povestea nu s-a terminat.

BESTIA STELARĂ

Alo, ai grijă!

Stai puțin...

Stai să te ajut!

FRAGIL

Mulțumesc frumos.

Ia vezi!

Lasă prostiile, domnu'! Nu-s ale mele, ci ale ei.

Unde o fi dispărut?

- Rose! - Ce?

- Rose! - Ce?

- Rose! - Vin!

Scuze, mamă, m-am întors ca să iau o punguță cu ochi.

„Mamă”? „O punguță cu ochi”?

Are o afacere pe net.

Seara ar trebui să-ți faci temele,

nu să pierzi vremea trimițând colete în Dubai!

Stai puțin! Tu cine ești?

- Da, scuze... - Nu le-a pus ca lumea.

Mă numesc...

De cum l-am văzut, mi-am zis că bărbații cu cioc nu-s de încredere.

Parcă supsese o țeavă de scurgere. A zis că știe mai bine și i-am spus...

- Se prăbușește un avion! - „Uite cum le suprapun ca lumea!”

Nu e avion, ci o navă spațială în pericol.

- Uite, mamă! - Da.

O navă spațială se prăbușește în Londra. Ești mai rea decât străbunicu-tău.

- Bunicul! - Se prăbușește!

Poftim, le-am suprapus perfect!

- Așa mai da! - Mamă, cum de ratezi mereu tot din jur?

Fiindcă nu pierd vremea cu prostii. Mi-a părut bine, sfrijitule!

Să-ți dau un sfat.

Nu se face să porți un costum așa de strâmt după vârsta de 35 de ani.

Hai, Rosie!

- Rose! - Ce?

- Rose! - Ce?

- Rose! - Gata, mă dau bătut!

Scuze, amice, alea-s fiica și soția mea.

Mă bucur, dar du-mă în nord! S-a prăbușit ceva! Du-mă acolo!

GPS-ul arată că închid toate străzile.

Știu străzi de care habar n-au taximetriștii.

- Sunt Maestrul Cunoașterii. - Scrie „Maestra”.

Pune-te la punct!

- Hai să... Allons-y! - Oui, monsieur!

Deci tu ești Shaun Temple.

Deci doamna aia... Soția ta e Donna, nu?

- Da, de unde știi? - O știu pe prietena voastră, Nerys.

- Nerys! Ce mai face? - Bine.

- După accident. - Rău.

- A fost din vina ei. - E bine.

Dar mi-a povestit de tine și de Donna. Deci acum o cheamă Donna Temple?

Nu, tot Donna Noble. N-a vrut s-o cheme Noble-Temple.

- Cică sună a ruină veche. - „Ruină veche”.

Exact!

Cu Rose Noble, la fel. N-am avut nicio șansă.

Ce mai contează? Am cele mai tari fete din lume!

Dar Nerys zicea... Credeam că... Parcă... N-ați câștigat la loto?

Nerys, gură-bogată ce e! Nu trebuia să știe nimeni!

Știi ce s-a întâmplat.

Donna a donat toți banii în scopuri caritabile. Pe toți!

Mă rog, am cumpărat casa. Măcar atât. Numai că nu ne permitem s-o întreținem.

Dar mă plâng eu cumva? Nici vorbă!

Asta da poveste de dragoste! Am îndurat de dragul ei!

A donat toți banii?

Report triplu, 166 de milioane de lire. N-am rămas cu nimic.

Ce i-a venit? Prima la stânga!

Mă aflu la oțelăria Millson Wagner,

unde localnicii spun că un obiect a căzut din cer.

Unii spun că era un OZN... Ce faceți?

Dați-mi drumul! Sunt angajat al Coroanei!

Luați-l!

Vreau un perimetru strict! Acces doar în sud-est!

Confirm perimetrul strict! Aplicați protocoalele 5 și 15!

ATENȚIE, HOȚI!

Haideți! Pe partea asta!

Cred că facem o greșeală fundamentală.

Poate nava era inițial pe o traiectorie de coliziune, dar iată!

În ultima clipă s-a oprit și a aterizat.

Cu alte cuvinte, nu s-a prăbușit. A „parcat”.

- Vreun semn de viață? - Încă nu.

Nu știm ce forme de viață ar trebui să căutăm.

Salut, Jason!

