Original subtitles

BLUGI SOVIETICI

- Felicitări! - I-am găsit!

- Directorul spitalului a fugit. - Poftim? Cum?

Simplu.

Găseşte-l!

Sergent!

Vino cu mine!

Ce se întâmplă, tovarăşi? E atelierul meu, personalul meu.

Aveţi ceva producţie aici...

Acoperă câteva articole penale.

Să-i găsim pe cei răspunzători!

Infractorii trebuie pedepsiţi!

Păstraţi-vă discursul pentru interogatoriu.

Ce interogatoriu?

- De ce să fiu eu interogat? - Toată lumea e suspectă.

Inclusiv dumneata, tov. Kulda.

Luaţi loc în maşină.

Aveţi de aşteptat.

- Ieşi! - Nu vreau să merg cu autobuzul!

Trebuie să vând astea şi să ajung la Riga.

Ne vedem mai târziu.

Coboară odată!

Şi cât stăm acolo?

Nu ştiu.

Câteva săptămâni.

- Poate luni. - Luni?!

Cu mama ta?! În pădure?!

Coboară! Hai odată, coboară!

Şi la şcoală cum mai merg?

E o şcoală acolo, în apropiere.

Şi ce-o să facem acolo?

- Din ce-o să trăim? - Găsim noi o soluţie.

O să muncim pământul.

Ne luăm găini...

O vacă.

Ne vom bucura de micile bucurii de pe lumea asta.

Da, dar eu...

Cineva le-a spus unde să caute.

Cineva căruia nu i-e frică să rămână fără boaşe.

Ce mai contează?

Cred că ştiu cine a ciripit.

Taci. Mai târziu.

Poate ai fost tu, profesore.

Tu nu gândeşti? Ştii doar de ce sunt aici.

Salutare, băieţi!

Pentru tine nimic azi.

Cum adică?

Aşa a ordonat dr. Feodorov.

Dacă ai nevoie de ceva, bate în geam.

Nu, dă-mi şi mie pastilele!

Bun...

E clar acum.

- N-am fost eu. - Ţine!

- N-am fost eu... - Sigur că nu... Ţine!

Dă-i!

Ajunge!

Nu am fost eu.

Nu am fost eu.

Fir-ar...

Rahat!

Trebuie să pregătim un articol pentru ziar.

Noroc!

Nu ştiu ce să zic. Nu ar da tocmai bine.

Nu ar da bine...

Pentru ce te plătesc eu aşa bine?

Ia zi!

E implicat KGB-ul.

Nu, nu, nu...

Jur că asta e pentru binele comun!

- Nu e asta datoria ta de jurnalist? - Eu sunt regizor.

Nu este de datoria ta ca jurnalist

să-i găseşti şi să-i expui pe corupţii societăţii,

pe cei rătăciţi?

Ştiu cine este şi ştiu ce-a făcut.

Plus că sunt implicaţi şi pacienţi, şi din personal.

Nu era el marele nostru erou al muncii?

Nu, nu, nu.

Trebuie să înţelegi ceva.

El m-a înşelat.

Mi-a sabotat iniţiativa.

Aşa de-aroape am fost de steaua cea mare!

I-am făcut până şi loc pe perete!

Mănâncă!

Şi acum totul s-a dus naibii.

Nu, nu pleca. Trebuie să mă ajuţi. Te implor!

E în regulă, lasă-mă.

Gustă!

Am...

Am un prieten la ziar.

La "Letonia sovietică".

Dar o să te coste cel puţin dublu.

- Vom plăti. - Plătim.

O fabrică de blugi la casa de nebuni! Cine-ar fi zis?

La şedinţa de ieri, ai fost pomenit de cel puţin trei ori.

Felicitări!

"Viteazul comunist".

"Membru al Partidului Comunist,"

"tov. Arnis Kulda a descoperit activităţi subversive"

"la atelierul de croitorie de la Spitalul 4 de Psihoneurologie".

"Cu ajutorul stimabilului tov. Kulda,"

"miliţia a confiscat ieri mai mulţi blugi fabricaţi ilegal."