- Arăți de milioane, Jason! - Dă-mi un pupic, Băiețico!

- Le arăt eu! E fiul lui Josie Wingate? - Lasă!

Eu tot îi spun. A avut și ea multe porecle la școală.

Știu bine, eu i le-am dat.

- Nici acasă nu scap de belele? - V-am făcut curry gustos!

Mai avem cârnat în foitaj de joi.

N-am nevoie de cantina săracilor aici! Nu e vina mea că mi-am pierdut slujba!

- Bine, a fost vina mea, dar totuși! - Dacă păstrai niște bani...

- Nu începe! - Ai văzut nava? S-a dat la știri?

N-am văzut, n-aș vrea, nici n-aș putea.

De câte ori să-ți zic? Nu există nave spațiale!

- Tu n-ai văzut nimic, nu? - Doar știi că-s toantă. Îmi scapă toate.

Foarte bine. Arăți superb!

- Mă duc să le duc în șopron. - Ascultă!

Aș da foc întregii lumi pentru tine.

Dacă se ia vreunul de tine, vin și praf îl fac.

- A pățit ceva? - O supără colegii.

Nici nu mai știu. Se cuvine să-i zic că arată superb?

E sexist cumva? Lui nu i-am zis așa când era...

Scuze!

Arată superb? Da! Atunci nu-ți mai bate capul!

- Îmi mai scapă stângăcii. - Știu, și mie.

Așa se întâmplă! Faci un copil și-ți zici: „Bun, l-am născut. E al meu.”

Apoi crește și se transformă într-o minunăție,

iar tu te întrebi: „Cum de e cu putință? Cât noroc pot să am?”

Nu-i așa, mamă?

- Ba da, sigur. - Da, aș vrea eu.

Ce chestie cu nava aia!

Mai știi că bunicul vorbea de farfurii zburătoare?

Ți-am zis că m-am văzut cu Susie Mair?

- Arată mai bine. Normal, e mai scundă. - Apoi n-a mai zis nimic.

Vorbea despre extratereștri, OZN-uri și omuleți verzi.

Apoi n-a mai pomenit nimic. Cam pe vremea când... am uitat totul.

A fost acum multă vreme, scumpo. Acum 15 ani.

E un... gol.

Nu e niciun mister.

Ai avut o cădere nervoasă, scumpo, dar apoi te-ai făcut bine!

Am uneori senzația că lipsește ceva.

De parcă am avut ceva minunat, dar acum nu mai e.

Și mă uit într-o parte, ca și cum... Ca și cum ar trebui să fie ceva, dar nu e.

Știu că vă am pe tine, pe Rose și pe Shaun.

Și cel mai mare cârnat în foitaj din lume. Ar trebui să fiu foarte fericită.

Dar sunt nopți în care stau în pat și mă gândesc...

„Oare ce am pierdut?”

Rose, ai văzut? O navă spațială a aterizat în pădure!

A fost la kilometri distanță!

Ba nu, a căzut un modul de salvare din ea! Erau extratereștri în el!

Doamne! E gol, Rose! Au ieșit!

- Extraterestrul a fugit! Incredibil! - Îmi aduc telefonul!

Gata! Liniștiți-vă!

Cine e?

Meep, meep!

Doamne! Bună!

Ce ești?

- Eu sunt Meepul. - Poți vorbi?

Dumnezeule!

Eu sunt Rose și sunt om. Ce ai pățit? Te-ai prăbușit?

Am căzut din stele. Mi-am lovit lăbuța.

- Ia să văd. - Nu!

Dar sunt în primejdie. Mai sunt și alții din stele.

- Mă vânează, vor să mă omoare. - Cine?

Monștrii.

Sunt extratereștri pe aici! Sunt chiar printre noi!

Lasă-l! Noi pe Meep îl căutăm. Continuă vânătoarea!

Ești mai presus de noi?

- Bună seara. - Doctore...

E un motor cu două lamele avariat de tir cu laser,

deci avem doi musafiri diferiți, care se războiesc. Îmi pare bine.

- Ai valorile termice ale încetinirii? - Am tot.

Sunt Shirley Ann Bingham, Consultantul Științific Nr. 56 al UNIT.

Eu am fost Consultantul Nr. 1.

Știu, am citit dosarele. Îmi vor da primă doar că te-am întâlnit.

ANALIZĂ

De ce te ascunzi? Suntem în aceeași tabără.

E cam țicnită situația.

- Nu mai știu cine sunt. - Mie îmi pari a fi Doctorul.

Da, tocmai. Cel în costum strâmt.

Apoi port papion, apoi sunt scoțian, iar apoi, femeie.

Dar ăsta e viitorul tău. Nu ai voie să-l cunoști.

M-am regenerat, iar ea a devenit eu.

- Ți-a revenit chipul? - Da.

- Dar de ce? - Asta mă îngrijorează.

Am o prietenă, Donna Noble.

Era cea mai bună prietenă din univers. O iubesc!

- Spun și chestii de-astea acum? - E frumos să spui așa ceva.

Donna a preluat mintea unui Stăpân al Timpului.

I-am șters memoria ca s-o salvez. Dacă-și amintește de mine, moare!

Și apoi?

Am iar chipul ăsta și TARDIS-ul aterizează lângă ea. Era și soțul ei.

O navă s-a prăbușit în fața ei. Parcă ne atrage!

- Ea provoacă totul? - Nu, habar nu are!

E atât de banală! O duce de minune. Are o fată superbă. E fericită.

Oare?

Dar universul se învârte iar în jurul ei.

Nu cred în destin,

dar, dacă există, se îndreaptă spre Donna Noble chiar acum.

- De ce? - Nu știu.

Dar nu trebuie să-și amintească!

Nu vreau s-o ucid!

Nici urmă de pilot, dar n-are pilot automat.

- Ar trebui să cauți... - Doamnă! Am găsit modulul de salvare.

Nu sunt semne de viață, dar izolăm locul cu pricina.

Bravo, soldat! La treabă!

Nu tu, amice. Mă descurc. Hai, du-te!

- Pa! - Ai așteptat toată viața să zici asta?

Ai vrea tu.

Echipa Alfa, porniți! Echipa Bravo, începeți arestul preventiv!

Executarea!

Cred că am depistat un semnal dinăuntrul navei.

E un impuls repetat.

Când modulăm un răspuns, îl primim modulat.

Scuze pentru scări.

- Geneva a spus să mergem imediat. - Lasă-mă pe mine. Du-te!

Să vedem dacă merge impulsul-cheie. La ochi, arm'!

Trageți doar la ordinul meu!

Mâine se ridică gunoiul. E rândul tău!

- Meep, meep! - Nu te teme!

- Bună! - Sunt doar eu.

Am adus chestii de prim-ajutor.

- Mi-am făcut prieteni. - Nu, sunt jucării.

Fii prietenul meu! De ce nu vorbești cu micuțul Meep?

Fii prietenul meu! Fii prietenul meu!

- Nu! - Fii prietenul meu, te rog!

- Jucăriile nu vorbesc. - Te rog! Bietele de ele, sunt mute!

Nu, sunt jucării pe care le fac eu. Vreau să-i ajut cu bani pe părinți.

Sunt jucării, oamenii se joacă cu ele. Sunt pline cu vată.

- I-ai sfâșiat burtica! - Nu! Mai încet! Nu țipa!

Vreau să mă duc acasă. Meepul e singur!

Da, știu cum e.

Uneori cred că-s de pe altă planetă. Așa spun ceilalți.

- Pari drăguță. - Nu, sunt doar...

- ...altfel. - Acum îl ai pe Meep.

Am scris pe listă că e rândul tău, dar n-ai ținut cont, Rose!

Ascunde-te!

Așa faci de fiecare dată și cine scoate gunoiul?

- Mamă... - Eu!

- Scrie: „Nu intrați!” - Știi regulile: fără secrete în casă!

- Ai ceva de dat la reciclat? - Am dat deja!

Mor de foame! Hai să bem un ceai!

- Asta e nouă, nu? - Mamă, te rog!

- E cea mai frumoasă! - Știu. Hai!

Clientei tale din Abu Dhabi i-ar plăcea.

E obsedată de jucăriile flocoase. Femeie în toată firea!

- Îi poți cere dublu. - E frig! Hai în casă!

A ieșit grozav! Te poți duce la Croitor amator!

Mamă, hai în casă, te rog!

Ochii sunt incredibili! Parcă-s adevărați!

- Ce? - Ce e?

Nu cumva...