Uite!

Ia să vedem...

"Atelierul înfiinţat la spital de către tov. Kulda"

"producea numeroase uniforme şcolare"

"pentru întreaga Uniune Sovietică."

"Principalul infractor este un pacient pe nume Renars Rubenis,"

"despre care se crede că ar fi participat şi înainte la activităţi"

"pentru a discredita statul sovietic şi sistemul socialist."

Da...

Cine naiba e Kulda ăsta?

Cine i-a dat voie să discute despre o anchetă în desfăşurare?

Ai grijă!

Trebuie să te duci acolo şi să preiei controlul situaţiei.

Trebuie să obţinem o declaraţie de la Strautmanis cât mai curând.

Pune-l să semneze ceva!

Strautmanis este în comă. Nu se poate mişca.

Dar jucătorul de şah a mărturisit tot.

Poate că vor vorbi şi ceilalţi.

Ei pot să vorbească oricât, tribunalul nu-i va lua în seamă.

Ne trebuie cineva din personal.

Dar ei sunt sănătoşi.

Ştiu că sunt sănătoşi.

Dar în mod oficial, ei sunt bolnavi. Bolnavi psihic!

Totul la juma' de preţ, inclusiv maşina. Proaspăt vopsită.

Mergeţi la ţară?

Trebuie să ne ascundem o vreme.

O să plătesc în rate.

Nu mă păcăleşti, da?

Am citit în ziar că a fost Renars. Nici nu mi-a trecut prin cap.

Da, totul a luat-o razna.

Să-mi zici dacă ai nevoie de ceva.

Poftim!

Ce faci, frate?

E mai bine să nu fim văzuţi împreună.

Am citit articolul din ziar.

La cafenea...

La cafenea, numai despre Renars se vorbeşte.

Salutări tuturor.

Noi chiar credeam că erau de import!

Crezi c-o să facă puşcărie?

Nu ştiu, poate.

Şi ţie ţi-e teamă c-o să ciripească, nu?

Vania...

Dispari! Mă grăbesc.

Stai aşa!

Voiam doar să-ţi spun că noi suntem de partea lui.

Să nu uiţi asta!

Scuipă!

Vino să mă ajuţi!

Scuipă! Scuipă!

Scuipă!

Haide!

Prostule!

Prost mai eşti...

Am găsit pe cineva din personal. E dispus să mărturisească.

Deci trebuie să-l protejăm.

Bună dimineaţa!

Da...

Ai înţeles, adică te ocupi, da?

Sunt peste 20 de şabloane în tot oraşul, poate mai multe.

Nu mă interesează ce-i în oraş.

Clădirea noastră a fost pătată. Înţelegi ce înseamnă asta?

Că nu le este frică.

Ai sunat la minister?

Da, vor trimite echipe să văruiască pereţii.

Fir-ar să fie de ziar...

Acum o să devină celebru.

Dacă-l închidem, o să devină un disident martir.

- Vă caută la telefon. - Ieşi afară!

Exact. Trebuie să fim precauţi.

La treabă!

Tina, tu...

Te sună la telefon.

- Pentru mine? - Da, pentru tine.

Bine.

Vino cu mine!

Ştii ceva de Strautmanis?

Nu. Nu ştie nimeni nimic.

O fi la închisoare deja.

Celălalt infirmier de la atelier a fost concediat.

Tu ce mai cauţi aici?

Auzi...

Tu ne-ai dat în gât?

Şi tu eşti încă aici.

Te caută la telefon.

Mulţumesc.

Alo?

Alo?

Salut...

Renars?

Bună!

Eşti bine?

Te-am...

Te-am văzut în ziar.

Eşti o legendă aici, afară.

Ce?

Maris mi-a spus că tu ai trimis KGB-ul aici.

Şi tu l-ai crezut?

- Renars? - Nu ştiu.

Te întreb pe tine.

Eu am adus florile la spital.

Tu le-ai adus?

L-ai crezut pe Maris, dar pe mine nu?