Ce mama naibii?

Hai, pas alergător!

Șir indian, pe stânga!

Ce caută în șopronul meu?

Ochii la țintă!

Ieși din grădina mea!

Încercuiți perimetrul!

Vă rog, doamnă drăguță!

- Vorbește! - Nu e real.

Cum naiba de vorbește?

Nu vă uitați la el! Nu e real!

- Vă rog! - Lăsați-mă să intru!

- Tu! - Vă rog, nu vreau să mor!

Nu-l atinge!

Sylvia!

Sylvia! Ce mă bucur să te revăd! Îmi dai drumul?

Ai zis că, dacă te mai vede, moare!

Ba nu, dacă-și amintește de mine. E altceva.

Nu există nave spațiale, zici? Avem un marțian în șopron!

- Nu te mai criza ca un copil! - Șterge-o!

- Ajutor! - Dă-mi pace, șobolan spațial!

- Vă rog, ajutați-mă! - Ce drăgălaș e!

Nu te uita la el, Donna!

- Ce? - Nu te uita! Nu există!

Cum nu există? Îmi atârnă de picior!

O luăm de la capăt.

Bărbatul acela!

- Sfrijitul! - Ba nu!

- Nu e aici. - Ce?

Nu-l vezi. Și nici monstrul nu există.

Pentru Dumnezeu, nimic din toate astea nu există!

Bună! A venit tati!

- Miroase frumos. - Ton cu sos madras!

Meep, meep!

Maior Singh, tu și echipa vă întoarceți imediat la oțelărie.

Domnule, am depistat...

Vă duceți imediat să reevaluați situația. Ai înțeles?

Da, să trăiți!

- Mason, Jilvani! Plecăm! - După mine! Pas alergător!

Suntem aproape. Meepul e prin preajmă.

Să avem grijă la infecție! Să-l lăsăm pe el să se ocupe de fiară!

Îl lăsăm aici, iar noi mergem la mine!

Lasă dihorul de pe Marte!

- Tu cine naiba ești? - Sunt... Cum am zis?

- Amic cu Nerys. - Așa!

Nerys!

Acum se leagă toate! Năpârcă ce e!

Nu plec nicăieri! Îl vindem pe flocos cu un milion de lire!

- Mamă! - Dă-ne tu de mâncare!

- Unde ți-s toți banii? - Ce te tot interesează de noi?

- Unde ne ducem, hop și tu! - Păi... mă întrebam și eu.

Lipsește cineva. Îl cunoșteam pe bunicul tău, Wilf.

- Nu mai e printre noi. - Da, firește. Nu era chiar tânăr.

Cât l-am iubit!

Condoleanțe.

- N-a murit. - Tâmpitule!

E la azilul de bătrâni. Are 94 de ani, nu poate urca scările.

Nu ne permiteam, dar noroc cu o ofertă.

E super! Are o căsuță cu o cameră, are și grădină și e aproape gratis.

De azil se ocupă UNIT.

Șefa, Kate, a zis că e veteran de război și are ea grijă de el.

Da, o cunosc!

Auzi, are grijă de Wilf! Minunat! Absolut minunat!

- Meep, meep! - Așa, Meepul!

Îl ajut să ajungă acasă și nu mă mai vedeți.

Presupui că e un el?

Da, scuze! Bine zis!

Preferi „el”, „ea” sau ce anume?

Pronumele meu e articolul hotărât. Eu întotdeauna sunt Meepul.

Așa fac și eu. Ai fost doborât. Cine vrea să te omoare?

Războinicii Wrarth. Cresc meepi pentru blana frumoasă.

Dar apoi galaxia a spus: „Gata cu blana! Nu se cuvine!”

Războinicii Wrarth și-au omorât șeptelul.

Ești victima modei. Scuze.

Mă vor vâna până nu va mai rămâne niciun meep.

- Mi se rup amândouă inimile! - Ai două inimi? Și eu.

- Ce ai? - Nu, e o expresie.

Ca „a avea două mâini stângi”, nu?

- Deschideți! - Ce naiba mai e?

Bun, soldații! Ne duc ei!

Eu și Meepul plecăm. Băieții sunt de-ai mei.

Percheziționăm casa! Este o zonă militară!

- Poftim? Mai zi o dată! - Percheziționăm casa! E o zonă militară!

Nu azi, mersi.

Trebuie s-o ștergem!

Wrarth, în formație de atac!

- Predați-ne Meepul! - Pe poziții!

Asigurați casa! Eliminați-i pe Wrarth!

- Ce naiba se petrece? - Donna!

- Unde e mașina? - Cinci case mai încolo.

Excelent!

- Sunt copii aici! Avem copii! - Lasă-mă pe mine! Să salvăm Meepul!

La etaj! Haideți, haideți!

- Hai, Meepule! - Nu!

Hai odată! Așa!

- Meep! - Meep reperat!

Ajutor!

Meep la etaj!

- Casa mea! - La etaj, la etaj!

Armura la maximum!

Găsiți Meepul!

Sus, cât mai repede!

Foc de acoperire!

Mersi!

Asta e o șurubelniță sonică.

Dacă e bună la un lucru, ăla e să sfărâme betonul.

- Ăla nu e beton, ci mortar. - Mersi, Constructoru' lu' Pește.

Te pricepi, pirpiriule.

- Crezi? - Nu! Hai odată!

Haideți! Cinci case mai încolo!

Acoperiți-mă! În spatele meu!

Trupe UNIT sub control inamic! Cod roșu! Deschideți focul! La pământ!

Haideți!

Soldați, apărați casa 23!

Meep, meep!

Meep, meep!

Apărați casa! Ucideți-i pe Wrarth!

Îmi dai cheile?

Haideți!

Meep, meep!

Ce?

Meep reperat!

Opriți Meepul!

Ajutor! Salvați Meepul!

Doamne!

- Ai reușit! - Am scăpat!

- Mulțumesc! - Meep, meep!

Ori am scăpat...

ori am făcut o greșeală cât casa.

Meep, meep!

Începe ședința de judecată!

Teleportare de intercepție!

- Ce naiba faci? - Liniște în sala de judecată!

Invoc protocoalele 15, P și 6, ale Proclamației Umbrelor.

Sub jurisdicția mea, violența va avea loc doar când consider eu de cuviință.

S-a înțeles?

Proba A: taxiul. Nu are arsuri. Donna, îmi poți confirma?

Da! Nu are nimic.

Am fost loviți de arme cu plasmă, însă n-are nicio zgârietură.

Soldatul de pe stradă nu era mort, ci doar leșinat.

Proba B. Armele acelea sunt paralizante, nu-i așa?

Armele aplică un neuroanestezic ușor și inofensiv.

- Eu sunt agentul-șef Zogroth. - Eu sunt agentul Zreeg.

Dar Războinicii Wrarth cei răi vor să-l omoare pe Meep!

Cei care voiau să ucidă erau cei cu ochii goi.

Voiau să te omoare, Meepule, sau să te salveze?

- Cer permisiunea să vorbesc! - Vorbește!

Povestea meepilor este tragică.

Planeta lor se desfăta în razele unui soare viu.

Dar într-o zi de coșmar soarele a înnebunit.

A devenit soare psihedelic!

Radiațiile lui i-au transformat pe meepi în fiare crude, însetate de cucerire.

Ochii! Psihoza solară!

I-a făcut să-și piardă mințile.

Meepii i-au capturat pe membrii Consiliului Galactic,

i-au decapitat și i-au mâncat!

Au fost chemați Războinicii Wrarth. Am dus lupte lungi și crunte prin cosmos.

Meepii au preferat să moară decât să se predea.

Doar acesta a mai rămas.

Căpetenia lor, cel mai crud și mai revoltător din toți.

Meep, meep!

Să fim corecți! E rândul tău, Meepule!

Martorul apărării. Ce ai de spus?

Drăcia dracului! Proba C!

Eu n-am armă paralizantă! Muriți!

Donna, nu!

Iată-i că vin! Supușii mei, soldații soarelui psihedelic!

- Închinați-vă Meepului! - Du-o pe Rose de aici!

Nu trebuie să mă prefac, fiindcă eu sunt Beepul tuturor meepilor!

Agentul-șef Zogroth regretă

retragerea din serviciul activ.

Am avut dreptate!

Chiar ești un monstru!

Și ați crezut tot ce v-am spus!

Proastă ce ești! Cu plodul tău aiurea!

- Să nu îndrăznești! - Ba îndrăznesc!