- Nu, am crezut că... - Ce?

Am crezut că...

Că o să ajung ca tine, o turnătoare?

Nu, nu...

Îmi este foarte greu să disting ce e adevărat de ce nu e adevărat.

Aici.

Ascultă-mă.

Eu sunt adevărată.

Eu sunt aici.

Tina?

S-ar putea să dureze o veşnicie, să ştii.

Cât durează atâta durează.

Intră.

Stai jos!

O să mă arestezi, nu?

Renars, nu te-am chemat aici ca lt. Trekteris, ci ca prieten.

Te ascult...

Prietene...

Iartă-mă că te-am minţit legat de Tina.

Dar aste mi-e meseria. Sunt metodele mele de investigaţie.

Nu ştiam că agenţii KGB au conştiinţă.

Dar dacă ţi-aş spune că ai putea fi cu Tina?

Că veţi fi în sfârşit împreună. Ai fi interesat?

Aş renunţa la toate acuzaţiile împotriva ta.

Aici e un rezumat al stării tale de sănătate,

cu ştampile şi semnături.

Scrie aici că deja te simţi mai bine

şi te căieşti pentru păcatele tale.

Mă căiesc pentru păcatele mele?

Da. E cu data de mâine.

În schimb, vei deveni membru exemplar al Uniunii Tineretului Comunist.

Vei merge la diverse evenimente, vei ţine discursuri, da interviuri

şi vei spune cât de rău te-a influenţat capitalismul.

Va trebui să-i raportezi pe toţi cei care poartă blugi,

ascultă muzică din Occident şi participă la activităţi ilegale.

Vrei să devin chipul propagandei?

Nici eu n-aş fi putut spune mai bine.

Vrei să mă umileşti... Asta vrei.

Până la capăt... Nu?

Atunci o să fii mulţumit.

Ba nu, Renars.

Treaba mea este să prind răufăcătorii,

să-i trezesc la realitate şi să-i readuc pe calea cea bună.

Şi bineînţeles că tu decizi dacă vrei sau nu să fii reabilitat.

Te decizi până mâine la opt.

Mâine, la ora opt, va suna Guntis în numele tău.

Guntis e un om de încredere.

Guntis ne-a dat în gât?

Nu.

A fost altcineva, tot un om de încredere.

Tot din echipa ta.

Tu...

Ce devreme!

Voiam să te aştept la gară.

Nu am venit cu trenul.

Unchiul Mitia mi-a dat maşină şi şofer.

E totul în regulă?

Da.

Îţi transmite gânduri bune.

Cum ai reuşit să-l convingi?

De ce nu mă întrebi direct?

Ar trebui să te întreb ceva?

Întreabă!

Te-ai culcat cu el?

Nu.

Sunt aşa de fericit...

Sunt fericit că te-ai întors.

Am strâns totul. Gata.

S-a terminat.

L-am văzut pe Renars pe ziduri.

E peste tot prin oraş.

Ce-o să se întâmple cu el?

Nu ştiu.

Tina!

S-a întâmplat ceva?

Eşti gata pentru repetiţie?

Da.

Bun!

Deci eşti liberă diseară.

Ce vrei să spui?

Dacă ţi-aş spune...

... că tu şi Renars...

... aţi putea fi împreună?

Că se poate.

Eu conduc ancheta.

Aş putea renunţa la toate acuzaţiile şi numele îi va dispărea din dosar.

Sfârşit.

De ce ai face tu aşa ceva?

Pentru că...

Sunt un om amabil.

Şi vreau ca şi tu să fii amabilă cu mine.

Să fii tandră.

Te aştept în maşină.

Ai la dispoziţie 10 minute să te decizi.

Te plăteşte bine pentru deranj?

Sunt de acord.

De ce nu mănânci?

Se răceşte.

Nu mi-e foame.

Nu mi-e foame, bunico.

Am făcut rost de carne.

Special pentru tine.

O să te obişnuieşti.

Cum am făcut şi eu cu medaliile.

Cel mai important e că ai scăpat de acolo.

Cum te simţi?