Nu, nu! Probă de ultim moment: eu!

De ce mai e o specie cu două inimi aici?

Nu cumva fac parte din strategia Războinicilor Wrarth?

Dacă mă omori și nu iei familia ostatică, n-o să afli, nu-i așa?

- Aduceți-i! - Bun!

Pot sugera o cale de a pleca mai bună decât motorul-pumnal cu două lame.

Fiindcă ăla o să...

Cine ești?

Cum te cheamă?

Sunt doar în trecere.

Îl cunoști?

- Nu. - Te porți de parcă-l cunoști.

De când a venit, parcă...

- Ce proastă sunt! - Ba nu ești!

Am putea trăi departe de aici!

La Monte Carlo!

În Elveția!

Ai fi în siguranță, Rose!

E numai vina mea! Am dat banii câștigați la loto!

- De ce? - De-aia!

Există locuri unde oamenii sunt în pericol și suferă.

Și sunt îngroziți.

I-am putut ajuta.

Mi-am spus că așa ar face și el.

Afară!

N-a aterizat în oțelărie din greșeală, ci ca să se repare.

Slavă Meepului!

Slavă Alteței Sale! Slavă Meepului! Slavă Alteței Sale!

Scursuri omenești, priviți-mi naveta care mă va duce printre stele!

Departe de mințile voastre josnice și mercantile!

Botez această navă Iluzii de Grandoare!

- Meep. - Nu poți porni motoarele de aici!

Un motor-pumnal e alimentat de înjunghierea solului!

Cât ar extrage? 13 kilometri pătrați?

Ar arde toată Londra drept combustibil!

- Sunt nouă milioane de oameni. - O zi de pomină pentru meepi!

Și începutul unei noi domnii a terorii

când Meepul se întoarce printre stele să se răzbune!

Și să se ospăteze!

Activează inițializatoarele!

Inițializatoarele, activate.

Etalează pilonii gravitaționali!

Pilonii gravitaționali, etalați.

- Calibrează puntea de comandă! - Puntea de comandă, calibrată.

Urcați prizonierii la bord! Văd eu apoi pe care-l mănânc primul!

- Slavă Meepului! - Slavă Alteței Sale! Slavă Meepului!

Bună, băieți!

- Ai arme în scaunul cu rotile! - Cu toții avem! Haideți!

Haideți!

Voi, familia, intrați pe ușa aceea!

Tu, la panoul de comandă! Partea stângă e păzită!

- Nu putem ocoli. - Și ce facem?

Nu trag doar săgeți, amice.

Fugiți! Voi lupta cu ei la lift!

Hai, Donna!

Hai!

Te iubesc, scumpa mea. Îmi pare rău!

- Nu! - Donna!

- Nu poți face așa ceva! - Du-o la 15 km de aici!

Te iubesc! Dar, dacă Doctorul nu poate salva orașul, murim toți.

- Trebuie să-l ajut! - Donna!

I-a spus „Doctorul”.

Hai!

Hai!

Inițializez motorul-pumnal.

Mi-a ajuns... cât am fugit. Aoleu...

- Fir-ar! - Incintă încuiată.

Ți-am zis să pleci! Nu! Nu mai avem timp!

O scot eu la capăt!

Stai acolo, Donna! Nu te mișca!

Slavă Meepului! Slavă Alteței Sale!

Maximizează conductele de benzină și hiperțevile de carburant!

- Slavă Meepului! - Slavă Alteței Sale!

Decolare în cinci minute.

Aprinderea principală e pregătită.

- Încuiere etanșată. - Încuiere etanșată.

- E încuiată. - Adică?

Adică rezolv manual!

Divizează maxifoldul.

- Nu, nu! - Divizez maxifoldul.

Motorul-pumnal dublu este instalat și pornit.

Mă descurc și cu jumătate de incintă. Nu-i nimic.

- Lasă-mă să te ajut! - Nu ai voie să te implici!

Nu!

Coboară toate comutatoarele albastre!

Activează motorul-pumnal!

- Nu putem ieși! Suntem prinși aici! - Și ce facem?

Nu mai avem timp.

Aprindere în două minute și 30 de secunde.

Aș vrea să pot face și altceva, dar nu am decât o soluție.

Atunci hai odată!

Hai, ce mai aștepți?