Ciudat.

O să...

O să mă obişnuiesc eu.

Oare?

Trebuie să mă văd cu Maris.

Vor să pregătesc un discurs pentru nu ştiu ce festival de tineret.

Renars...

N-o să meargă.

Cum adică?

Când am venit aici...

Toată lumea îşi vedea de ale ei, însă tu...

Tu erai altfel, şi de aceea m-am îndrăgostit.

Pentru că erai...

Erai liber...

Nu erai legat de toate astea.

Ascultă-mă.

Tot eu sunt.

Dar acum faci parte din minciună.

- O spui de parcă am avut de ales. - Nu, nu.

Nu te învinovăţesc.

Doar că...

Aş fi făcut la fel. Oricine ar fi făcut la fel.

- Nu o să te poţi suporta. - Cum adică?

Cum adică n-o să...

Maris s-a jucat cu amândoi.

Mi-a spus că te pot salva.

Tot vreau să fiu cu tine.

O să trecem peste asta, bine?

- Trebuie să plec acasă. - Nu... Rămâi.

O să trecem peste asta. O să trecem peste...

- Te rog. - Trebuie neapărat să plec de-aici.

Vreau să-mi amintesc cu bucurie de Renars,

cel care m-a învăţat cum să fentez sistemul.

Bine.

Trebuie să plec.

Deci au câştigat ei?

Îmi pare rău.

Da?

Salut!

Salut!

Mi-a zis să-ţi dau asta.

Dacă eşti de acord...

Atunci te ajut şi eu.

Ce te-a ajutat să-ţi limpezeşti mintea şi să-ţi schimbi într-un final viaţa?

Întâi vreau să-mi exprim recunoştinţa

faţă de tov. Trekteris.

Este un om foarte important din viaţa mea.

Dacă nu erau el şi doctorii mei,

cu siguranţă că nu m-aş fi întors în societate.

Prin urmare, nu aş fi înţeles niciodată

ce înseamnă să cultivi adevăratele valori sovietice

în mine şi în cei din jurul meu.

Tocmai aţi ascultat o mărturisire emoţionantă a lui Renars Rubenis.

El regretă calea greşită şi a reintrat în Tineretul Comunist,

pentru a inspira şi alţi tineri cu ocazia acestei zile speciale.

Foarte bine. Sincer!

A fost bine. Foarte bine.

Dar e nevoie de mai multă înflăcărare.

Fii mai sincer!

Oamenii trebuie să creadă că te căieşti cu adevărat.

Bine. O să încerc.

Eşti gata pentru scena mare?

Veniţi la concertul de deschidere de la Festivalul Tineretului?

- Aveţi blugi? - Da.

Azi este o zi foarte specială şi importantă.

De aceea aş dori să vă spun câte ceva despre viaţa mea.

Mulţi ani am fost derutat şi pierdut.

Am ajuns într-un anturaj degradant.

Am urmat un stil de viaţă inacceptabil pentru un cetăţean sovietic.

Mi-a luat câteva luni ca să-mi dau seama

că Occidentul şi cultura sa îmi tulbură minţile.

Aşa că...

Acum vreau să fac tot ce-mi stă în putere ca să-mi corectez greşelile

şi să-mi fac datoria faţă de societate.

Cel mai recunoscător îi sunt tovarăşului Trekteris.

Dacă nu erau el şi doctorii mei, niciodată nu aş fi...

Nu aş fi înţeles niciodată ce înseamnă libertatea.

Nu aş fi înţeles niciodată adevărata însemnătate a libertăţii.

Trăim cu toţii într-o închisoare!

Toată ţara asta e o casă de nebuni!

Oamenii normali care gândesc diferit sunt consideraţi duşmanii ţării!

Să-i ia dracu'! Nu ne pot închide pe toţi!

Nu vă trădaţi prietenii!

Nu colaboraţi! Că nu vă veţi putea ierta niciodată!

Nu colaboraţi!

Acum să le urăm bun venit...

Nu vă trădaţi prietenii!

- ... pionierii de la radio. - Nu vă veţi putea ierta!