Cred că...

toate coincidențele au dus aici...

pentru a salva Londra.

Noi doi putem opri nava.

Împreună.

Dar vei muri.

- Bine. - Vei muri!

Fiica mea e în pericol!

Aprindere în 180 secunde.

Și nu doar Rose.

Nouă milioane de oameni!

- Cui îi pasă de mine? - Mie!

Dar de ce?

- Sunt o nimeni! - Ba nu!

De ce trebuie să fie așa?

Începe secvența finală.

Westerly.

Pelican.

- Vise. - Nu mă interesează ce trebuie făcut.

Fă ce trebuie și gata!

- Aprindere în 150 secunde. - Tornadă. Piscuri. Andante.

Hai odată!

Suferință. Amprentă.

Susur.

Aprindere în 130 secunde.

- Vrabie. - Vrabie.

- Dans. - Dans.

- Mexic. - Mexic.

Binar!

Binar!

Binar!

Aprindere în 100 de secunde.

Și arzi!

Oraș de neghiobi!

Aprindere în 90 de secunde.

Te simți bine?

Am donat banii.

- Aprindere în 75 de secunde. - Da, dar...

Am donat toți banii!

Și știi de ce, Doctore?

I-am donat ca să fiu ca tine.

Să fiu cumsecade, bună la suflet.

- Ca să ajut. - Aprindere într-un minut.

Am avut o buclă de memorie subconștientă, infracutanată și refulată,

care m-a făcut să fiu bleagă, ca tine.

- De asta am donat cele 166 de milioane! - Aprindere în 50 de secunde.

Bine, Donna, dar... distrugerea Londrei?

Îți arăt eu distrugere, amice!

Voi tripla manifestarea particulelor, voi depăși alimentarea ombilicală,

voi elibera linia cibernetică și voi arde hiperalimentările! Așa!

Maximizează conductele-limită!

- Pornește motorul auxiliar! - Pornește plexidronele!

Și prăjește pozitronii! Așa!

- Douăzeci, nouăsprezece... - Cât mai am de trăit?

- ...șaisprezece, cinsprezece... - Cinzeci și cinci de secunde.

...treisprezece, doisprezece, unsprezece...

Cele mai grozave 55 de secunde din viața mea!

- ...șapte, șase, cinci, patru... - Fiindcă pot face chestia asta!

...trei, doi... Aprindere oprită.

Donna Noble îi face praf!

Inversare aprindere. Inversare aprindere.

Nu!

Funcționează!

Nu, nu!

Nu!

Monstru cu două inimi!

- Omorâți-l! Nimiciți-l! - Haideți!

Am reușit! Rose e în siguranță!

Ai salvat-o!

I-ai salvat pe toți!

De ce s-a întors chipul ăsta?

Nu știu.

Ca să-și ia rămas-bun.

Dar a fost o plăcere.

- Avem ordin să te ucidem! - Faceți ce vreți!

Nava asta nu mai pleacă nicăieri.

Ați fost învinși de DoctorDonna.

Acum simte mânia Meepului! Nimiciți-l!

Ce?

Ce?

Ce?

Ce?

- N-ai murit! - Cum?

Închid emițătoarele de unde luminoase psihedelice

și transfer excesul de energie pre-fixilatoarelor dronei. Mamă!

Mă auziți? Mamă? Doctore?

Cred că puteți coborî acum.

Rose?

Era prea multă putere pentru o persoană, dar ai născut,

iar metacriza s-a transmis copilului! O moștenire comună!

Binar.

Non-binar.

Binar.

A avut-o dintotdeauna! Radia din ea!

Ea și-a ales numele.

Șopronul! Așa își amintea ea TARDIS-ul.

Jucăriile! Toate făpturile văzute de noi și le-a amintit drept jucării!

Exterminați!

Go po lo sho.

Upgrade în desfășurare.

- Noi suntem binari. - Dar ea nu e, căci Doctorul e...

- Și bărbat. - Și femeie.

Și nici una, nici alta, dar și mai mult.

Acum ești mulțumită?

Tata ar fi impresionat. Nu am compliment mai bun.

Există un cuvânt pentru tine, Doctore. Acel cuvânt e „norocos”.

Cel mai norocos! Apel către Meep!

Uiți că încă am nava!

Dacă trebuie să arunc în aer motoarele și să distrug lumea cu tot cu noi,

atunci așa voi face!

Poftim!

Zogroth și Zreeg și-au dat viața alături de mulți soldați pământeni.

Numele lor se vor număra printre multele nelegiuiri

pentru care Meepul va ispăși 10.000 de ani de închisoare.

Voi evada și mă voi răzbuna!

Te previn, Doctore, fiindcă mai e ceva.

- Ce anume? - O făptură cu două inimi e foarte rară.

Stai să-i spun șefului!

Criptic. Nu-mi place deloc!

Tot trebuie să rezolvăm cu voi două.

Metacriza a încetinit, dar vă e încolăcită în jurul cortexului.

- Da, știm. - Știm totul, mersi.

Iar tu nu știi nimic! Păcat că nu mai ești femeie.

O femeie ar fi înțeles.

Avem puterea, dar avem o cale de a scăpa de ea.

Un Stăpân al Timpului bărbat nu ar înțelege niciodată.

- Ne detașăm! - Alegem să ne detașăm.

După cum ziceam, amice. Cât de norocos pot fi?

După atâția și atâția ani...

sunt eu, în sfârșit!

DULĂUL CIBERNETIC

UNIT au o poliță de asigurare grozavă.

Bunuri avariate de războiul cu extratereștrii.

Cât timp se rezolvă asta...

- O ultimă călătorie? - Să nu îndrăznești!

Nici nu știi cât aș vrea!

Dar acum am aventurile mele.

- Trebuie s-o cresc. - Pot să mă uit înăuntru?

Nu! Nu!

Fiindcă sigur se întâmplă ceva

și ajungi pe Marte cu Geoffrey Chaucer și un rechin-robot.

- Chiar s-a întâmplat, nu? - Da.

Dar mă gândeam că am putea merge să-l vedem pe Wilf.

- Am trișa. - E doar o sugestie.

Nu glumesc! Să nu îndrăznești!

Dar gândește-te ce față ar face, mamă! Ce s-ar bucura!

Câte secrete a păstrat bunicul atâția ani! Nu credea că-mi voi mai aminti.

Și l-ar vedea pe Doctor o ultimă dată!

Fie! Dar o singură călătorie! Atât, una!

Una mică de tot! Promit!

Ca pe vremuri! Eu și Doctorul! Amândoi!

- Ești de acord? - Da, sigur.

Alți soți și-ar face griji.

Voi fi într-o cutie cu alt bărbat.

Da, dar nu-mi fac griji din cauza lui.

Hai, Astronautule!

E incredibil!

S-a schimbat!

E genial!

Ia te uită!

Are asta!

Și asta!

Aia ce e?

- Tot e cam frig. - Zău așa!

Bine.

E superb!

E mai curat și mai mare.

Dar tot nu înțeleg. Da, TARDIS-ul se poate schimba.

Dar chipul tău? De ce s-a întors?

- E musai să fie un motiv? - În viața ta? Da!

Am rămas cu el.

Ce tare e! Are și filtru de cafea!

- Vrei o cafea? - Glumești!

Cu lapte rece, nu?

Ți-ai adus aminte.

Mulțumesc frumos!

Cu grijă, că așa am fost dată afară. Am vărsat cafea în calculator.

Dar chiar îmi amintesc toate clipele petrecute cu tine.

Mă bucur că te-ai întors, fiindcă a fost un chin!

Un adevărat chin!

Mai putem avea zile împreună, nu?

De ce vrei să ne luăm rămas-bun?

De ce să fie ultima călătorie? Poți veni în vizită la familia mea.

Putem face tot felul de nebunii! Am bea ceai, am lua cina, am râde!

Am merge la piesa de teatru a lui Rose. Nu, că joacă prost.

Joacă oribil. Nu știu cum să-i zic.

Dar ideea e că ți s-a dat a doua șansă. Poți proceda altfel acum.

Încearcă ceva cu totul nou și fă-ți prieteni!

Da.

- Poate, da. - Ca acum.

Uite, bem cafea.

Ce se poate întâmpla? Doamne, iar am făcut tâmpenia!

- Mamă! - Donna!

Doar am zis!

- Ce se întâmplă? - Habar n-am! A luat-o razna!

Am putea ajunge oriunde în timp și spațiu!

Subtitrarea: Adrian Bădițoiu