Ce faceţi aici?

Repede, pe scenă!

S-a dat primul semnal deja.

Tina n-a venit.

Nu contează. Avem spectatori importanţi azi!

Ministrul Culturii.

Toată lumea e aici!

Eu nu urc pe scenă fără regizoare.

Ce...

Ce-ai zis că nu faci?

Cum adică?

Ai înnebunit?

Hai, repede! Mergeţi pe scenă!

Fir-ar să fie!

- Ce naiba e cu voi? - Nici eu nu mă duc.

Eu o să urc pe scenă.

Ca să le spun că nu se mai ţine spectacolul.

Şi spectatorilor, şi ministrului Culturii.

Cum adică?! Te duci acum! Haide!

Îmi dai o ţigară?

Încă nu le ridicaţi! Întoarce-o! E un protest tăcut.

LIBERTATE

Uite!

- Blugii tăi au fost făcuţi de el. - Încă nu o ridica.

Nu le ridicaţi din prima, da?

Miliţia! Atenţie!

Rubenis?

Bună seara, tov. doctor.

Tov. director.

Felicitări.

Strautmanis e în comă, ştiai?

Accident de maşină.

Olga Evgheneeva...

Du-l în salonul de proceduri.

Care jurnalişti străini?

Nu.

Nu.

Nu.

Vorbeşti numai cu mine.

Clar?

Pot să iau eu legătura cu ziariştii.

Cine sunt?

Eşti un mare...

... bou, Maris.

O să am grijă să nu te poţi angaja nicăieri, şi nu doar în Riga,

ci şi în întreaga Uniune Sovietică.

Pastilele mele...

Sunt în sertarul de sus.

Pastilele... Dă-mi-le!

- Nu sunt aici. - Cheamă Salvarea!

Nu mă simt prea bine...

S-a zis cu noi...

Maris...

Cheamă un doctor.

Cheamă doctorul.

Ultimul de pe prima pagină din agendă.

Nu s-a zis cu noi...

S-a zis cu tine.

S-a întâmplat sub mandatul tău.

Nu e vina mea că nu ai fost atent la ceea ce am raportat eu

şi că i-ai ascuns colonelului.

O să i le trimit lui.

Ce cauţi acolo? Treci în patul tău!

- Renars s-a întors. - Aiurea!

Ba da! Akhmatova mi-a spus totul.

Se întâmplă ceva în Riga. Se întâmplă ceva!

- Cu Renars? - Nu! Ceva măreţ!

Proteste!

- Imposibil. - De ce?

După calculele mele, e cam devreme. Nu suntem în 1984.

Vor fi proteste, dar mai încolo.

- Au spus la ştiri? - Fii serios!

Lumea vorbeşte! Lumea nu mai tace!

Proteste!

Ira!

Ira!

- Vai de mine! - Cheamă Salvarea!

Cheamă Salvarea! Repede!

Radio Letonia anunţă că,

din cauza vremii rele, concertul a fost anulat.

Adevărul este că vremea e rea de patru decenii.

Ce s-a întâmplat astăzi în Riga

a schimbat "prognoza meteo" pentru toată regiunea.

Este o seară senină pentru noi toţi,

oamenii liberi aflaţi de ambele părţi ale Cortinei de Fier,

iar mâine va fi o dimineaţă ploioasă pentru Partidul Comunist al URSS.

Tov. Brejnev s-ar putea să-şi dea seama că cel mai mare pericol pentru uniune

nu sunt armele nucleare, spionii străini sau armatele.

O forţă mult mai puternică se trezeşte în această ţară.

O forţă îmbrăcată în blugi albaştri, care ascultă rock'n'roll.

Nimeni nu ştie cât va dura,

dar astă-seară, în spatele zidurilor Kremlinului, se ştie că e inevitabil.

Deşi acum, unii dintre aceşti tineri se află în celulele KGB,

tot au câştigat.

Fiindcă singura închisoare este frica. Iar învingerea fricii este libertate.

Traducerea: FAST TITLES MEDIA